Radio România Internațional

Tag: presedintie

  • Retrospectiva săptămânii 09 – 15.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 09 – 15.02.2025

    100 de zile cu Ilie Bolojan, după 10 ani cu Klaus Iohannis

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, al doilea și ultimul mandat de preşedinte al României la care-i dădea dreptul Constituția. Ilie Bolojan, care s-a suspendat de la șefia Senatului și a PNL – pentru ca, măcar formal, să devină neutru politic -, a preluat funcţia de șef interimar al statului. Curtea Constituţională constatase vacantarea funcţiei de preşedinte al României odată cu demisia de luni a lui Iohannis şi stabilise ca şeful Senatului să asigure interimatul.

    Ilie Gavrilă Bolojan s-a născut în 1969, în judeţul Bihor. A urmat studii de mecanică și matematică. S-a înscris în PNL în 1993. E cotat drept unul dintre cei mai buni specialişti autohtoni în administraţie publică locală. În perioada 2008-2020, a fost primar al municipiului Oradea, ales de trei ori. Din 2020, a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, funcţie ocupată până anul trecut, când a devenit senator. Ca interimar, funcție pe care o va ocupa circa o sută de zile, Bolojan va avea atribuţii limitate: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate declanşa procedura de dizolvare a Legislativului şi nu poate convoca un referendum naţional.

    Pe 21 decembrie 2024, Iohannis trebuia să plece, dar şederea la Președinție i-a fost prelungită după ce Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea unui nou preşedinte. Alegerile prezidențiale se vor relua în mai, cu primul tur pe 4 și turul decisiv pe 18.

    Bugetul, promulgat în ultima zi de mandat

    Cu câteva ore înainte de a-și anunța demisia, preşedintele Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Acestea au fost aprobate săptămâna trecută de plenul reunit al Parlamentului. Bugetul este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat, în plenul reunit al Legislativului, că bugetul de stat este ‘cumpătat’ şi se bazează pe o creştere prudentă a veniturilor, ‘fără exagerări’. El a arătat că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat prevede ‘în primul rând plăţile pentru pensii’.

    Urmează o moţiune de cenzură

    Cele trei partide din opoziția asumat suveranistă, AUR, SOS și POT, au anunțat că vor depune, săptămâna viitoare, o moțiune de cenzură contra guvernului PSD-PNL-UDMR. E posibil ca aceasta să fie votată și de parlamentarii singurei formațiuni de opoziție declarat pro-europeană, USR. Prim-ministrul social-democrat Marcel Ciolacu susține că n-are emoții pe această temă şi că este ‘sigur’ că ‘Guvernul nu va cădea’. Comentatorii nu exclud, însă, posibile defecțiuni în rândurile majorității și nu se declară convinși că echipa executivă Ciolacu va rămâne.

    Rușii lovesc din nou

    Diplomația de la București condamnă cu fermitate atacul iresponsabil al forţelor ruse de pe 13 februarie, când două drone purtătoare de material explozibil au încălcat spaţiul aerian şi au căzut pe teritoriul României, în apropierea frontierei cu Ucraina invadată de trupele Moscovei. Din dispoziţia ministrului de Externe Emil Hurezeanu, însărcinatul cu afaceri ad interim al Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă la sediul ministerului, pentru a-i fi comunicată condamnarea fermă a violării repetate a spaţiului aerian al României. Aceste atacuri ilegale şi iresponsabile trebuie să înceteze, România rezervându-şi dreptul să ia măsurile de răspuns care se impun – precizează MAE.

    Necesitatea unei păci juste, cuprinzătoare și sustenabile în Ucraina e mesajul pe care-l transmite ministrul Hurezeanu și la a 61-a ediție a celebrei Conferințe internaționale de securitate de la München, din Germania, organizată în perioada 14-16 februarie 2025. Șeful diplomației de la București pledează și pentru acordarea, în continuare, a unui sprijin solid pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova.

    Bătaie cu morţi şi răniţi la Urziceni

    Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, afirmă că este nevoie de implicarea mai multor structuri ale statului pentru combaterea crimei organizate şi destructurarea clanurilor interlope. Potrivit acestuia, deşi sute de grupuri de crimă organizată au fost desfiinţate în ultimii ani, acestea se regenerează, iar rezolvarea problemei poate dura multă vreme. La sfârșitul săptămânii trecute, la Urziceni (sud, nu departe de București), doi oameni au murit şi cinci au fost răniţi, în urma unor lupte de stradă asezonate cu focuri de armă, la care au participat zeci de persoane. O parte dintre combatanți au fost arestați.

