Tag: premiul Saharov

  • Laureații Premiului Saharov 2024: María Corina Machado și Edmundo González

    Laureații Premiului Saharov 2024: María Corina Machado și Edmundo González

    Maria Corina Machado este lidera opoziţiei din Venezuela, iar Edmundo Gonzalez Urrutia a candidat, în luna iulie, la preşedinţia ţării împotriva preşedintelui în exerciţiu Nicolas Maduro, reales în urma unui scrutin despre care observatorii internaţionali au raportat că nu a fost liber şi corect. Ulterior, Urrutia a fost ţinta unor represarii politice, astfel că a fost nevoit să plece în Spania, unde i s-a acordat azil politic. Machado, căutată de autorităţi, a rămas ascunsă în Venezuela. Consiliul Europei a desemnat-o, acum o lună, câştigătoare a Premiului „Vaclav Havel” pentru drepturile omului.

    Numele laureaţilor a fost anunţat de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o reuniune a liderilor grupurilor politice.
    Primul finalist desemnat a fost Gubad Ibadoghlu, academician şi activist anticorupţie din Azerbaidjan. A fost arestat anul trecut, după ce a criticat industria de petrol şi gaze a ţării şi a creat o organizaţie caritabilă pentru returnarea resurselor publice furate. În prezent, se află în arest la domiciliu şi riscă până la 17 ani de închisoare.

    Poziţia numărul doi, care s-a dovedit a fi cea câştigătoare, era ocupată de Maria Corina Machado, lideră a forţelor democratice din Venezuela, şi preşedintele ales Edmundo Gonzalez Urrutia, în urma alegerilor de acum trei luni. Parlamentul European, care le-a şi acordat celor doi Premiul Saharov, l-a recunoscut pe Gonzalez drept preşedinte legitim al Venezuelei.

    Iar pe poziţia a treia erau clasate două organizaţii de femei care luptă pentru pace în Orientul Mijlociu. „Women of the Sun” este o asociaţie independentă a femeilor palestiniene, iar „Women Wage Peace” este o organizaţie arabo-israeliană. În martie 2022, cele două organizaţii au anunţat un parteneriat pentru a pune capăt ciclului vărsării de sânge. Liderii celor două organizaţii sunt nominalizaţi şi la Premiul Nobel pentru Pace.

    Cea mai înaltă distincţie acordată în fiecare an, de Uniunea Europeană, persoanelor sau organizaţiilor dedicate apărării drepturilor omului şi libertăţii de gândire, numită în onoarea fizicianului şi disidentului rus Andrei Saharov, laureat Nobel pentru Pace, a fost instituită de Parlamentul European în 1988.

  • Nominalizările din acest an la Premiul Saharov

    Nominalizările din acest an la Premiul Saharov

    Respectarea demnității umane rămâne din păcate o provocare în întreaga lume. Și tot din păcate nu este de la sine înțeles că există drepturi universale ale omului. Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este o recunoaștere a tuturor persoanelor și organizațiilor cu o contribuție deosebită în apărarea acestor valori.

    Sunt cuvintele rostite de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în decembrie la ceremonia de acordare a distincției primite anul trecut de femeile din Iran și postum de Mahsa Amini, o tânără de etnie kurdă care a murit în 2022 la doar 22 de ani, după ce a fost arestată de poliție pentru simplul motiv că nu purta vălul Islamic. Moartea ei a stârnit proteste masive în Iran.

    Era o fiică, o soră, o studentă, o tânără cu vise și ambiții pentru o viață mai bună, a mai spus Roberta Metsola.

    Anul acesta, Partidul Popular European, cu cel mai mare grup din Parlamentul European, îi propune pe Maria Corina Machado, ca lideră a forţelor democratice din Venezuela, şi pe preşedintele ales al țării, Edmundo González Urrutia, în numele tuturor celor care luptă pentru restaurarea libertăţii şi democraţiei în această țară.

    Edmundo Gonzales Urrutia, care trăiește acum în exil în Spania, are și susținerea conservatorilor și reformiștilor europeni.

    Socialiștii și grupul Renew Europe propun două mişcări ‘Women wage peace’, o organizație arabo-israeliană creată în 2014, şi ‘Women of the sun’, o asociație independentă a femeilor palestiniene,fondată în 2021.

    Omul de afaceri, Elon Musk, fondatorul mai multor companii precum SpaceX, Tesla, Neuralink și OpenAI, este și el candidat. El a fost nominalizat de Patrioții pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane, pentru, citez, eforturile sale de a proteja libertatea de exprimare.

    În fine, stânga europeană și-ar dori ca premiul să fie acordat unui grup de jurnaliști palestinieni, iar Gubad Ibadoghlu, academician și activist anticorupție din Azerbaidjan, este alegerea verzilor.

    Pe 17 octombrie vor fi anunțați cei trei finaliști, iar câteva zile mai târziu, pe 24 octombrie, laureatul. Ceremonia de acordare a Premiului Saharov va avea loc la Strasbourg pe 18 decembrie.

    Distincția a fost câștigată de-a lungul timpului de fostul lider al opoziției ruse, Alexei Navalnâi, care a murit în februrie în închisoare în condiții suspecte, sau de Nelson Mandela, fostul președinte al Africii de Sud, devenit simbol al luptei împotriva discriminării rasiale.

