Radio România Internațional

Tag: preparate romanesti

  • De Revelion

    De Revelion

    Dacă până în urmă cu 35 de ani, după căderea regimului comunist, românii marcau, în mod tradiţional, trecerea în Noul An printr-o petrecere organizată acasă sau cel mult la un restaurant, acum sunt foarte mulţi cei care merg în cluburi sau, pur şi simplu, ies în stradă cu o sticlă de vin spumant, pentru a urmări focurile de artificii de la miezul nopţii.

    La restaurante, meniurile sunt tot mai variate şi cuprind atât preparate tradiţionale, cât şi internaţionale. În staţiunile montane, în staţiunile balneoclimaterice sau chiar şi în hoteluri de pe litoralul Mării Negre, deschise şi în timpul iernii, sunt pachete speciale pentru Revelion. Indiferent dacă Revelionul este marcat acasă sau la un restaurant, petrecerea începe, de obicei, după ora 21 şi se încheie spre dimineaţă, iar pe masa festivă de Revelion sunt aduse pe rând aperitive reci şi calde, felul principal, iar la final desertul, toate acestea fiind stropite cu băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

    Desigur, nu lipsește vinul spumant, servit la trecerea în Noul An. Pe lângă bradul de Crăciun, în casa în care este organizată petrecerea de Revelion trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune că aduce noroc.

    Pe platourile cu aperitive reci de la începutul mesei de Revelion se află preparate care se servesc în perioada Crăciunului, precum slănină, şuncă, muşchi file, cârnaţi, aproape toate afumate sau semiafumate, la care se adaugă brânzeturi. Tot pe masa de Revelion, organizată acasă, îşi fac loc piftia, din porc sau din carne de pasăre, ouăle umplute şi salata boeuf.

    Ouăle umplute sunt, de fapt, jumătăţi de ou care, după fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu frunze de pătrunjel. După ce au fost lăsate la fiert până se fac tari, ouăle se taie pe jumătate, iar gălbenuşurile sunt amestecate cu pateul de ficat şi cu puţin piper măcinat, rezultând astfel umplutura.

    Salata boeuf este un amestec de carne fiartă de vită, de castraveți murați în saramură, de gogoșari murați în oțet, de boabe de mazăre, de cartofi și de morcovi fierți. Carnea de vită și toate legumele, cu excepția boabelor de mazăre, trebuie mărunțite, după care se amestecă într-un castron împreună cu maioneză, cu puțin piper măcinat și cu sare după gust. Salata este apoi modelată pe un platou astfel încât să arate ca un tort, iar deasupra ei se întinde un strat subțire de maioneză. La final, se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele de albuș provenite de la un ou fiert.

    După aperitive, în meniul de Revelion al unor restaurante poate fi inclus şi un preparat din peşte, însă tradiţionaliştii preferă mâncărurile pe bază de carne de porc. precum sarmalele, friptura şi cârnaţii, serviţi cu diferite garnituri. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe ţări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.

    De pe masa festivă de Revelion, la restaurante nu lipsesc tortul, prăjiturile sau salata de fructe, însă în mod tradiţional se serveşte cozonac umplut cu cremă de nuci sau cu rahat. Specifică mesei de Revelion organizată acasă este plăcinta cu răvaşe. Aceasta este umplută cu brânză dulce și stafide, dar ea conține și bileţele de hârtie, pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va descoperi o predicţie pentru anul care tocmai a început

  • Preparate pentru masa festivă de Anul Nou

    Preparate pentru masa festivă de Anul Nou

    Deşi a crescut interesul de a marca trecerea dintre ani în stradă, urmărind în anii trecuţi spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii, cei mai mulţi români preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială. Pe lângă bradul decorat cu globuri şi beteală, în locuinţă trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune că aduce noroc. Petrecerea începe, de obicei, la ora 21 şi se încheie spre dimineaţă, iar masa de Revelion este alcătuită din aperitive reci şi calde, fel principal şi desert, stropite cu băuturi alcoolice şi non-alcoolice, dintre care nu trebuie să lipsească vinul spumant.



    Masa de Revelion începe cu platouri cu aperitive reci, precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi, piftie şi preparate din carne de porc. Pentru masa festivă de Anul Nou se pregăteşte, de obicei, piftie de porc însă, având în vedere consumul în exces a cărnii de porc din zilele Crăciunului, se face piftie din carne de pasăre. Piftia de cocoş şi de gâscă reprezintă un preparat tradiţional din Muntenia, servit demult şi la curţile domneşti şi boiereşti. Pe platou apar şi preparate afumate sau semiafumate din carne de porc, precum muşchi file, şuncă, cârnaţi şi slănină.



