Radio România Internațional

Tag: Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

  • Jurnal românesc – 13.03.2025

    Jurnal românesc – 13.03.2025

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat pe 12 martie Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru proiectele destinate românilor din afara granițelor țării care doresc să-și păstreze identitatea lingvistică, culturală și spirituală. Asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate pot trimite cererile de finanțare și documentele conform specificațiilor din Ghidul de finanțare 2025.

    “Îi așteptăm cu proiecte pe toți cei care urmăresc să se implice în susținerea comunităților de români de pretutindeni, să inspire tinerele generații și să promoveze valorile și tradițiile românești”, a declarat Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Ghidul de finanțare cuprinde șase programe de finanțare: Educație, Cultură, Spiritualitate și tradiție, Societatea civilă, Mass-media și Comunitate. Un solicitant poate depune cel mult două proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite, conform scopului și obiectivelor proiectului. Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare va fi anunțat după data de 30 aprilie 2025, pe site-ul DRP, cu 5 zile lucrătoare înainte de data închiderii etapei de depunere.

     

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis, miercuri, că recomandă alegătorilor să se informeze corect şi doar din surse oficiale, “în contextul ameninţărilor actuale la adresa integrităţii proceselor electorale şi al răspândirii de conţinut fals şi manipulator în mediul online”. Conform unui comunicat al AEP, pe site-ul instituţiei pot fi accesate documente de interes pentru toţi participanţii la procesul electoral. Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă reaminteşte că a elaborat şi a publicat Ghidul de prevenire și combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor, care poate fi accesat pe site-ul Autorităţii, la secţiunea ALEGERI PREZIDENŢIALE 2025. Termenul limită de înscriere a candidaților la prezidențialele din luna mai este 15 martie.

     

    Fostul internaţional Gheorghe Hagi, “Regele fotbalului românesc”, a fost decorat de preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, cu cea mai înaltă distincţie a statului român, Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler. Distincția a fost acordată în semn de recunoaştere şi apreciere pentru întreaga sa carieră sportivă, precum şi pentru implicarea activă în popularizarea fotbalului în rândul tinerelor generaţii. “Gheorghe Hagi ne-a adus momente de neuitat”, a afirmat preşedintele interimar, Ilie Bolojan, la ceremonia de decorare a fostului mare fotbalist român, despre care a mai spus că a fost un erou pe teren şi că a făcut parte din generaţia de aur a fotbalului românesc.”

    Prin performanţele remarcabile obţinute de-a lungul timpului cu echipa naţională de fotbal, dar şi în cadrul cluburilor internaţionale de prestigiu, prin devotamentul şi profesionalismul puse în slujba promovării sportului românesc şi a imaginii României în lume, precum şi prin promovarea excelenţei sportive, Gheorghe Hagi este un model de urmat şi o sursă de inspiraţie pentru toate generaţiile”, precizează Administraţia Prezidenţială.

     

    Romanul “Mai puţin decât dragostea” de Bogdan Creţu, publicat la Editura Polirom, este nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2025. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, anunţarea câştigătorului şi decernarea premiului, împreună cu două menţiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Praga. În 2025, la competiţia pentru Premiul Uniunii Europene pentru Literatură sunt nominalizări din treisprezece ţări: Austria, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, România, Slovacia, Spania și Ucraina. Premiul Uniunii Europene pentru Literatură este organizat de un Consorţiu de asociaţii, printre care Federaţia Editorilor Europeni şi Federaţia Difuzorilor de Carte Europeni şi Internaţionali, cu sprijinul oferit de Programul Europa Creativă a Uniunii Europene.

     

  • Jurnal românesc – 14.02.2021

    Jurnal românesc – 14.02.2021

    Ministerul Afacerilor Externe a ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina, în contextul ultimelor evoluţii de securitate. Astfel, MAE le “recomandă puternic” cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina şi manifestarea unei atenţii deosebite. Cei care se află în statul vecin sunt sfătuiţi să evite aglomerările mari de oameni şi să se informeze permanent din surse credibile. Cetăţenilor români li se recomandă să îşi notifice prezenţa la ambasada sau oficiile consulare ale României. Pe de altă parte, ministerul a luat decizia retragerii personalului diplomatic şi consular neesenţial din Ucraina. Decizii similare au fost anunţate de mai multe state occidentale, iar ţări precum SUA, Israelul, Portugalia şi Belgia le-au recomandat cetăţenilor lor să părăsească imediat Ucraina.