  • Jina Mahsa Amini și mișcarea femeilor iraniene câștigă Premiul Saharov în 2023

    Jina Mahsa Amini și mișcarea femeilor iraniene câștigă Premiul Saharov în 2023

    La 16 septembrie am marcat un an de la asasinarea tinerei Jina Mahsa Amini în Iran, iar Parlamentul European este mândru de oamenii curajoşi care continuă să lupte pentru egalitate, demnitate şi libertate în Iran – a spus, în faţa plenului reunit la Strasbourg, preşedintele Roberta Metsola. Suntem alături de cei care, chiar din închisoare, continuă mişcarea Femeie, Viaţă, Libertate.

    Prin alegerea lor ca laureaţi ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2023, Legislativul european le recunoaşte lupta şi continuă să-i omagieze pe toţi cei care au plătit preţul suprem pentru libertate – a mai spus Roberta Metsola, citată într-un comunicat.

    Jina Mahsa Amini a fost o tânără iraniană kurdă în vârstă de 22 de ani, care a fost arestată de aşa-numita poliţie a moravurilor la Teheran, în 13 septembrie anul trecut, pentru că ar fi ignorat legile stricte ale Iranului privind vestimentaţia. Trei zile mai târziu, tânăra a murit într-un spital din Teheran, în timpul detenţiei. Moartea ei a declanşat proteste masive ale femeilor din Iran. Sub sloganul Femeie, viaţă, libertate, ele manifestează împotriva legii care le obligă să poarte voalul islamic şi a altor legi discriminatorii.

    În urma represiunii brutale a regimului iranian împotriva acestor proteste, Parlamentul European a condamnat în mod repetat situaţia gravă a drepturilor omului din ţară. În octombrie anul trecut, eurodeputaţii au cerut sancţiuni împotriva oficialilor iranieni implicaţi atât în moartea tinerei Jina Mahsa Amini, cât şi în represiuni şi şi-au exprimat sprijinul ferm pentru mişcarea de protest paşnică din Iran. Iar anul acesta, în ianuarie, eurodeputaţii au cerut mai multe sancţiuni împotriva regimului iranian şi ca Uniunea Europeană să plaseze Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice pe lista organizaţiilor teroriste.

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este decernat în fiecare an de legislativul comunitar. A fost înfiinţat în 1988 pentru a recompensa persoanele şi organizaţiile care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Este denumit astfel în onoarea fizicianului şi disidentului politic sovietic Andrei Saharov, iar valoarea premiului este de 50.000 de euro.


  • Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021

    Demonstrații
    de stradă, investigații, otrăviri și închisoare… Lupta lui Aleksei Navalnîi
    împotriva corupției regimului rus este întâmpinată cu intimidare și violență de
    mai bine de un deceniu.


    Parlamentul
    European i-a acordat Premiul Saharov 2021 opozantului rus încarcerat, iar acest
    eveniment are loc chiar în anul centenarului disidentului rus Andrei Saharov,
    al cărui nume a fost dat acest premiu semnificativ pentru Libertatea de gândire.


    Alexei
    Navalnîi se află în prezent în închisoare în Rusia, dar a fost reprezentat
    de Leonid Volkov, unul dintre
    consilierii politici ai lui Navalnîi și fostul său șeful de cabinet în timpul
    campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2018 și de către fiica sa Daria
    Navalnaya, care a și primit premiul în numele tatălui său de la președintele PE David Sassoli.


    La întâlnirea
    cu eurodeputații din Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru dezvoltare și din Subcomisia
    pentru drepturile omului Daria Navalnaia
    a declarat:


    Pentru mine,
    ca fiică este deosebit de important să-l ajutăm pe Alexei Navalnîi sa fie eliberat
    imediat din închisoare și cu ajutorul vostru este posibil să reușim.




    La seminarul de presă organizat de Parlamentul European,
    înaintea decernării premiului l-am întrebat pe Leonid Volkov prieten, consilier
    politic și fostul șef de cabinet al lui Navalnîi dacă lupta acestuia pentru
    combaterea corupției și pentru o Rusie democrată nu era mai eficientă ca om
    liber, în afara granițelor țării, decât fiind prizonier într-o închisoare din
    Rusia.


    Leonid Volkov :
    El nu a pus niciodată problema dacă să se întoarcă sau nu. Chiar și atunci
    când a fost în comă, în Berlin, știa că dacă își va reveni, se va întoarce.
    Aleksei Navalnîi este politicianul rus care s-a sacrificat foarte mult. A
    trecut prin atâtea obstacole și hărțuiri, în ultimii 10 ani ai carierei sale și
    și-a asumat riscuri enorme. Dar nu a dat înapoi. A considerat că este dreptul
    lui să se întoarcă. Pentru a continua ceea ce a început acolo unde îi este
    locul.



    De asemenea, vicepreședinta Parlamentului European Heidi
    Hautala a declarat că anul acesta, Premiul Saharov pentru libertatea de
    gândire a fost decernat unui militant al schimbării:



    Alexei Navalnîi a dat dovadă de un mare curaj
    în încercările sale de a restabili libertatea de alegere a poporului rus. A
    luptat mulți ani pentru drepturile omului și libertățile fundamentale în țara
    sa. Acest lucru l-a costat libertatea și aproape viața. În numele Parlamentului
    European, solicit eliberarea imediată și necondiționată a acestuia.


  • Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021, acordat lui Aleksei Navalnîi

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021, acordat lui Aleksei Navalnîi

    Aleksei Navalnîi a militat în mod consecvent împotriva corupţiei regimului lui Vladimir Putin şi, prin intermediul conturilor sale de pe platformele sociale şi al campaniilor sale politice, a contribuit la expunerea abuzurilor şi la mobilizarea sprijinului a milioane de oameni din întreaga Rusie. Pentru aceasta, el a fost otrăvit şi aruncat în închisoare – a subliniat preşedintele Parlamentului European David Sassoli. Acesta a mai spus că, prin acordarea Premiului Saharov lui Aleksei Navalnîi, recunoaştem curajul său personal imens şi reafirmăm sprijinul ferm al Legislativului european pentru eliberarea sa imediată.

    Aleksei Navalnîi s-a remarcat pe scena internaţională prin organizarea de manifestaţii împotriva preşedintelui Putin şi a guvernului său, prin participarea la alegeri şi prin apelurile la reforme împotriva corupţiei din Rusia. În august anul trecut, Navalnîi a fost otrăvit şi a petrecut mai multe luni în convalescenţă la Berlin. A fost arestat la întoarcerea sa la Moscova, în ianuarie, iar în prezent execută o pedeapsă cu închisoarea de trei ani şi jumătate, din care rămân încă peste doi ani. Închis într-o colonie penitenciară de maximă siguranţă, Navalnîi a intrat în greva foamei o perioadă îndelungată la sfârşitul lunii martie, pentru a protesta faţă de lipsa de acces la asistenţă medicală.

    În iunie, o instanţă rusă a scos în afara legii birourile reţelei regionale a lui Navalnîi şi fundaţia anticorupţie a acestuia – ambele considerate în prezent ca extremiste şi nedorite de către autorităţile ruse. Premiul Saharov este pentru oamenii care nu sunt indiferenţi şi care chiar în perioadele cele mai sumbre nu se tem să spună adevărul – a reacţionat pe Twitter organizaţia interzisă Fondul de luptă împotriva corupţiei.

    Desemnarea lui Navalnîi ca laureat al Premiului Saharov a fost salutată imediat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe fondul tensiunilor între Rusia şi occidentali. Acest premiu este recunoaşterea rolului important pe care Aleksei Navalnîi l-a jucat de mulţi ani pentru a apăra valorile democraţiei şi a fi o voce puternică în Rusia – a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles.

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost înfiinţat în 1988 şi este acordat anual de Parlamentul European. Este numit astfel în onoarea fizicianului sovietic şi a disidentului politic Andrei Saharov şi are o valoare de 50.000 de euro.


  • Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021 – finaliști

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021 – finaliști

    Trăim vremuri în care libertatea de gândire, drepturile omului sunt restricționate din ce în ce mai mult și nu doar în statele autoritariste. Se întâmplă peste tot în lume, chiar și în Uniunea Europeană. În aceste circumstanțe, un semnal de alarmă poate fi tras și printr-o distincție precum Premiul Saharov pentru libertatea de gândire – cea mai importantă recunoaștere acordată de Uniunea Europeană pentru activitatea desfășurată în domeniul drepturilor omului.

    Finaliștii pentru Premiul Saharov pe anul 2021 sunt un grup de femei afgane, nominalizate pentru lupta acestora pentru egalitate și drepturile omului; Jeanine Áñez, fosta președintă interimară a Boliviei, simbol al represiunii împotriva disidenților în America Latină; Alexei Navalny, om politic al opoziției ruse, activist anticorupție și adversar politic major al președintelui rus Vladimir Putin.

    Acest premiu încurajează în special libertatea de exprimare, drepturile minorităților, respectarea dreptului internațional, dezvoltarea democrației și realizarea statului de drept. Mai mulți laureați, printre care Nelson Mandela, Malala Yousafzai, Denis Mukwege și Nadia Murad, au câștigat, ulterior, Premiul Nobel pentru Pace.


  • Premiul Saharov 2020, acordat opoziției democratice din Belarus

    Premiul Saharov 2020, acordat opoziției democratice din Belarus

    Criza
    politică din Belarus declanșată anul trecut, odată cu alegerile prezidențiale
    din 9 august, a condus la o revoltă împotriva președintelui autoritar Aleksandr
    Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților de către
    regimul acestuia.



    Opoziția
    din Belarus, ai cărei numeroşi reprezentanţi fie sunt în închisoare, fie au
    fost nevoiţi să fugă din ţară în urma protestelor organizate, este reprezentată
    de Consiliul de coordonare, apreciat ca o inițiativă a femeilor curajoase,
    precum și a unor personalități politice și reprezentanți ai societății civile.


    La
    ceremonia de decernare a Premiului Saharov 2020 pentru libertatea de gândire,
    Președintele Parlamentului European, David SASSOLI, a apreciat în mod deosebit curajul
    și determinarea lor de a apăra valorile democrației:


    Decernarea
    Premiului Saharov este un moment important. Apărătorii drepturilor
    omului și promotorii democrației sunt un model pentru noi și aduc un omagiu
    special laureaților, pentru curajul arătat, indiferent de cât de brutale și
    nemiloase pot fi metodele folosite de guvern. Prin protestele de durată ale întregului
    popor din Belarus, oamenii au depășit frica, oricât de mare ar fi fost.