    Ouăle umplute reprezintă o atracţie a mesei de Revelion. Sunt jumătăţi de ou care, după fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu frunze de pătrunjel. Tot pentru masa festivă de Revelion se pregăteşte şi salata boeuf, cu carne de vită, fiartă şi tocată mărunt, cu cartofi şi morcovi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu castraveţi în saramură şi gogoşari în oţet, tocaţi mărunt, cu boabe de mazăre din conservă. Toate acestea se amestecă cu maioneză, după care totul se răstoarnă pe un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subţire de maioneză. Se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele provenite dintr-un ou fiert.



    După aperitive, urmează felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura de porc la tavă şi cârnaţii din carne de porc, cu garnitură de varză călită sau cu piure de cartofi. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.



    Cozonacul umplut cu cremă de nuci şi cu rahat, îngheţata şi plăcinta cu răvaşe încheie masa de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este cu umplutură de brânză dulce, amestecată cu unul, două ouă batute, cu coajă rasă de lămâie şi de portocale, cu sau fără stafide şi cu esenţă de vanilie. Aluatul este nedospit şi se obţine din făină amestecată cu apă călduţă şi cu puţin sare. Din el se modelează plăcinte mici, umplute cu brânză, în interiorul cărora este introdus un răvaş, scris pe o bucată de hârtie. Această plăcintă poate fi făcută în straturi de aluat şi brânză şi coaptă într-o tavă mai mare. Trebuie avut grijă ca, la porţionare, fiecare să primească şi un răvaş, ascuns sub stratul de aluat de la suprafaţă. Fiecare va descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl caracterizează. Un exemplu este acesta: În acest an vei avea mai mulţi bani pentru că nu vei mai primi amenzi de la poliţia rutieră!



    Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.


  • Preparate pentru masa festivă de Anul Nou

    Preparate pentru masa festivă de Anul Nou

    Deşi a crescut interesul de a marca trecerea dintre ani în stradă, urmărind în anii trecuţi spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii, cei mai mulţi români preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială. Pe lângă bradul decorat cu globuri şi beteală, în locuinţă trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune că aduce noroc. Petrecerea începe, de obicei, la ora 21 şi se încheie spre dimineaţă, iar masa de Revelion este alcătuită din aperitive reci şi calde, fel principal şi desert, stropite cu băuturi alcoolice şi non-alcoolice, dintre care nu trebuie să lipsească vinul spumant.



    Masa de Revelion începe cu platouri cu aperitive reci, precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi, piftie şi preparate din carne de porc. Pentru masa festivă de Anul Nou se pregăteşte, de obicei, piftie de porc însă, având în vedere consumul în exces a cărnii de porc din zilele Crăciunului, se face piftie din carne de pasăre. Piftia de cocoş şi de gâscă reprezintă un preparat tradiţional din Muntenia, servit demult şi la curţile domneşti şi boiereşti. Pe platou apar şi preparate afumate sau semiafumate din carne de porc, precum muşchi file, şuncă, cârnaţi şi slănină.



    Ouăle umplute reprezintă o atracţie a mesei de Revelion. Sunt jumătăţi de ou care, după fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu frunze de pătrunjel. Tot pentru masa festivă de Revelion se pregăteşte şi salata boeuf, cu carne de vită, fiartă şi tocată mărunt, cu cartofi şi morcovi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu castraveţi în saramură şi gogoşari în oţet, tocaţi mărunt, cu boabe de mazăre din conservă. Toate acestea se amestecă cu maioneză, după care totul se răstoarnă pe un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subţire de maioneză. Se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele provenite dintr-un ou fiert.



    După aperitive, urmează felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura de porc la tavă şi cârnaţii din carne de porc, cu garnitură de varză călită sau cu piure de cartofi. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.



    Cozonacul umplut cu cremă de nuci şi cu rahat, îngheţata şi plăcinta cu răvaşe încheie masa de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este cu umplutură de brânză dulce, amestecată cu unul, două ouă batute, cu coajă rasă de lămâie şi de portocale, cu sau fără stafide şi cu esenţă de vanilie. Aluatul este nedospit şi se obţine din făină amestecată cu apă călduţă şi cu puţin sare. Din el se modelează plăcinte mici, umplute cu brânză, în interiorul cărora este introdus un răvaş, scris pe o bucată de hârtie. Această plăcintă poate fi făcută în straturi de aluat şi brânză şi coaptă într-o tavă mai mare. Trebuie avut grijă ca, la porţionare, fiecare să primească şi un răvaş, ascuns sub stratul de aluat de la suprafaţă. Fiecare va descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl caracterizează. Un exemplu este acesta: În acest an vei avea mai mulţi bani pentru că nu vei mai primi amenzi de la poliţia rutieră!



    Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.


