Radio România Internațional

Tag: presedintia UE

  • Prima preşedinţie românească a Consiliului UE

    Prima preşedinţie românească a Consiliului UE

    Cu o jumătate de an în urmă, când tocmai începea
    2019, România era cuprinsă de emoţia preluării unei mari responsabilităţi în
    cadrul Uniunii Europene. Ţara care luptase atâta pentru a fi primită în prestigioasa
    organizaţie europeană, prelua acum o funcţie importantă. Nu vreunul dintre
    românii implicaţi în dezbaterea europeană prelua funcţia, ci întreaga ţară. Şi
    responsabilitatea a fost preluată de toţi românii. Nu exagerăm să spunem că
    ne-am simţit mândri cu toţii dar şi cu responsabilitatea unei performanţe
    europene pe care nu mulţi o înţelegeau deplin.

    Deşi s-a tot spus că este o
    procedură rotativă şi nu poate exista eşec în acest efort, instituţiile
    statului şi societatea civilă s-au pregătit să îndeplinească sarcinile
    complicate prevăzute de funcţie şi să lase, în acelaşi timp, o impresie
    frumoasă despre români. S-a discutat mult şi cu patimă politică, în acelaşi
    timp, despre funcţia de Preşedinte a Consiliului Uniunii Europene, exercitată
    de România în prima jumătate a acestui an, dar şi pregătirea tehnică a fost pe
    măsură. Iniţial, cu ceva timp în urmă, România trebuia să preia preşedinţia
    rotativă a Consiliului UE în a doua jumătate, dar ieşirea Marii Britanii din
    jocul european a devansat totul astfel că României i-a revenit acest semestru,
    cu o agendă deosebită.

    Erau prevăzute trei mari evenimente. În primul rând, 29
    martie trebuia să fie ultima zi a Marii Britanii în Uniunea Europeană iar
    efectele acestei situaţii trebuia să fie analizate la un summit european
    special, la Sibiu, oraşul din România unde preşedintele Iohannis a fost primar.
    Ulterior, în iunie, urmau să aibă loc alegeri pentru Parlamentul european. Era
    un program sintetic dar plin de evenimente care au lipsit în mandatele altor
    ţări de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene. Faptul că Brexitul nu a
    avut loc la 29 martie nu a simplificat lucrurile. Iar faptul că nu s-a stabilit
    nimic concret, că a avut loc o amânare complicată şi fără termen, a venit să le
    complice.

    Nici la Sibiu, la întâlnirea şefilor de stat sau de guvern din ţările
    Uniunii Europene, Brexitul nu a lipsit din discuţii dar întâlnirea a devenit
    mai puţin concretă, lăsând, de asemenea, problema în aer. Nefinalizarea promisă
    a Brexitului a afectat chiar şi alegerile europene ce au urmat, în iunie. Prima
    problemă se referea la realocarea locurilor ce reveneau Marii Britanii.
    Amânarea sine die a părăsirii scenei europene impunea organizarea alegerilor
    pentru Parlamentul european şi în Marea Britanie, locurile sale rămânând
    deţinătorului de drept, cel puţin într-o primă fază.

    Deşi nimeni nu se mai
    aştepta, alegerile europene au fost organizate şi în Marea Britanie iar
    rezultatul a dat iar dreptate celor care vor ieşirea din Uniunea Europeană. Revenind
    la recent finalizata preşedinţie românească a Consiliului Uniunii Europene, pe
    lângă lipsa unor defecţiuni, care ne permit o bine meritată uşurare, se poate
    vorbi fără echivoc de o activitate deosebită a românilor în fruntea
    activităţilor europene în prima jumătate a anului 2019.