    Onorată
    de ceea ce simbolizează Premiul Saharov, Svetlana Tihanovskaia – liderul
    opoziției democrate din Belarus – îndeamnă la solidaritate pentru acțiuni
    concrete împotriva dictaturii:


    Pentru a treia oară în 20 de ani,
    bielorușii au fost onorați cu premiul Saharov pentru libertatea de gândire. Cea
    mai bună recunoaștere a faptului că suntem gânditori liberi și o motivație
    pentru noi să continuăm. Acest premiu îi face să înțeleagă că sunt eroi. Că
    lupta lor este importantă nu numai în interiorul țări, ci și în afara ei. Este
    ca o inspirație pentru întreaga lume care ne-a remarcat demnitatea, curajul și
    voința puternică pentru schimbare. Suntem hotărâți să câștigăm și vom câștiga.


    Apelăm Europa și întreaga lume să fie
    alături de noi. Solicităm Europei să fie curajoasă în decizia luată de a
    sprijini poporul din Belarus acum, nu mâine și nu prin cineva care doar în
    viitor va susține drepturile omului. Iar respectarea democrației nu înseamnă
    imixtiune, ci este o datorie a fiecăruia în sine și a fiecărei țări.
    Solidaritatea și vocea voastră sunt importante, dar acțiunile sunt cele care contează.





    Premiul Saharov pentru libertate de gândire, numit în
    onoarea fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov, este
    acordat în fiecare an de către Parlamentul European. A fost înființat în 1988
    pentru a onora persoane și organizații care apără drepturile omului și
    libertățile fundamentale.




  • Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire este acordat anual, de către Parlamentul European. Distincția
    a fost înființată în anul 1988, cu scopul de a aduce un omagiu persoanelor și
    organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul
    este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov.
    Explică


    Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România:

    Valorile pe care este întemeiată Uniunea
    Europeană, precum democrație, drepturile omului, toleranță, respect pentru
    statul de drept, demnitate, reprezintă și modalități de recunoaștere a
    activității organizațiilor și a activiștilor din afara Uniunii care promovează
    aceste valori în țările și în comunitățile din care fac parte. Astfel, pentru
    recunoașterea eforturilor deosebite ale acestor persoane și entități, este
    acordat Premiul Saharov.

    Scopul premiului este acela de a promova, în primul
    rând, libertatea de gândire și se acordă anual pentru realizări excepționale
    într-unul din următoarele domenii: apărarea drepturilor omului și a
    libertăților fundamentale, apărarea drepturilor minorităților, apărarea
    dreptului internațional sau dezvoltarea educației și punerea în practică a
    statului de drept.



    În ediția din acest an, Premiul Saharov este acordat opoziției democratice
    din Belarus, stat aflat în plină criză politică de la alegerile prezidențiale
    din 9 august. Scrutinul din această vară a condus la o revoltă împotriva președintelui
    autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților
    de către regimul acestuia. Ceilalți doi finaliști ai Premiului Saharov de anul
    acesta au fost grupul de activiști pentru mediu Gapinol și Berta Caceres, din
    Honduras, respectiv Najeeb Michaeel Moussa, arhiepiscopul catolic al Mosulului,
    cel care a participat la evacuarea creștinilor și a sirienilor în timpul
    ocupației Daesh, din 2014.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare
    și reunește femei din Belarus și personalități ale vieții publice, între care
    și laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, respectiv
    candidata la alegerile prezindențiale, Svetlana Tihanovskaia.
    De altfel, Parlamentul European a adoptat și o rezoluție prin care condamna
    reprimarea violentă a protestelor pașnice din Belarus, care au pornit după
    alegerile prezidențiale din august 2020, la care au participat, până acum, sute
    de mii de certățeni belaruși.


    La ediția din 2019, Premiul Saharov a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru
    drepturile minorității uigure din China. Anul acesta, ceremonia de decernare a
    Premiului Saharov opoziției democratice din Belarus va avea loc pe 16
    decembrie.


  • Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Opoziția din Belarus a ajuns în atenția întregii lumi începând cu seara zilei de 9 august, când au izbucnit proteste față de rezultatul oficial al alegerilor. Oficial au fost câștigate, cu un scor zdrobitor, de președintele autoritar Alexandr Lukașenko, aflat la putere de mai bine 25 de ani și considerat ultimul dictator al Europei. Susținătorii opoziției au ieșit în stradă nemulțumiți de fraudarea scrutinului al cărui rezultat, de altfel, nu a fost recunoscut nici de statele Uniunii Europene sau de Parlament.


    Protestele au continuat de atunci și au loc, săptămânal, și în prezent, în ciuda faptului că forțele de ordine loiale lui Lukașenko au intervenit de multe ori brutal și au arestat mii de persoane. Un rol extrem de important l-au jucat, în aceste proteste, femeile din Belarus; de altfel, opoziția din Belarus este reprezentată, potrivit unui comunicat al Parlamentulu European, de femeile din Consiliul de Coordonare. Premiul recunoaște, însă, eforturile tuturor demonstranților, după cum a afirmat președintele Parlamentului European, David Sassoli:

    În timp ce crește admirația noastră pentru populația Belarusului, crește și indignarea noastră față de modul violent în care răspunde regimul Lukașenko, cazurile de tortură și negarea adevărului. Vreau să spun din nou, ceea ce am zis cu o singură voce aici în Parlamentul European: guv ernul și președintele au pierdut alegerile și este timpul să asculte vocea poporului.