    În acest context, Bucureştiul anunţă că, prin misiunea diplomatică şi oficiile consulare din Ucraina, este pregătit să acorde protecţie şi asistenţă consulară cetăţenilor români. Acestora li se recomandă să-şi notifice coordonatele prezenţei în Ucraina prin platforma e-consulat.ro sau telefonic la numărul Ambasadei României la Kiev +38 093 625 27 17, al Consulatului General la Cernăuţi +38 063 566 99 18, Consulatului General la Odessa +38 095 541 27 88 sau Consulatului la Solotvino +38 068 214 09 18. De asemenea, MAE mai arată că la Departamentului Consular a fost activată linia telefonică +40 751 08 45 37 dedicată românilor care se află temporar în Ucraina şi care solicită protecţie şi asistenţă consulară.



    România a fost invitată să participe la deschiderea celei de-a 8.-a ediţii a Festivalului de Muzică și Film “Seeyousound”, care va avea loc pe 18 februarie, la Cinema Massimo din Torino. Ţara noastră va fi reprezentată de scurtmetrajul documentar Stuf, realizat de Titus Mesaroș în 1963. Regizorul a fost unul dintre marii exponenți ai studioului “Alexandru Sahia” din București — unicul studio cinematografic din România care producea filme documentare. În cadrul festivalului italian, scurtmetrajul, ce nu conține dialoguri, va avea coloana sonoră interpretată live de pianista italiană Ginevra Nervi. “Seeyousound” se desfășoară la Torino începând din 2015 și a fost primul festival de cinema muzical creat în Italia. Ediţia de anul acesta propune o selecție de filme fictive și documentare, scurtmetraje și clipuri video grupate în secțiunile competitive LongPlay Doc, LongPlay Feature, 7Inch și Soundies. Manifestarea se desfăşoară în perioada 18 – 24 februarie.



    Scurtmetrajul documentar “Amintiri de pe Frontul de Est”, de Radu Jude și Adrian Cioflâncă, reprezintă România la a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin şi va avea premiera mondială la 15 februarie. La Berlinală este prezentă și actrița româno-franceză Anamaria Vartolomei, care a fost desemnată cea mai bună actriță din Franța la Gala de decernare a Premiilor Lumiére. Aceasta este invitată a secţiunii Shooting Stars, platforma de promovare a tinerilor actori organizată de European Film Promotion.


    Totodată, la Berlin va fi prezentată coproducţia germano-română “Am putea la fel de bine să fim morţi” de Natalia Sinelnikova, cu actriţa Teatrului German de Stat din Timisoara Ioana Iacob în rolul principal. Filmul a deschis secţiunea Perspektive Deutsches Kino, cea consacrata filmelor germane. Aproximativ 400 de filme, reprezentând toate genurile, vor fi proiectate la Berlin în prezența publicului, care va putea umple sălile de cinema până la o capacitate de 50%. Masca este obligatorie, iar petrecerile și recepțiile au fost anulate. Anul trecut, Ursul de Aur pentru cel mai bun film a fost câștigat de filmul lui Radu Jude “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”.



    Institutul Cultural Român a desemnat juriul responsabil cu nominalizarea unui scriitor român care să participe la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură. Membrii acestuia, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Crețu și Radu Vancu, au reținut pe lista scurtă romanele “Exodul mieilor” de Irina Georgescu Groza, “Teo de la 16 la 18” de Raluca Nagy, “Vântul, duhul, suflarea” de Andreea Răsuceanu, “Pe contrasens” de Oleg Serebrian şi “Copia carbon” de Sebastian Sifft. Candidatul român la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură va fi anunţat la 15 februarie.


    Fiecare țară din UE este invitată ca, până la această dată, să nominalizeze un autor emergent. Juriul final, compus din șapte jurați europeni selectați de Consorțiul Premiului European pentru Literatură, va face publică lista scurtă a nominalizărilor naționale la data de 1 martie, iar laureatul va fi anunțat la 21 aprilie. Înființat în 2009 la inițiativa Comisiei Europene și finanțat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să sprijine prozatoarele și prozatorii în curs de afirmare şi să atragă atenția asupra lor și asupra diversității culturale a UE.