    Criteriul dosarelor
    rezolvate în timpul preşedinţiei României, tot atâtea probleme aflate în
    dezbatere, pune în evidenţă performanţa deosebită a românilor care au avut
    sarcini legate de exercitarea acestei funcţii şi responsabilităţi. Problemele
    europene s-au bucurat de toată atenţia dar pe masa de lucru s-au aflat şi
    aspecte legate de relaţiile internaţionale şi poziţia externă a Uniunii
    Europene. Bilanţul excelent al preşedinţiei României la Consiliul Uniunii
    Europene a fost evidenţiat de partenerii europeni şi de Finlanda, care a
    preluat această preşedinţie.

    A fost o primă exercitare a preşedinţiei
    Consiliului UE de către România, a fost un succes evident dar vedem în acest
    moment şi integrarea deplină a României în organizaţia comunitară, conform
    aspiraţiilor românilor. Ea are loc la 12 ani de la aderarea României la Uniunea
    Europeană şi în contextul în care România, şi Bulgaria, care a exercitat şi ea
    această responsabilitate, în 2018, nu sunt încă primite în spaţiul Schengen
    dezvoltat de partenerii europeni.

    Preşedinţia românească a Consiliului Uniunii
    Europene s-a încheiat aşa cum a început, cu un concert la Ateneul Român,
    emblematicul edificiu din inima Bucureştiului. Nu a mai fost participarea de
    acum o jumătate de an, nici discursurile nu au mai fost atât de memorabile.
    Între timp, a fost perfect conturată imaginea României de membru activ al
    Uniunii Europene iar performanţa a devenit un lucru normal.

  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    Programată în urmă cu câţiva ani şi amânată în repetate rânduri din cauza opoziţiei unor state membre UE, intrarea României în spaţiul Schengen continuă să fie o prioritate pentru autorităţile de la Bucureşti. Printre motivele invocate de ţari precum Olanda, Franţa, Germania sau Finlanda în ceea ce priveşte refuzul aderării, s-au numărat progresele lente în sfera justiţiei şi corupţia. Recent, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a anunţat că în cursul acestui an, vor apărea argumente importante care să justifice realizarea obiectivului de aderare a României la Schengen. El a precizat că viitorul raport MCV al Comisiei va veni în sprijinul celor care susţin că intrarea României în Spaţiul de liberă circulaţie ar fi un câştig pentru întreaga UE.



    Prezent la Bucureşti la conferinţa de lansare a preşedinţiei olandeze a Uniunii, el a explicat că tocmai securizarea graniţelor externe face necesară includerea României în spaţiul Schengen. Lazăr Comănescu: “Mă aştept ca următorul raport MCV să aducă argumente suplimentare României, dar şi altora care spun că admiterea ţării noastre în spaţiul Schengen ar fi un beneficiu pentru UE ca întreg. Şi dacă leg această problemă de chestiunea migraţiei, în condiţiile în care există o conştientizare crescută că e nevoie de întărirea graniţelor europene, asta mă face să cred că lumea va realiza că includerea României în spaţiul Schengen va fi un avantaj pentru uniune.“



    La rândul său, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Stella Ronner, a explicat că zona Schengen este acum sub o presiune foarte mare şi trebuie insistat mai ales pe provocările care pun în pericol acest spaţiu. Întrebată dacă şi Olanda va sprijini aderarea României la Schengen, aşa cum au făcut — cel puţin declarativ – celelalte preşedinţii înaintea sa, Stella Ronner a evitat un răspuns tranşant şi a spus că nu vrea să se pronunţe în avans. Stella Ronner: “Spaţiul Schengen este sub o presiune uriaşă. Asta înseamnă că trebuie să ne concentrăm mai mult pe felul în care administrăm graniţele externe. Pe acest lucru sunt concentrate acum toate discuţiile. De aceea, spun că problemele de acum de pe masa UE şi a Schengen sunt atât de mari încât doar asupra lor trebuie să ne fixăm eforturile.”