    Și mai important este însă să îi felicit pe reprezentanții opoziției din Belarus pentru curajul lor, capacitatea de a rezista, hotărârea lor. Ei personifică în fiecare zi lupta pentru apărarea libertății de exprimare pe care o răsplătește Premiul Saharov. Au demonstrat – și continuă să demonstreze – că sunt puternici în fața unui adversar foarte puternic. Ceea ce îi susține e faptul că niciodată violența nu va izbândi în fața adevărului. Iată mesajul meu – mesajul nostru – pentru voi, dragi câștigători ai premiului. Continuați să fiți puternici și nu renunțați la luptele voastre, iar noi vom fi alături de voi.


    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este numit în onoarea dizidentului sovietic Andrei Saharov și este decernat, anual, de Parlamentul European, începând cu 1988, unor indivizi sau grupuri care au militat pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • Premiul Saharov 2019

    Premiul Saharov 2019

    Premiul
    Saharov pentru libertatea de gândire, care poartă numele fizicianului şi
    disidentului politic sovietic Andrei Saharov, este acordat în fiecare an de
    Parlamentul European. A fost înfiinţat în 1988 pentru a onora persoanele şi
    organizaţiile care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale.

    În
    acest an, laureatul acestui premiu este intelectualul uigur Ilham Tohti,
    încarcerat în China pentru separatism, a anunţat preşedintele Parlamentului
    European, David Sassoli, care a cerut, în acelaşi timp, în plenul reunit la
    Strasbourg, eliberarea imediată a acestuia de către autorităţile chineze.

    Europarlamentarul Eugen Tomac, despre semnificaţia acestei distincţii a Uniunii
    Europene: Anual, Parlamentul European acordă acest premiu Saharov persoanelor
    care sunt simboluri în ceea ce priveşte apărarea drepturilor fundamentale ale
    omului. Credem că mesajul pe care l-a transmis Parlamentul European, sau
    Uniunea Europeană, prin distincţia aceasta extrem de importantă – premiul
    Saharov – oferită domnului Tohti este un mesaj foarte clar că valorile care
    stau la baza Uniunii Europene trebuie respectate peste tot în lume. Este un
    gest care trebuia făcut tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate.
    Şi sunt convins că acest efort, diplomatic şi politic, pe care îl fac statele
    occidentale pentru a-i apăra pe luptătorii pentru dreptatea şi libertatea celor
    care se simt discriminaţi în statele lor, este esenţial. Sunt convins că ecoul
    pe care îl va avea premiul Saharov oferit va determina şi mai mult comunitatea
    diplomatică să facă eforturi consistente pe lângă autorităţile de la Beijing
    astfel încât profesorul Tohti să fie eliberat.


    Fost profesor de economie la universitatea
    din Beijing, Ilham Tohti a fost condamnat în 2014 de justiţia chineză la
    închisoare pe viaţă pentru separatism, în cadrul unui proces care a provocat
    un val de critici din partea guvernelor străine şi a organizaţiilor pentru
    apărarea drepturilor omului. Ilham Tohti face parte din etnia uigură, majoritar
    musulmană şi care este principalul grup de populaţie din Xinjiang, o vastă
    regiune din nord-vestul Chinei lovită timp de ani de zile de atentate şi care
    este supusă acum unui control poliţienesc drastic.


    La începutul lui octombrie,
    China a denunţat cu fermitate nominalizarea profesorului Ilham Tohti la Premiul
    Saharov, acuzând Parlamentul European că susţine terorismul. Ilham Tohti a
    obţinut la sfârşitul lui septembrie şi Premiul Vaclav Havel, decernat de
    Consiliul Europei – o instituţie paneuropeană distinctă de Uniunea Europeană,
    care are drept scop promovarea democraţiei şi a drepturilor omului.


  • Laureatul Premiului Saharov 2019

    Laureatul Premiului Saharov 2019


    Ilham Tohti, un economist care luptă pentru drepturile minorității uigure în China, este laureatul din 2019 al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, acordat de Parlamentul European.



    David Sassoli: “Îndemnăm guvernul chinez să îl elibereze pe Tohti”



    Președintele Parlamentului, David Sassoli, a anunțat, joi, numele laureatului din acest an: Sunt foarte încântat să anunț că Parlamentul European l-a ales pe Ilham Tohti laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. Tohti și-a dedicat viața luptei pentru drepturile minorității uigure din China. (…) Prin acordarea acestui premiu, îndemnăm cu tărie guvernul chinez să îl elibereze pe Tohti și cerem respectarea drepturilor minorităților în China.



    Fost profesor de economie la universitatea din Beijing, Ilham Tohti a fost condamnat în 2014, de justiţia chineză, la închisoare pe viaţă pentru separatis. Procesul a provocat un val de critici din partea guvernelor străine şi a organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului. Totuși, Ilham Tohti rămâne este un susținător al dialogului și moderației. Din 2017 până în prezent, peste un milion de uiguri au fost închiși într-o rețea de lagăre de internare.