    Acuzaţiile din dosar sunt de omor calificat, încăierare, tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, uz de armă fără drept, tentativă de omor calificat. Canonadele stradale sunt neobișnuite în România, în general cotată drept o țară sigură.

    Calificare la Cupa Mondială de rugby

    România s-a calificat la Cupa Mondială din 2027, din Australia, după victoriile obţinute în luna aceasta în fața Germaniei, 48-10, și Belgiei, 31-14, în Rugby Europe Championship 2025. Românii au ratat o singură ediţie a Cupei Mondiale, cea din 2019, când au fost descalificaţi din cauza utilizării unui jucător tongalez naturalizat, dar ineligibil. La fotbal, campioana României, FCSB, din București, a învins, joi seară, în deplasare, cu 2-1 formaţia elenă PAOK Salonic, în prima manşă a play-off-ului pentru optimile Europa League. Manșa decisivă contra grecilor antrenați de românul Răzvan Lucescu e programată săptămâna viitoare, la București. Tot joi, la handbal, campioana masculină Dinamo Bucureşti a pierdut, cu 26-33, meciul de acasă echipa maghiară One Veszprem HC, în Grupa A a Ligii Campionilor.

  • Reacțiile politicienilor români la demisia președintelui Klaus Iohannis

    Reacțiile politicienilor români la demisia președintelui Klaus Iohannis

    Liderii partidelor politice din România au reacționat puternic la anunțul demisiei președintelui Klaus Iohannis, care a anunțat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie 2025.

    Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că nu a știut de decizia președintelui României de a demisiona din funcție. „Este un act unilateral. (…) Nu am știut de acest anunț”, a spus Ciolacu, la Parlament.”

    Şi Elena Lasconi, președinta USR, a criticat dur gestul lui Iohannis, declarând că demisia vine foarte târziu și nu aduce răspunsuri la întrebările majore care macină țara. Ea a subliniat faptul că demisia nu aduce clarificări asupra problemelor majore din România, cum ar fi anularea alegerilor și protejarea de jocurile rușilor.

    George Simion, liderul AUR, a declarat că demisia lui Iohannis este o victorie pentru susținătorii săi și a insistat pe reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

    De asemenea, Nicușor Dan, candidat independent la președinție, a subliniat că nemulțumirile oamenilor față de clasa politică rămân și a încurajat construirea unei speranțe pentru viitorul societății.

    Şi Crin Antonescu, candidatul coaliției guvernamentale la alegerile prezidențiale, a declarat că decizia președintelui a fost înțeleaptă și că procedurile constituționale vor fi respectate.

    Victor Ponta, fost premier, a avut o reacție vehementă, considerând plecarea lui Iohannis drept un pas necesar, dar insuficient pentru schimbarea reală a scenei politice.

     

  • Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2024

    Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2024

    Amnistie pentru datornici

    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind aministia fiscală pentru firme şi persoane fizice. În document sunt prevăzute bonificaţii pentru oamenii care îşi plătesc taxele la zi, precum şi pentru cei care se decid să-şi achite restanţele. La sfârşitul lui august, restanţele la bugetul de stat ale persoanelor fizice şi juridice treceau de 71 de miliarde de lei (echivalentul a peste 14 miliarde de euro). Statul le cere datornicilor să le plătească până pe 25 noiembrie, iar dobânzile şi penalităţile le vor fi anulate. Pe de altă parte, Guvernul oferă şi o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii corecţi. Proiectul, elaborat de ministerul Finanţelor, cuprinde şi o serie de măsuri de austeritate în sectorul bugetar, ce presupun limitarea cheltuielilor de bunuri şi servicii.

     

     

    Donaţie pentru Ucraina

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea privind donarea către terţi a unui sistem de rachete sol-aer Patriot, achiziţionat din Statele Unite. Actul normativ, votat, anterior, în Parlament, are ca obiect aprobarea unei donaţii, convenită cu partenerul american, către Ucraina vecină României, invadată de trupele ruse. De asemenea, potrivit legii, „se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare, pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, prin atribuirea guvernului american a contractelor privind achiziţionarea unui alt sistem de rachete sol-aer Patriot.

     

     

    Sprijin pentru Israel

    România condamnă cu fermitate atacurile teroriste asupra statului Israel şi face apel la toate părţile implicate să contribuie la restabilirea securităţii şi la încheierea unui acord de încetare a focului – a fost mesajul transmis tot joi, la Ierusalim, de premierul Marcel Ciolacu, la întrevederea cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu. Potrivit trimisei Radio România, Ciolacu şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate şi la pericolul escaladării conflictului. Însoţit de miniştrii Apărării, Afacerilor Externe şi Economiei, primul ministru a fost într-o vizită de lucru în Israel, a cărei agendă a inclus şi o întrevedere cu preşedintele Isaac Herzog. Este a doua vizită a premierului român în Israel, în mai puţin de un an, după cea din 17 octombrie 2023, la zece zile după ce statul evreu a fost atacat de teroriştii din mişcarea islamistă Hamas.