  • Premiul Uniunii Europene pentru literatură

    Premiul Uniunii Europene pentru literatură

    Fiecare câștigător beneficiază de
    oportunitatea de a i se traduce cartea în cel puțin 2 limbi de circulație
    internațională, promovându-se astfel scriitorii și operelor acestora dincolo de
    granițele țării din care provin. Paul Matei, Europe Direct Iaşi, ne vorbeşte
    despre relevanţa Premiul Uniunii Europene pentru literatură:

    Este foarte important pentru că susţine tineri
    autori, tineri scriitori, autori de opere de ficţiune. Autorii distinşi cu
    acest premiu primesc 5000 de Euro şi, mai mult, sunt susţinuţi şi promovaţi la
    cele mai importante târguri şi saloane de carte din Europa şi din lume, iar
    tipul acesta de promovare contează foarte mult. Fiind prezenţi la cele mai importante manifestări dedicate cărţii, în
    mod firesc, autorii vând mai mult. Acest aspect este foarte important, cum am
    mai spus: în afara premiului de 5000 de Euro, se face o promovare foarte
    puternică a operei autorului respectiv. Iar promovarea, mai ales când eşti la
    primele cărţi, joacă un rol foarte important.

    Câștigătorii
    sunt selectați de către jurii naționale din țările participante la programul
    cultural al UE Europa Creativă, printre care se numără și câteva țări din
    afara UE. Scriitoarea Tatiana Țibuleac face
    parte din cei 14 laureați ai Premiului Uniunii Europene pentru Literatură
    (EUPL) care au fost premiați în octombrie 2019, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor la Palatul BOZAR din Bruxelles.
    Grădina de sticlă, romanul pentru care Tatiana Țîbuleac a câștigat Premiul
    Uniunii Europene pentru Literatură    , este, în mai multe feluri, romanul unei
    întregi generații feminine și al unei povestitoare pe cât de autentice, pe atât
    de surprinzătoare    , scrie criticul Simona Sora.

    Tatiana Ţîbuleac: Partea cea mai emoţionantă pentru mine a
    fost lectura în limba română, pe scena Bozar-ului. Asta chiar m-a emoţionat, au
    venit mulţi români în sală şi mi s-a părut că limba română, răsunând pe acea
    scenă a fost, de fapt, un premiu în sine. Şi mi s-a părut că toată acea lume,
    scriitorii premiaţi, s-au adunat acolo pentru a spune o poveste iar vocea
    României s-a auzit în egală măsură şi asta m-a emoţionat chiar mai mult decât
    premiul, care a fost o bucurie neaşteptată. Încerc să mă bucur de aceste
    premii, dar mă întorc la treaba mea, care este scrisul.

    EUPL
    este organizat de un consorţiu format din Federaţia Europeană şi Internaţională
    a Librăriilor (EIBF), Consiliul Scriitorilor Europeni (EWC) şi Federaţia
    Editorilor Europeni (FEP), cu sprijinul Comisiei Europene.



  • “Dialoguri secrete”, un nou volum de Ioana Pârvulescu

    “Dialoguri secrete”, un nou volum de Ioana Pârvulescu

    Ioana Pârvulescu, laureată, în 2013, a Premiului Uniunii
    Europene pentru literatură, a publicat recent un nou volum: Dialoguri
    secrete. Apărut la Editura Humanitas, cu desene de Mihai Coșulețu, volumul a
    fost declarat și bestseller al Târgului Internațional Gaudeamus 2018. Pentru
    acest volum, scriitoarea a ales 37 de autori din marea bibliotecă a lumii, de
    la Homer și Platon până la Ionesco, Cioran, N. Steinhardt și Mircea Cărtărescu
    și a încercat să-i citească făcând apel la toată prospeţimea ei de cititor, ca
    și cum aș face-o pentru prima dată. La finalul lecturilor, Ioana Pârvulescu
    declară că a fost recucerită de cărţile respectivilor scriitori datorită
    actualităţii lor şi câtorva detalii care schimbă totul. Punctul de pornire
    este întotdeauna o rugăciune din cărțile lor, iar comentariul liber prin care
    m-am legat de acestea trece firesc de la literatură la viață. Literatura este locul în care
    intimitatea se dezvăluie. În această carte, cortina se ridică de pe cuvintele
    spuse în mare taină: scriitorii se roagă (în pagini de jurnal) și personajele
    lor se roagă (în ficțiune). Adunate laolaltă, cuvintele cele mai sincere și mai
    puternice li se transformă într-un teribil spectacol al omenescului, în momente
    pline de dramatism scrie Ioana Pârvulescu despre Dialoguri secrete.