    Reacție imediată a guvernului de la Beijing



    Guvernul chinez a reacţionat ferm, vineri, după anunțarea laureatului din acest an: “Sper că Europa va putea respecta afacerile interne şi suveranitatea judiciară ale Chinei şi va evita să susţină un terorist”, a indicat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying, infomrează AFP, citată de Agerpres.


    Nu ştiu exact ce este premiul Saharov, care este importanţa sa, valoarea sau influenţa sa, dar ştiu că Ilham Tothi este un infractor condamnat de justiţia chineză“, a adăugat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Beijing.



    Tohti, laureat și cu Premiul Vaclav Havel



    Parlamentul European acordă Premiul Saharov în fiecare an pentru a onora persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Ceremonia de acordare a premului Saharov, care constă într-un un certificat și suma de 50.000 de euro, se va desfășura la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, pe 18 decembrie 2019.



    Ilham Tohti a primit, luna trecută, şi Premiul Vaclav Havel decernat de Consiliul Europei, o instituţie paneuropeană care are drept scop promovarea democraţiei şi a drepturilor omului.


  • Ceremonia de decernare a Premiului Saharov

    Ceremonia de decernare a Premiului Saharov

    Parlamentul European a organizat, miercuri, ceremonia de decernare a prestigiosului Premiu Saharov pentru libertate de gândire. Distincţia a fost acordată anul acesta cineastului ucrainean Oleg Senţov, aflat în detenţie în Rusia.



    Prin curajul şi determinarea lui, punându-şi viaţa în pericol, cineastul Oleg Senţov a devenit un simbol al strădaniei pentru eliberarea prizonierilor politici din Rusia şi întreaga lume. Recompensându-l cu Premiul Saharov, Parlamentul European îşi exprimă solidaritatea cu el şi cauza lui. Lupta lui ne aminteşte că este datoria noastră să apărăm drepturile omului peste tot în lume şi în orice circumstanţă”, a transmis Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, la momentul anunţării câştigătorului distincţiei.



    Absenţa regizorului de la ceremonia de decernare a premiului a fost marcată printr-un scaun gol în centrul hemiciclului de la Strasbourg. În numele lui Senţov, a luat cuvântul verişoara acestuia, Natalia Kaplan, care l-a descris drept o persoană orientată spre obiective şi cu un acut simţ al justiţiei, informează Agerpres. Ea a citit o scrisoare din partea lui Senţov, în care cineastul numeşte premiul o onoare nemeritată şi îşi exprimă speranţa că va mai avea încă timp pentru a se ridica la înălţimea acestuia:


    “Nu pot fi prezent în această sală, dar îmi puteţi auzi cuvintele. Chiar dacă sunt pronunţate de altcineva. cuvintele reprezintă principalul instrument al unei persoane, uneori unicul instrument, mai ales atunci când i s-a luat totul”, a transmis regizorul.


    Premiul Saharov 2018 (subtitrare în limba română):




    Oleg Senţov, în vârstă de 42 de ani, se află în închisoare după ce a primit din partea justiţiei din Rusia, în 2015, o condamnare la 20 de ani de închisoare pentru presupuse activităţi teroriste în Crimeea. Ucrana şi statele europene îl consideră deţinut politic Candidatura cineastului ucrainean a fost susţinută de gruprurile conservatoare şi liberale din Parlamentul European şi de ONG-uri din Mediterana care ajută naufragiaţii.



    Regizorul ucrainean s-a aflat în greva foamei mai bine de 140 de zile, însă a renunţat la această formă din cauza deteriorii grave a sănătăţii. Totodată, a fost ameninţat că, dacă nu încetează greva foamei, va fi alimentat cu forţa.



    O mulţime de personalităţi din lumea arteler şi culturii au cerut Rusiei eliberarea lui Senţov. Recent, faimosul cineast francez Jean-Luc Godard a refuzat o invitaţie la muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg din cauza “condiţiilor de detenţie la care este supus regizorul Oleg Senţov”.


    Parlamentul European cere punerea în libertatea a lui Oleg Senţov, devenit un simbol al elibărării tuturor deţinuţilor politic din Rusia.


    Premiul Saharov a fost înfiinţat în 1988 pentru a onora persoane şi organizaţii care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Anul acesta s-au împlinit împlinesc 30 de ani de la acordarea pentru prima dată a dinsctiţiei.

  • Câştigătorul Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European

    Câştigătorul Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European

    Cineastul ucrainean Oleg Sentsov – aflat în închisoare în Rusia, unde execută o pedeapsă de 20 de ani, pentru terorism şi trafic de arme, în urma unui proces considerat de natură stalinistă – a fost distins de Parlamentul European cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

    Regizorul Oleg Sentsov a intrat în vizorul autorităţilor ruse, după ce s-a declarat deschis împotriva anexării abuzive de către Rusia a provinciei ucrainene Crimeea, în 2014. Ucraineanul a fost considerat de justiţia rusă vinovat de plănuirea unor atentate teroriste în Crimeea, însă Ucraina şi Occidentul îl consideră deţinut politic. Comunitatea internaţională a condamnat imediat sentinţa, pronunţată în urmă cu 3 ani. Uniunea Europeană consideră şi acum că procesul a încalcat dreptul internaţional şi bazele elementare ale justiţiei.