     

     

    Funcţii pentru români

    Europarlamentarul PSD Roxana Mînzatu este propunerea oficială a României pentru funcţia de comisar european. Anunţul a fost făcut luni de premierul Ciolacu, potrivit căruia va discuta cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre portofoliul pe care îl va gestiona România. Componenţa viitorului Executiv european urmează să fie anunţată pe data de 11 septembrie. Tot la Bruxelles, eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a fost desemnat de grupurile politice ale Parlamentului European negociator-șef privind viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027. Întins pe 7 ani, acesta are o valoare totală de aproximativ 1.300 de miliarde de euro și este instrumentul din care statele membre primesc cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile pentru investiții și pentru subvențiile agricole. Parlamentul urmează să-și stabilească prioritățile privind bugetul multianual al Uniunii. Acestea vor fi transmise Comisiei Europene pentru a fi incluse în proiectul de buget. Din actualul exercițiu financiar multianual, 2021 – 2027, România beneficiază de circa 46 de miliarde de euro, la care se adaugă și sumele din PNRR.

     

     

    Aglomeraţie pentru preşedinţie

    Românul Mircea Geoană a demisionat, marţi, din funcţia de secretar general adjunct al NATO. E finalul unui mandat de cinci ani, jalonat de războiul din Ucraina şi de retragerea trupelor aliate din Afganistan. Geoană a declarat, într-un interviu pentru Radio România, că va continua să-şi folosească influenţa pentru a promova români în forurile internaţionale, inclusiv în NATO, şi că simte nevoia să revină în politica autohtonă. Presa anticipa de mai bine de doi ani acest anunţ şi dădea drept foarte probabilă candidatura, ca independent, a lui Geoană la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului. Fost ambasador în Statele Unite, fost ministru de Externe şi fost lider PSD, Geoană a mai candidat la şefia statului în 2009, când a pierdut în faţa lui Traian Băsescu. Printre alţi aspiranţi la preşedinţia României sunt toţi liderii partidelor parlamentare: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) ori Kelemen Hunor (UDMR).

     

     

  • Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Suedia a preluat pe data de 1 ianuarie 2023 Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar mandatul său se va încheia pe data de 30 iunie 2023.



    Într-un articol de opinie apărut în numărul 118 al buletinului informativ realizat de Institutul European din România a fost prezentată modalitatea prin care Președinția suedeză și-a propus să gestioneze tematica socială.



    Abordarea de la Stockholm pornește de la ideea că exercitarea capacității de muncă este o condiție necesară pentru a diminua riscul de sărăcie și excluziune socială. Printre măsurile urmărite se numără: schimbări ale unor directive referitoare la piața muncii și la siguranța și protecția muncitorilor, inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.



    O altă dimensiune vizată de Președinția suedeză se referă la elaborarea unei strategii pentru sănătate și asistență socială și creșterea vizibilității problemelor cu privire la viața independentă pentru persoanele în vârstă.



    Vă invităm să accesați textul integral al articolului aici. (autor Mihaela-Adriana Pădureanu, Expert, Serviciul Studii Europene)

  • Pregătiri pentru preşedinţia României la Consiliul UE

    Pregătiri pentru preşedinţia României la Consiliul UE

    România este din ce în ce mai preocupată de pregătirea primului său
    mandat la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care se va desfăşura în
    primele şase luni ale anului 2019. Guvernul de la Bucureşti a înfiinţat
    Consiliul naţional de pregătire şi exercitare a preşedinţiei României la
    Consiliul Uniunii, a fost adoptat un plan de acţiune, iar în cadrul MAE există
    o unitate specială dedicată acestui proiect. La o dezbatere organizată,
    miercuri, de ministerul de Externe, participanţii au evaluat contextul în care
    îşi va desfăşura România mandatul marcat de alegerile europene, de momentul
    ieşirii Marii Britanii din UE, dar şi de negocierile pe dosarul următorului
    cadru financiar multianual.

    Ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana
    Birchall, a precizat că preşedinţia Uniunii este şi un proiect naţional pentru
    România: Va trebui să
    asigurăm o gestionare profesionistă şi să demonstrăm capacitatea de a propune
    soluţii de compromis acceptabile pentru statele membre şi instituţiile uniunii.
    Vom avea oportunitatea de a ne demonstra susţinerea pentru valorile europene şi
    de a contribui în mod direct la procesul de consolidare.