    În faţa temerilor că intrarea în spaţiul Schengen ar aduce mai mulţi migranţi în România, Lazăr Comănescu a explicat că un asemenea scenariu poate fi evitat dacă se pun în aplicare măsurile de securizare a graniţelor şi de colaborare cu ţările de origine şi de tranzit pentru migranţi. În acest context extrem de dificil atat la nivel european, Olanda a preluat, la inceputul anului, pentru a 12-a oară, preşedinţia semestrială a UE. Combaterea terorismului, fluxul migrator, situaţia din Siria se prefigurează printre cele mai importante provocari, iar rolul-cheie al preşedinţiei olandeze va fi acela de moderator între cele 28 de state membre ale UE.

  • Jurnal românesc – 12.01.2016

    Jurnal românesc – 12.01.2016

    Preşedinţia olandeză a Consiliului Uniunii Europene se va concentra pe problemele din spaţiul Schengen şi nu “o va lua înainte în ceea ce priveşte extinderea zonei”, a declarat ambasadorul Olandei la Bucureşti, Stella Ronner. Ea a mai spus că spaţiul Schengen este sub o foarte mare presiune, motiv pentru care nu doreşte să se pronunţe în avans în privinţa aderării României. La rândul său, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu, a afirmat că noul raport din cadrul Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV) privind justiţia va demonstra că aderarea României la Schengen ar fi un avantaj pentru UE, în contextul nevoii de securizare a graniţelor externe. Declaraţiile au fost făcute cu prilejul conferinţei de lansare a Preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, organizată de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti.



    19 persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv se mai află internate în spitalele din ţară şi străinătate, informează Ministerul Sănătăţii. Potrivit acestuia, în spitalele din Bucureşti mai sunt internate două persoane, între care una în stare critică. Până în prezent, au fost externate 79 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unităţile sanitare din ţară. Pacienţii tratati în străinătate, toţi în stare stabilă, se află în Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie şi Israel. În total, 39 de persoane rănite la Colectiv au fost transferate în unităţi sanitare din străinătate. 63 de persoane şi-au pierdut viaţa.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii pentru aprobarea OUG privind acordarea unor facilităţi fiscale. Astfel, persoanele fizice şi firmele vor putea solicita ANAF, printr-o cerere scrisă, să li se amâne sau chiar anuleze plata penalităţilor de întârziere şi dobânzilor aferente datoriilor la bugetul de stat. Măsura este menită să încurajeze creşterea economică, prin sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate şi care nu au putut să obţină o eşalonare la plata obligaţiilor fiscale restante.



    Banca Mondială va continua să acorde asistenţă tehnică instituţiilor publice româneşti până în 2023 şi va sprijini Executivul de la Bucureşti în aplicarea reformelor de modernizare a administraţiei publice. Un nou memorandum în acest sens, semnat luni, la Bucureşti, prevede extinderea acestei asistenţe în accesarea tuturor fondurilor europene structurale şi de investiţii. În urma primului memorandum încheiat cu Banca Mondială, aproape 20 de instituţii publice au beneficiat, în perioada 2012 – 2015, de acorduri de finanţare în valoarea totală de peste 30 de milioane de euro. Fondurile au fost folosite în domenii precum incluziunea socială şi reducerea sărăciei, agricultura, schimbările climatice, politica în domeniul concurenţei, educaţia, transporturile şi planificarea urbană.



    Programul de audienţă al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul va fi în zilele de vineri, între orele 11:00 şi 12:00, potrivit unui comunicat al Guvernului. Pentru înscriere, se va completa o cerere care trebuie să cuprindă datele de identificare (nume, prenume, adresa de domiciliu/ reşedinţa) ale persoanei care solicită audienţa, datele de contact, precum şi o scurtă descriere a situaţiei care urmează să fie prezentată în cadrul audienţei. Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul pune la dispoziţie un formular de înscriere care poate fi descărcat de pe site-ul instituţiei – www.drp.gov.ro. Cererile de audienţă se depun la sediu sau pot fi transmise prin poştă ori fax. Programările se stabilesc telefonic, precizează comunicatul.