Decesul Regelui Mihai I, fostul suveran al României, nu
a trecut neobservat in plan extern.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat
profunda tristeţe la aflarea veştii. Îmi amintesc cu emoţie întâlnirile
noastre şi doresc în mod special să aduc un omagiu celui care, în 1997, a făcut
un tur al capitalelor europene pentru a promova intrarea României în Uniunea
Europeană. Astfel începe mesajul de condoleanţe transmis de Jean-Claude
Juncker, în numele său şi al Executivului comunitar de la Bruxelles. 22
de ani mai târziu, în 2019, ţara pe care a iubit-o atât de mult va deţine
pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Va fi un moment
important atât pentru România, cât şi pentru viitorul Uniunii noastre, a mai
spus Juncker.
La rându-i,
premierul Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Pavel Filip, a
declarat că, prin moartea Regelui Mihai, România pierde un conducător cu o
vastă viziune democratică, un reper de probitate, modestie şi nobleţe
sufletească.
Un om de o mare înţelepciune şi cu o înaltă valoare umană, care
poartă în sine istoria unui popor şi care va rămâne în conştiinţa naţională drept o figură emblematică a istoriei şi
culturii românesti, a mai afirmat premierul Republicii Moldova.
Personalitatea Regelui a fost
evocată şi de presa internaţională. Pentru AFP, Majestatea Sa a întrupat, în
secolul 20, destinul tragic al Romaniei, prinsă în tumultul celui de-al Doilea
Război Mondial şi, apoi, în marasmul comunist. Cotidianul american
Washington Post notează că Regele Mihai a dus o viaţă marcată de
intrigi politice şi de aproape toate revoluţiile care au avut loc în Europa, în
ultimul secol. Îndepărtat de comunişti, a stat în exil decenii la rând, pentru
a reveni în patria sa, în urma prăbuşirii blocului sovietic – mai scrie
publicaţia americană, care aminteşte şi de contribuţia Regelui Mihai la
aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană.
Agenţia germană de presă DPA
notează că cel mai remarcabil act politic al lui Mihai I a fost declararea
războiului împotriva Germaniei naziste, pe 23 august 1944, şi arestarea
aliatului lui Hitler de la Bucureşti, premierul Ion Antonescu.
Iar cotidianul
spaniol El Mundo subliniază că Regele Mihai era o personalitate
esenţială pentru a înţelege convulsionata istorie europeană a ultimelor opt
decenii, iar îndelungatul său exil, de mai bine de jumătate de veac, a fost o
probă dură de viaţă, care i-a marcat iremediabil caracterul taciturn.