    Parteneriatul estic şi organizarea unui summit în România,
    continuarea procesului de extindere, securitatea în zona Mării Negre, evoluţia
    strategiei Dunării, dar şi migraţia în Uniunea Europeană sunt câteva dintre
    preocupările pe care România trebuie să le aibă în perioada exercitării preşedinţiei,
    a afirmat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. Şeful diplomaţiei române a
    susţinut, însă, că există probleme logistice în privinţa preluării preşedinţiei
    rotative şi a menţionat că este necesar sprijinul mai multor instituţii ale
    statului, pentru că vor fi sute de întâlniri în România, ceea ce reprezintă o
    oportunitate pentru afirmarea viziunii politice a ţării asupra viitorului
    Europei.

    Şi premierul Sorin Grindeanu este de părere România are șansa de a
    aduce un suflu nou, dinamic, care să contribuie la renașterea proiectului
    european în perioada exercitării mandatului său la Președinția Consiliului UE.

    La rândul său, preşedintele Senatului,
    Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că România va beneficia de o expunere crescută
    în cele şase luni de mandat şi trebuie să arate că este creativă, energică,
    modernă şi pro-europeană. Să nu uităm că suntem totuşi a şaptea ţară ca mărime din UE şi, ca
    atare, cred că trebuie să încercăm să dăm preşedinţiei noastre o dimensiune pe
    măsura ţării noastre – nici să fim mai mult, să încercăm să epatăm, dar nici să
    ne vedem mai mici decât suntem în realitate.

    La conferinţă au fost
    prezenţi şi ambasadorii Finlandei şi Croaţiei, ţări care îi vor urma României
    la conducerea UE.

  • Jurnal românesc – 8.03.2016

    Jurnal românesc – 8.03.2016

    România deţine, de marţi, pentru un an, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Funcţia va fi îndeplinită de ambasadorul Mihnea Constantinescu. Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului, creată în 1998, reuneşte 31 de ţări şi promovează activităţi educative comemorative şi de cercetare a Holocaustului. Potrivit lui Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, peste 30 de ţări recunosc, astfel, că statul român, Guvernul, Administraţia Prezidenţială, instituţiile – după asumarea responsabilităţii Holocaustului din România, în urma raportului Comisiei “Wiesel” din 2004 – au avut grijă să construiască memoria publică a victimelor Holocaustului, să promoveze memoria evreilor şi romilor şi să promoveze politici publice prin care istoria Holocastului din România să fie cunoscută.



    România a consemnat, anul trecut, o creştere economică mai mare cu 3,7% raportat la 2014, potrivit datelor provizorii date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, Produsul Intern Brut în trimestrul IV a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%. La creşterea PIB din 2015, raportat la 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului. Contribuţii pozitive mai importante au avut comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele; construcţiile; informaţiile şi comunicaţiile; industria şi impozitele nete pe produs. Pentru 2016, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 4,2% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut. Pentru 2017, CNP estimează un avans al economiei româneşti de 4,3%.



    Vânzările ziarelor româneşti au scăzut în perioada octombrie-decembrie 2015, cifrele fiind mai mici decât în perioada similară din 2014. Trendul descendent este, de altfel, specific ultimilor ani. Poziţia de lider la categoria ’quality’ este deţinută de cotidianul Evenimentul zilei, cu o medie de vânzări pe apariţie de 11.713 exemplare (faţă de 12.610 exemplare, în decembrie 2014). Este urmat de România liberă, cu 10.637 de exemplare în decembrie trecut, şi de Adevărul, cu 8.979 de exemplare. În rândul tabloidelor, Click! este lider de vânzări şi a raportat, în decembrie 2015, o medie de vânzări, în scădere, de 89.250 de exemplare. La capitolul cotidiane sportive, Gazeta Sporturilor a înregistrat o medie de vânzări, pentru luna decembrie, de 22.770 de exemplare, iar la cel al publicaţiilor financiare, Ziarul Financiar a avut o medie lunară de vânzări pe apariţie de 6.126 de exemplare.