  • Ciorbă de lobodă

    Ciorbă de lobodă

    Asemănătoare la culoare cu ciorba de sfeclă roşie, ciorba de lobodă este o mâncare de post, gustoasă şi care se prepară foarte repede. Loboda (Atriplex hortensis) creşte în zonele cu climă temperată, fiind întâlnită în toate regiunile României. Este o plantă cu frunze mari, de culoare verde sau roşu violet.



    Există mai multe variante de preparare, în funcţie de ingredientele folosite şi de cultura gastronomică a zonei. În partea de sud a României, loboda se combină cu ştevia (Rumex patientia), o altă plantă utilizată în special în perioada primăverii, precum şi cu salată, cozi de ceapă verde, pătrunjel şi leuştean. În Moldova se utilizează şi cartofii la prepararea ciorbei de lobodă. În Transilvania este caracteristică utlizarea tarhonului care poate înlocui, de exemplu, leuşteanul, iar pentru acrire, în loc de borş se foloseşte oţetul. Tot în Transilvania se poate adăuga carne afumată şi se poate drege cu ou şi cu smântână.



    În partea sudică a României se prepară borşul de lobodă. Avem nevoie de patru legături de frunze de lobodă (cam jumătate de kg), de 5 fire de ceapă verde, de o cană de orez şi de jumătate de litru de borş. După ce a fost spălat în mai multe ape, orezul se pune la fiert într-o oală de 4 litri, cu puţină sare, apoi frunzele de lobodă şi firele de ceapă, tocate mărunt. Borşul se fierbe separat, iar apoi se adaugă în oala în care a fiert loboda.



    Pentru o ciorbă de lobodă pregătită în Transilvania avem nevoie de jumătate de kg de lobodă, de o ceapă, un morcov, o ţelină mică, o cană cu orez, o legătură de pătrunjel şi una de tarhon proaspăt, oţet, piper şi sare. Legumele rădăcinoase, tocate mărunt, sunt trecute prin ulei încins, apoi se înăbuşă şi sunt lăsate la fiert într-o oală de 4-5 litri. Tot acolo se pun pe fiert orezul şi frunzele de lobodă, tocate mărunt. După ce au fiert circa 20 de minute, se poate drege cu un ou amestecat cu puţină făină şi cu smântână şi cu puţin oţet, această compoziţie fiind turnată în oală. Se adaugă tarhon tocat mărunt, se mai lasă la fiert 10 minute, iar la final se potriveşte cu sare şi se presară frunze tocate de pătrunjel.

  • Ciorbă de lobodă

    Ciorbă de lobodă

    Asemănătoare la culoare cu ciorba de sfeclă roşie, ciorba de lobodă este o mâncare de post, gustoasă şi care se prepară foarte repede. Loboda (Atriplex hortensis) creşte în zonele cu climă temperată, fiind întâlnită în toate regiunile României. Este o plantă cu frunze mari, de culoare verde sau roşu violet.



    Există mai multe variante de preparare, în funcţie de ingredientele folosite şi de cultura gastronomică a zonei. În partea de sud a României, loboda se combină cu ştevia (Rumex patientia), o altă plantă utilizată în special în perioada primăverii, precum şi cu salată, cozi de ceapă verde, pătrunjel şi leuştean. În Moldova se utilizează şi cartofii la prepararea ciorbei de lobodă. În Transilvania este caracteristică utlizarea tarhonului care poate înlocui, de exemplu, leuşteanul, iar pentru acrire, în loc de borş se foloseşte oţetul. Tot în Transilvania se poate adăuga carne afumată şi se poate drege cu ou şi cu smântână.



    În partea sudică a României se prepară borşul de lobodă. Avem nevoie de patru legături de frunze de lobodă (cam jumătate de kg), de 5 fire de ceapă verde, de o cană de orez şi de jumătate de litru de borş. După ce a fost spălat în mai multe ape, orezul se pune la fiert într-o oală de 4 litri, cu puţină sare, apoi frunzele de lobodă şi firele de ceapă, tocate mărunt. Borşul se fierbe separat, iar apoi se adaugă în oala în care a fiert loboda.



    Pentru o ciorbă de lobodă pregătită în Transilvania avem nevoie de jumătate de kg de lobodă, de o ceapă, un morcov, o ţelină mică, o cană cu orez, o legătură de pătrunjel şi una de tarhon proaspăt, oţet, piper şi sare. Legumele rădăcinoase, tocate mărunt, sunt trecute prin ulei încins, apoi se înăbuşă şi sunt lăsate la fiert într-o oală de 4-5 litri. Tot acolo se pun pe fiert orezul şi frunzele de lobodă, tocate mărunt. După ce au fiert circa 20 de minute, se poate drege cu un ou amestecat cu puţină făină şi cu smântână şi cu puţin oţet, această compoziţie fiind turnată în oală. Se adaugă tarhon tocat mărunt, se mai lasă la fiert 10 minute, iar la final se potriveşte cu sare şi se presară frunze tocate de pătrunjel.