    Sentsov este deţinut, în prezent, într-o închisoare rusă, în apropierea Cercului Polar. În luna mai, el a intrat în greva foamei, pe care a ţinut-o timp de 140 de zile. A renunţat recent, fiind foarte slăbit. În plus, fusese ameninţat că, dacă nu încetează greva foamei, va fi alimentat cu forţa. Mai mulţi politicieni europeni, oameni de cultură, cineaşti şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au cerut, în repetate rânduri, Kremlinului să îl elibereze pe Sentsov, fără să primească însă vreun răspuns. Ruşii spun că Sentsov însuşi ar trebui să îi ceară lui Putin să îl graţieze, ca solicitarea să fie luată în considerare. Cineastul ucreainean a refuzat să facă, până acum, acest lucru.

    Anunţul privind acordarea premiului a fost făcut, în plenul Parlamentului European, de preşedintele Antonio Tajani: Conferinţa preşedinţilor grupurilor politice a decis să-i atribuie premiul Saharov 2018 lui Oleg Sentsov. Premiul îi este acordat pentru curajul şi hotărârea sa. Cineastul ucrainean Oleg Sentsov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea prizonierilor politici în Rusia şi în lume. Prin decernarea acestui premiu, Parlamentul European îşi exprimă solidaritatea cu el şi cu cauza sa. În consecinţă, cerem ca Oleg Sentsov, arestat în 2014 şi condamnat la 20 de ani de închisoare, să fie imediat eliberat. Eliberarea sa se impune de urgenţă, date fiind condiţiile inumane în care este încarcerat şi starea sa precară de sănătate, după o lungă perioadă de grevă a foamei. Riscul pe care şi l-a asumat de a-și pune viața în pericol ne încredinţează că este de datoria noastră să apăram drepturile omului peste tot în lume și în orice situație.

    Ceremonia de acordare a premiului, în valoare de 50 de mii de euro, va avea loc în decembrie, la Strasbourg, însă nu se ştie dacă laureatul va putea participa.

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire – numit după cunoscutul fizician și disident sovietic, Andrei Saharov – este acordat în fiecare an, de Parlamentul European. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • Premiul Saharov pentru victimele Statului Islamic

    Premiul Saharov pentru victimele Statului Islamic

    Coşmarul umanităţii, denumit, cel puţin la început, Statul Islamic al Levantului şi Siriei, a început acum numai doi ani, în 2014, cu ofensiva unor forţe venite din neant dar care au ocupat cu o incredibilă viteză şi violenţă mari suprafeţe din Siria şi Irak. Reacţiile Occidentului au fost slabe, inerţia şi indignarea virtuală luând locul unei acţiuni eficiente. A trecut mult timp până ca strategia internaţională să se trezească din şoc, să se ia primele măsuri care nici în prezent nu sunt decisive.



    De la început, organizaţia teroristă cu prezenţii de stat a demonstrat că este capabilă de o violenţă incredibilă, greu de suportat de orice fiinţă umană. De asemenea, a demonstrat că deţine şi ştie să folosească mijloace moderne de comunicare, fiind o adevărată revelaţie a internetului. La scurt timp a ocupat oraşe întregi, rafinării, baraje, a început să deruleze afaceri şi activităţi comerciale în care aflăm parteneri din cele mai neaşteptate zone ale lumii civilizate. La scurt timp, ISIS a început să lovească şi în Europa, în capitala Franţei de unde vin numeroşi terorişti din ISIS. Ulterior, Bruxelles-ul avea să fie lovit.



    După masacrarea redacţiei Charlie Hebdo, în ianuarie 2015, atrăgeam atenţia că statisticile plasau Belgia în fruntea listei cu ţări ai căror cetăţeni participă cu trup, suflet şi bani la insurgenţa islamistă din Siria, Irak sau Afganistan”. În aceşti ani, teroriştii au distrus tot ce au putut – ţări, oraşe şi, mai ales, oameni — în zone chinuite de mult timp de războaie şi conflicte. Extremismul islamic a ucis mulţi musulmani iar alte religii nu au avut nicio şansă în faţa demenţei.



    La un moment dat au început să vină ştiri despre alungarea şi masacrarea unei minorităţi puţin cunoscute şi puţin numeroase, numită yazidi. Este una dintre cele mai vechi populaţii din zona unde se întâlnesc Turcia, Siria şi Irakul, exact acolo unde domneşte şi omoară organizaţia auto-intitulată Statul Islamic. Yazidi au o religiea lor, aparte, şi faptul că nu sunt musulmani le-a atras ura Daesch.



    Satele yazidi au fost distruse iar populaţia alungată sau luată în sclavie. Informaţiile rare venite de acolo vorbesc despre atrocităţi incredibile, despre crime dar şi abuzuri cărora le-au căzut victime femeile şi copiii. Nu mai este un secret pentru nimeni că Daesch practică sclavia sexuală iar femeile yazidi au fost primele care au aflat aceste manifestări demente.