    Cântăreaţa Inna a declarat că, în timpul şcolii, colegii i se adresau cu apelativul “pitica” din cauza înălţimii sale, artista făcând această dezvăluire în cadrul lansării celei de-a doua ediţii a campaniei “CN Clubul Prieteniei”, derulată de Cartoon Network împreună cu Asociaţia “Telefonul Copilului”. Campania, desfăşurată sub sloganul “Fii prietenos, nu răutăcios!”, îşi propune să încurajeze copiii şi tinerii din România să spună stop fenomenului bullying, care se traduce prin a fi jignit, lovit, rănit, exclus sau umilit. Efectele abuzului de tip bullying sunt grave din punct de vedere psihic. Această hărţuire care există în spaţiul public sau în şcoli poate determina, în afară de scăderea atenţiei, a motivaţiei şi a ambiţiei privind învăţătura, depresii şi tulburări de comportament, dezvoltarea unor stări anxioase, excludere şi dificultate în relaţionare cu adolescenţi de aceeaşi vârstă şi, cel mai grav, gânduri suicidare.

  • Jurnal românesc – 12.01.2015

    Jurnal românesc – 12.01.2015

    O propunere care vizează legea privind alegerea preşedintelui ţării şi care prevede introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic pentru românii din afara graniţelor va fi înaintată, pe 14 ianuarie, în cadrul şedintei de lucru a Comisiei de cod electoral din România. La reuniune, reprezentanţii partidelor parlamentare vor face mai multe propuneri de modificare a legilor electorale. PSD, la guvernare, propune reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300, la Camera Deputaţilor şi la 100, la Senat. PNL, în opoziţie, propune, între altele, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. Imediat ce intră legea în vigoare, a precizat Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători. În privinţa propunerii privind votul prin corespondenţă, el a spus că trebuie să aibă loc, mai întâi o dezbatere publică.




    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, în perioada ianuarie-decembrie 2015, România va deţine preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Mandatul acordat reflectă recunoaşterea profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor si principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa”, se precizează într-un comunicat. Mandatul României la OSCE va fi exercitat de ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena şi de o echipă alcatuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena.




    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani. “Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti poliţe RCA, care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.



    Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justitiei, Eric Holder au convenit, duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE. Spania a susţinut, în context, modificarea Tratatului Schengen, cu scopul de a limita mobilitatea combatanţilor islamişti ce vin în Europa. Pe de altă parte, România şi Bulgaria speră să intre, anul acesta, în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Deşi ambele ţări sunt gata, din punct de vedere tehnic, să adere, există state care leagă această aderare de progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justiţie. Comisia Europeană susţine, însă, că România şi Bulgaria sunt gata să adere şi că MCV şi Shengen nu sunt condiţionate unul de celălalt.


  • Candidaţii la preşedinţia României

    De la stânga la centru-dreapta, de la populismul în cea mai pură formă la extrema dreaptă clasică, de la anonimi la protagonişti ai scenei politice, electoratul român are o ofertă generoasă de candidaţi la prezidenţialele din noimebrie. Iar diversitatea este completată de inflaţia de pretendenţi la funcţia supremă — 14.



    Marele favorit, a cărui candidatură a cam alungat suspansul unor alegeri mult aşteptate, este premierul Victor Ponta, sprijinit de partidul al cărui lider este, PSD, şi de micuţii aliaţi din coaliţia aflată la co-guvernare, UNPR şi PC. Semn al potenţei sale electorale ori al notorietăţii, nu neaparat şi al performanţei, căci prestaţia sa ca dirijor al orchestrei guvernamentale ridică semne de întrebare, Victor Ponta şi-a oficializat candidatura având în spate 2,3 milioane de semnături.



    Puzderia de semnături, comentează analiştii, este o lovitură menită să trântească la podea speranţele contracandidaţilor săi. Dintre aceştia, se distinge omul propus de opoziţia de centru-dreapta, reprezentată de Alianţa Creştin-Liberală, în care, recent, s-au asociat PNL şi PDL. Co-liderul acesteia, Klaus Iohannis, edil al Sibiului şi cea mai cunoscută figură a minorităţii germane, este recomandat, în principal, de maniera, una foarte apreciată, în care a administrat oraşul transilvănean. De aici încolo, cred observatorii, începe categoria candidaţilor ce păstrează doar şanse teoretice.



    Colege în PDL, la un moment dat, şi ajunse în cariera lor până la înălţimea postului de ministru, Elena Udrea, acum, lider al PMP, şi europarlamentara Monica Macovei, ca independent, îşi dau mâna pentru o premieră: doua femei candidează pentru prima funcţie în stat.



    Pe lângă Iohannis şi Udrea, liota de candidaţi în CV-ul cărora apare PNL este completată de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider al formaţiunii şi premier la mijlocul anilor 2000, şi demisionarul, săptămâna aceasta, şef al Serviciului de Informaţii Externe al Romaniei (SIE), Teodor Meleşcanu.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, al PP-DD, Dan Diaconescu, al PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul aghiotant al acestuia, independentul Gheorghe Funar, ex-edil al Clujului, în anii ’90, sunt, la rându-le, personaje politice cunoscute.