    Criticul
    Tania Radu a menţionat, cu ocazia lansării volumului două dintre calităţile
    esenţiale ale cărţii: delicateţea şi încărcătura ei de îndemn. Aş dori să mă opresc asupra profilului
    unic al Ioanei Pârvulescu în literatura română. A început prin a fi istoric
    literar, a devenit eseist, apoi prozator, şi acum practică toate aceste genuri
    la acelaşi nivel şi stabilind legături între ele. Este un tip de scriitor foarte
    rar întâlnit în zilele noastre. În privinţa acestui volum, Ioana ne-a avertizat
    că s-a lăsat dusă de firul naraţiunii, de plăcerea de a povesti, dar pentru noi
    nu este o noutate. Eu am avut o imensă surpriză citind cartea, am fost puţin
    descumpănită de titlul neutru, Dialoguri secrete, ştiind că este o carte despre
    rugăciunile scriitorilor şi ale personajelor, dar pe urmă mi-am dat seama că
    titlul nu face decât să dilueze intensitatea unei apariţii excepţionale în
    literatura română de astăzi.

    Deși
    rugăciunea este un moment liric sau dramatic, cartea a ieșit preponderent
    epică. Adevărul este că îmi place să povestesc. Fie și cărțile din bibliotecă,
    fie și viețile bieților oameni, viețile eroicilor oameni care le-au scris.
    Precum și, iată, dialogurile lor secrete, a spus Ioana Pârvulescu despre
    Dialoguri secrete. Eu am încercat să recitesc biblioteca
    personală. Asta am făcut, am luat cărţi din biblioteca personală şi le-am citit
    din alt unghi. Cândva am visat să realizez o antologie a personajelor pe care
    toată lumea, critici, cititori, le neglijează. Personajele acelea pe care de
    regulă le uităm. Şi pentru că la această lansare au venit şi mulţi studenţi
    de-ai mei, voi da un exemplu din romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu. Cine
    se gândeşte la servitoarea Marina din Enigma Otiliei? Cu această intenţie am
    pornit, să recitesc bibiloteca lumii, oprindu-mă la tot felul de personaje
    neglijate, dar pe care autorul le-a pus acolo pentru că îşi au rostul. În
    general, mi se pare că trebuie să recitim, şi pentru a reciti cu sens, cred că
    trebuie să ai un fir. De data aceasta, firul pe care mi l-am ales a fost dat de
    rugăciunile personajelor literare. Şi una dintre rugăciunile care m-a şocat la
    vremea când am citit-o poate fi găsită în Război şi Pace, este de fapt
    rugăciunea lui Platon Karataev, şi el un personaj de regulă trecut cu vederea.
    M-am oprit la această rugăciune când eram studentă şi n-am înţeles-o. De la
    această mică rugăciune şi de la altele asemănătoare a pornit volumul.

    Ioana
    Pârvulescu predă literatură română
    modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor
    la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi
    coordonat colecţia Cartea de pe noptieră. Alfabetul doamnelor (1999),
    Prejudecăţi literare (1999), Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003, ediţia
    a doua, 2007), În intimitatea secolului 19 (2005), În Ţara Miticilor (2007,
    ediţia a doua, adăugită, 2008), Întoarcere în secolul 21 (2009), Viaţa începe
    vineri (2009), Cartea întrebărilor (2010), Lumea ca ziar. A patra putere:
    Caragiale (2011), Viitorul începe luni (2012) sunt cărţile publicate de Ioana
    Pârvulescu. Romanul Viaţa începe vineri a apărut în 2011 în limba suedeză şi
    este în curs de traducere în alte cinci limbi europene.