    În aceste zile, această dramă revine în actualitate odată cu ştirea că două femei yazidi, care au cunoscut aceste atrocităţi, sunt laureatele Premiului Saharov din aceast an. Nadia Murad şi Lamiya Aji Bashar sunt din satul Koch din Irak, cunoscut pentru faptul că a fost distrus, în august 2014, de teroriştii Statului Islamic, bărbaţii au fost ucişi iar femeile torturate şi luate în sclavie. Nadia şi Lamiza au trecut şi ele prin aceste orori dar au avut şansa să evadeze şi să poată arăta lumii ce se întâmplă în Siria şi Irak, acolo unde teroriştii ISIS stăpânesc.



    Lupta lor a fost apreciată în întreaga lume iar Premiul Saharov vine cât se poate de potrivit pentru a le răsplăti dar şi a sublinia această cauză. Premiul Saharov pentru libertate de gândire este acordat anual de Parlamentul European şi îşi propune să onoreze personalităţi care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Premiul Saharov a fost acordat prima dată în 1988 iar primul laureat a fost Nelson Mandela. De atunci, el a venit mereu să acorde confirmare dar şi vizibilitate unor cauze nobile pentru care oamenii sunt asasinaţi, torturaţi, închişi sau persecutaţi, cauze care, aşa cum spune şi titlul premiului şi viaţa celui al cărui nume îl poartă, sunt dedicate libertăţii de gândire şi drepturilor omului.

  • „Prinţul” Saharov

    „Prinţul” Saharov

    În fotografia care i-a ţinut locul la ceremonia de decernare a Premiului
    Saharov, Raif Badawi pare un prinţ arab, cu un zâmbet frumos şi luminos. Doar
    că el nu este un prinţ arab, ci doar un deţinut dintr-o închisoare din Arabia Saudită. A ajuns acolo nu pentru crime sau furturi,
    ci pentru că şi-a exprimat opinia. Şi şi-a exprimat părerea despre societatea
    în care trăieşte aşa cum fac milioane, dacă nu chiar miliarde de tineri şi nu
    numai din zilele noastre, în mediul virtual, pe un blog.

    A fost arestat acum 3 ani şi a fost condamnat,
    într-un final, la 10 ani închisoare, cam un sfert de milion de dolari amendă şi
    o mie de lovituri de bici. Altfel spus, Raif Badawi nu este un prinţ din O mie
    şi una de nopţi, ci un condamnat la o mie de lovituri de bici. Prima serie a
    câte 50 de lovituri, din cele 20 programate, a fost executată aruncând în aer
    opinia publică internaţională, dar şi aducându-l pe firavul tânăr bolnav de
    diabet în pragul morţii. De fapt, mulţi vor să îl aducă acolo, chiar prin vocea
    judecătorului saudit, existând încă pericolul ca o sentinţa cu moartea să fie
    pronunţată pentru tânărul internaut.

    Saharov a fost un celebru luptător pentru
    drepturile omului din mijlocul Uniunii Sovietice. În 1988, cu un an înainte ca
    Andrei Saharov să treacă în eternitate, numele său a fost dat unui premiu
    acordat de Parlamentul European pentru libertatea de gândire.

    În 2015, cum nu
    se putea mai bine, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost acordat
    lui Raif Badawi, tânărul arab aflat de trei ani în închisoare, unde este pândit
    mereu de pericolul morţii, pentru că şi-a exprimat opinile pe o platformă
    online de dezbateri libere pentru liberalii saudiţi.

    Miercuri, 16 decembrie, la
    Strasbourg, în uriaşul hemiciclu al democraţiei europene, a avut loc ceremonia
    decernării Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. Laureatul a fost reprezentat de soţia sa,
    Ensaf Haidar. Un scaun de onoare a
    stat tot timpul gol, în mijlocul parlamentarilor europeni, amintind că sărbătoritul
    nu a putut veni la ceremonie. Dar, aşa cum spune deviza premiului Saharov din
    acest an, Raif Badawi este cenzurat, închis şi biciuit, dar niciodată redus la
    tăcere. Ceremonia a început cu un minut de reculegere în memoria victimelor
    atentatelor din Franţa, după dorinţa laureatului, transmisă de soţia sa. Raif Badawi şi-a ridicat vocea împotriva
    barbariei şi pentru asta a fost biciuit – a spus soţia sa la ceremonia de la
    Strasbourg. El nu este un
    criminal, ci un scritor şi un gânditor liber. Este un gânditor care refuză să
    fie o parte a mulţimii care îi urmează pe clericii religioşi, trăind în afara
    timpului, guvernând prin legi injuste şi tiranice. Emoţionantul discurs de
    primire a premiului, în numele lui Raif Badawi, s-a încheiat cu gândurile acestuia:
    libertatea de exprimare este ca aerul pe care îl expirăm, ca energia care ne
    permite să trăim. Celor care ne doresc moartea, noi le dorim viaţa. Ensaf
    Haidar, soţia premiatului Saharov din acest an, Raif Badawi, a spus toate
    acestea ţinând în mâini fotografia în care cel încarcerat pentru libertatea de
    opinie ni se arată ca un frumos prinţ arab. Aşa cum, până nu demult,
    războinicii deveneau conţi şi baroni cu numele marilor lor victorii, tot aşa
    Raif Badawi este un prinţ Saharov, un prinţ al libertăţii de exprimare şi
    de gândire înnobilat cu premiul european acordat celor care luptă pentru
    drepturile omului, pentru acest aer al societăţilor democratice care este
    libertatea de gândire şi de exprimare.