    Cei care au stat departe de ochii publicului, deci ai electoratului, dar asipră la fotoliul prezidenţial sustinuţi de formaţiuni de buzunar, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, William Brânză, din partea Partidului Ecologist Român, Mirel Amariţei, reprezentant al partidului “Prodemo”, şi Szilagy Zsolt, din partea Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

  • Candidaţi la preşedinţia României

    Candidaţi la preşedinţia României

    Cu excepţiile de rigoare, impuse de natura aproape exotică a unora din cei care se visau instalaţi în funcţia supremă, dar care nu au reuşit nici măcar să adune numărul necesar de semnături, toţi pretendenţii care reprezintă ceva pe scena politică s-au înscris oficial în competiţia din noiembrie. Stânga este reprezentată de un singur candidat, liderul PSD şi premierul în funcţie Victor Ponta.



    Unic exponent al acestei zone politice, dar cel mai bine cotat în sondaje, Ponta este sigur de intrarea în turul al doilea. Lansarea sa grandioasă la Bucureşti, pe cel mai mare stadion din ţară şi numărul imens de semnături strânse, circa 2,3 milioane, sunt menite să demoleze moralul contracandidaţilor. Cei mai mulţi şi mai serioşi dintre aceştia provin, toţi, din zona de centru-dreapta.



    Favorit să se bată cu Victor Ponta în turul al doilea este considerat actualul primar al oraşului transilvan Sibiu, etnicul german Klaus Iohannis. El va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, în fapt o formulă de tranziţie spre ceea ce iniţiatorii — PNL şi PDL, foşti aliaţi, ulterior adversari şi, acum, din nou camarazi – doresc a fi marele partid de dreapta din România. Alţi trei candidaţi s-au aflat, până nu demult, în rândurile liberalilor sau democrat –liberalilor, de care s-au despărţit mânaţi, însă, de interese diferite.



    Fostul premier şi lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a rămas fidel defunctei alianţe cu Ponta şi cu PSD şi este suspectat că, prin crearea unui nou partid liberal şi candidatura la preşedinţie, face jocurile stângii. De partea ei, fostul ministru Elena Udrea, lider al Partidului Mişcarea Populară, a divorţat de PDL pe motiv că acesta s-ar fi dezis de liderul suprem, actualul preşedinte Traian Băsescu, şi de ambiţiile acestuia de reformare a statului. Udrea se consideră continuatoarea mentorului şi candidează de pe acest aliniament programatic. În sfârşit, tot de la dreapta provine şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Candidat independent după ieşirea din PDL, este văzută ca o intransigentă luptătoare pentru statul de drept şi un sistem judiciar epurat de influenţa politicului.



    Alţi doi candidaţi cu nume, dar cu şanse pur teoretice sunt liderul UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatul om de afaceri Dan Diaconescu, aspirant din partea unui partid populist ce-i poartă numele. Pentru liderul UDMR, candidatura este o utilă platformă de negociere în perspectiva turului doi. În cazul lui Diaconescu, fost realizator şi patron al unor televiziuni tabloide, este vorba despre nevoia de expunere mediatică a unor idei dubioase. Pe ultima sută de metri şi-a depus candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el demisionase din fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Un candidat surpriză, care lasă loc speculaţiilor de tot felul.

  • Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Agricultorii europeni şi embargoul rusesc


    Europenii caută să diminueze pierderile suferite de agricultori ca urmare a interzicerii, de către Rusia, a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, în semn de ripostă la sancţiunile care i-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina. La ora actuală, cel mai afectat este sectorul piersicilor şi al nectarinelor. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii.


    Pentru moment, România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova. Nu sunt excluse, însă, efecte indirecte, şi anume ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă. Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Cristi Rusu, directorul Asociaţiei “Hortifruct”: (track) “Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.” Producătorii români au solicitat, în consecinţă, sprijin european pentru a-şi compensa pierderile.



    Independenţa energetică şi gazele din Marea Neagră


    Resursele de gaze naturale din Marea Neagă ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României. De aceea, premierul Victor Ponta a vizitat, săptămâna aceasta, platforma maritimă Ocean Endeavor, din zona românească de ape adânci a Mării Negre, unde companiile Exxon Mobil şi Petrom efectuează operaţiuni de prospectare a unui zăcământ de gaze descoperit în 2012. Victor Ponta: (track) “România are nevoie să fie independentă energetic. Cel puţin pe termen scurt şi mediu, dacă nu chiar lung, relaţiile economice cu Rusia vor fi din ce în ce mai proaste, este foarte clar acum acest lucru.


    Să putem să ne asigurăm din resursele noastre proprii gazele necesare este un obiectiv strategic fundamental. Noi avem obligaţia în câţiva ani de acum încolo să ne gândim la independenţa energetică pentru România şi Moldova.” Dacă se va dovedi că zăcământul din Marea Neagră este destul de mare pentru a fi exploatat, acesta ar putea fi comercializat în jurul anului 2020. Se va şti cum stau lucrurile spre sfârşitul anului.



    Date economice privitoare la România


    România s-a plasat, în luna iunie, pe locul 2 în Uniunea Europeană la creşterea producţiei industriale — arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Precedată de Ungaria, cu 11,3%, ţara noastră a înregistrat o creştere de 9,9 procente faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Comparativ cu luna mai a acestui an, însă, când s-a raportat un avans de 2,7%, România a înregistrat, în iunie, un declin al producţiei industriale de 0,7%.


    Cât despre investiţiile străine directe”, acestea au scăzut în primul semestru cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Băncii Naţionale a României, în primele şase luni ale anului în curs, investiţiile au ajuns la circa 1,2 miliarde euro, în contextul în care, anul trecut, crescuseră cu circa 27% faţă de 2012. Faptul s-ar datora tensiunilor politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilităţii economice a Europei şi conflictului ruso-ucrainean.



    Candidatul dreptei la preşedinţia României


    Alianţa Creştin Liberală formată din partidele Naţional Liberal şi Democrat Liberal, principalele formaţiuni româneşti de dreapta, l-a desemnat, luni, pe liderul liberal Klaus Iohannis, în prezent primar al Sibiului (centru), candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Iohannis a declarat că, dacă va fi ales şef al statului, se va preocupa de prosperitatea românilor şi de consolidarea statului de drept. Totodată, el promite să fie garantul continuării direcţiilor de politică externă şi de securitate ale ţării noastre şi să susţină parteneriatul strategic cu Statele Unite şi creşterea rolului României în NATO. Potrivit sondajelor, Iohannis se anunţă a fi principalul contracandidat în cursa pentru funcţia supremă al liderului social-democrat, actualul premier Victor Ponta.



    Zile caniculare


    Temperaturi de până la 37-38 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat cauzat de umezeală: acestea sunt caracteristicile episodului de caniculă, de săptămâna aceasta, din România — primul dintr-o vară mai degrabă clementă termic. Persoanelor în vârstă şi celor cu diverse afecţiuni cronice li s-a recomandat să evite să iasă afară la ceasurile prânzului şi după-amiaza, mai cu seamă locuitorilor din marile oraşe, acolo unde – din cauza asfaltului şi betoanelor – temperatura la nivelul solului a atins valori sensibil mai mari decât cele anunţate de meteorologi. Serviciile de ambulanţă din mai multe localităţi şi-au suplimentat personalul şi numărul de autoturisme pentru a răspunde solicitărilor în creştere.


    Pe străzi au fost instalate corturi cu aer condiţionat şi apă, dar şi cu personal medical şi aparatură pentru acordarea primului ajutor. Firmele au fost nevoite să-şi adapteze programul de lucru pentru a proteja sănătatea salariaţilor, în special în domenii în care activitatea se desfăşoară în aer liber, precum construcţii sau transporturi. Pe calea ferată, temperaturile ridicate au condus la dilatarea şinelor, motiv pentru care s-a decis ca trenurile să circule cu restricţii de viteză.

  • Scandal la nivel înalt

    Scandal la nivel înalt

    Cu nici jumătate de an înainte de a-şi încheia ultimul mandat la care-i dă dreptul Constituţia, preşedintele Traian Băsescu trăieşte cel mai stânjenitor moment al deceniului în care, ca şef al statului, s-a legitimat mai ales prin lupta împotriva corupţiei. Propriul său frate, Mircea, este protagonistul unui dosar tragicomic de trafic de influenţă.


    Procurorii anticorupţie îl acuză că ar fi primit 250 de mii de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă în procesul în care omul de afaceri Sandu Anghel a fost condamnat pentru tentivă de omor, după ce-şi înjunghiase o rudă. Personaj sulfuros şi polivalent, Anghel e mai bine cunoscut sub porecla Bercea Mondial şi pentru activităţi interlope, de naş al mafiei ţigăneşti din Oltenia. Unii pretind că e semianalfabet, dar nimeni nu-i neagă abilitatea de a se insinua, graţie banilor şi capacităţii de a influenţa voturile comunităţii rome, în cercuri care, aparent, ar trebui să-i fie inaccesibile şi pe a căror protecţie a mizat.



    Doi dintre numeroşii săi nepoţi au fost botezaţi de fostul premier din 1991-92, actualul eurodeputat Theodor Stolojan şi, respectiv, de fratele actualului preşedinte, el însuşi afacerist. Pe acesta din urmă îl acuză Mondial că ar fi primit mită pentru a-i obţine eliberarea din închisoare. Deşi probele audio, diseminate în presă, nu-i sunt defel favorabile, Mircea Băsescu neagă categoric. În plus, el infirmă orice implicare în această poveste halucinantă a ilustrului său frate. Preşedintele a dat, la rândul său, asigurări că nu va interveni la nicio instituţie a statului pentru a-l proteja.



    Traian Băsescu: “Nu mă voi transforma într-un avocat al lui, cu atât mai mult cu cât mi se pare că s-a implicat într-o zonă cu oameni în care n-ar fi trebuit să se implice. Plec de la premisa că în faţa justiţiei, indiferent cum ne cheamă sau ce funcţie avem, toţi suntem egali, iar faptul că eşti fratele preşedintelui nu te scuteşte de responsabilitatea în faţa justiţiei şi a legii.”



    Până şi cei mai înverşunaţi adversari politici ai lui Băsescu par stânjeniţi. Premierul Victor Ponta i-a cerut preşedintelui să demisioneze, ca să înlăture, astfel, orice suspiciune privind influenţarea anchetei, dar chiar şi el a făcut-o cu jumătate de gură. Dincolo de miza politică, toate faţetele cazului ridică întrebări dintre cele mai grave. Cum a strâns familia romului Mondial milioanele de euro pe care le invocă în interviuri? Au fost aceşti bani impozitaţi vreodată de Fisc? Trebuia ca serviciile speciale să investigheze simbioza dintre lumea interlopă şi familia extinsă a preşedintelui? Trebuia acesta avertizat că slăbiciunile mezinului au devenit un risc de securitate? Au ştiut serviciile şi au tăcut? Departe de a da răspunsuri convergente, presa şi analiştii sunt de acord doar că uriaşul scandal la nivel înalt e abia la început.

  • Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Cele mai multe din modificările de substanţă aduse legii fundamentale a României privesc relaţiile dintre principalele instituţii — Parlament, Preşedinţie, Guvern. Potrivit proiectului adoptat, miercuri, de comisia parlamentară creată ad-hoc, marii câştigători ai procesului de revizuire sunt cetăţenii, graţie întăririi drepturilor şi libertăţilor individuale, dar şi legislativul, ale cărui putere şi autoritate se vor consolida, în raport mai ales cu Preşedinţia. Este opinia exprimată de şeful Comisiei de revizuire a Constituţiei, liberalul Crin Antonescu.



    În privinţa atribuţiilor prezidenţiale, s-a simţit nevoia unor clarificări pentru a evita crizele politice şi instituţionale. Principalele forţe ale opoziţiei, PDL şi PP — DD, au părăsit lucrările comisiei, nemulţumite că proiectul de revizuire nu respectă, aşa cum a cerut şi preşedintele Traian Băsescu, referendumul consultativ din 2009, la care majoritatea românilor s-au pronunţat pentru introducerea unui Parlament unicameral, limitat la 300 de membri. PDL — spun reprezentanţii săi — refuză să gireze ceea ce ei numesc încălcarea suveranităţii poporului şi a statului de drept, prin ignorarea rezultatelor acelui referendum.



    Principalul aliat al PDL în această bătălie, dar şi în cea legată de intenţia USL de a limita prerogativele prezidenţiale, este şeful statului, Traian Băsescu. În scopul de a-i obliga pe legiuitori să respecte voinţa populară, acesta a declanşat procedura pentru un nou referendum pe aceeaşi temă, a unicameralului.



    Pe de altă parte, reprezentanţii Uniunii Social-Liberale, pot invoca la rândul lor – şi o şi fac – voinţa populară exprimată, clar, în favoarea USL, la alegerile din decembrie trecut, când electoratul a oferit o majoritate zdrobitoare unei alianţe care nu a ascuns niciodată că doreşte menţinerea bicameralismului.



    Dezbaterea este abia la început, iar până în luna septembrie, când este aşteptat votul asupra proiectului, este destulă vreme pentru clarificări şi amendare, dacă aceasta se va impune. Deocamdată, proiectul merge spre avizare la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională, după care va reveni în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.



    Un punct de vedere important va fi şi cel exprimat de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Crin Antonescu a anunţat că reprezentanţi ai acesteia vor veni, la începutul lunii iulie, la Bucureşti, pentru discuţii lămuritoare pe tema modificărilor aduse legii fundamentale.