Radio România Internațional

Tag: presiuni

  • Libertatea presei

    Libertatea presei

    Libertatea presei la nivel mondial a
    atins în 2014 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, releva raportul anual
    publicat de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Freedom House, în
    apropierea Zilei Mondiale a
    Libertăţii Presei, marcată anual pe 3 mai. In document se arată că anul trecut jurnaliştii s-au confruntat cu o
    intensificare a presiunilor venite din toate părţile.

    Potrivit Freedom House,
    guvernele folosesc legile în domeniul securităţii şi al luptei anticorupţie ca
    pretext pentru a face să tacă vocile critice, grupurile de presiune şi
    grupările delincvente recurg la tactici din ce în ce mai scandaloase pentru a-i
    intimida pe ziaristi, iar proprietarii de media încearcă să manipuleze
    conţinutul informaţiilor pentru a le servi intereselor lor politice sau
    economice. Dintre cele 199 de ţări şi teritorii incluse în raport, 63 au fost
    calificate drept ‘libere’ pentru media de informaţii, în timp ce 71 au fost
    descrise ca ‘parţial libere’, iar 65 ‘private de libertate’. România continuă
    să rămână printre statele cu presă parţial liberă şi ocupă poziţia 84.

    În mesajul său, preşedintele român Klaus Iohannis a scris că
    rolul mass-media este esenţial în apărarea interesului public. El a subliniat că o presă liberă contribuie la
    consolidarea democraţiei şi la dezvoltarea unei societăţi prospere. Si şeful
    diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a afirmat că o presă liberă este ‘cheia’ pentru o societate
    democratică funcţională. Ministrul consideră ca în data de 3 mai ar trebui să
    fie adus un omagiu jurnaliştilor care dovedesc că ‘stiloul este o armă mai
    puternică decât cenzura sau intimidarea’.

    El a amintit de jurnaliştii,
    bloggerii, ziariştii de publicaţii satirice care au ajuns într-un mod
    inacceptabil ţinte şi chiar victime pentru că şi-au exercitat dreptul
    democratic la liberă exprimare.

    În unele state ale lumii, jurnaliştii sunt
    supuşi intimidării, cenzurii sau riscă închisoarea pentru curajul de a se
    exprima. Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, afirma că
    libertatea presei este ‘sub asediu’, iar meseria de jurnalist poate fi una
    ‘periculoasă’. Potrivit diplomatului american, în 2014, cel puţin 60 de
    jurnalişti au fost omorâţi şi mulţi alţii răniţi, hărţuiţi, arestaţi sau
    ameninţaţi.

    Pe de altă parte, Clubul Român de Presă a atras atenţia că media din România se
    confruntă şi în acest an cu agravarea problemelor interne şi cu efectele
    existenţei într-un mediu economic ostil, context care nu permite redresarea în
    2015. In opinia CRP, dincolo de problemele economice, liderii editoriali
    trebuie să reflecteze la soluţii pentru rezolvarea crizei de identitate pe care
    o traversează majoritatea redacţiilor, iar una dintre aceste soluţii este
    redescoperirea şi susţinerea fără rezerve a jurnalismului de calitate, creativ
    şi de substanţă.

  • Jurnal românesc – 6.03.2015

    Jurnal românesc – 6.03.2015

    Votul multiplu se pare că şi-a trăit ultimele zile cu ocazia alegerilor prezidenţiale din noiembrie trecut. Un vot din Comisia de Cod electoral va face cvasi-imposibilă tentativa de a vota a doua oară. Joi, în această Comisie s-a luat o decizie aşteptată de mai bine de 4 ani. Astfel, la proximele alegeri, va fi implementat sistemul electronic, care depistează automat o persoană care încearcă să voteze a doua oară. Concret, este vorba de instalarea, la intrarea în secţia de votare, a unui calculator special prevăzut cu o fantă” în care fiecare alegător care vine să voteze va introduce actul de identitate sau actul în baza căruia votează. Automat, calculatorul înregistrează CNP-ul alegătorului şi îl trimite la un dispecerat” aflat la nivel naţional. Dacă alegătorul în cauză se află pentru a doua oară într-o secţie de votare, automat acest lucru se apare la centru” şi imediat este avertizat” şi calculatorul din secţia de votare unde alegătorul a încercat să voteze a doua oară.




    Co-preşedintele PNL, în opoziţie, Alina Gorghiu, a anunţat că partidul său a format un grup de lucru pentru a analiza propunerile românilor din diaspora şi soluţiile pe care liberalii le au în vedere pentru asigurarea, prin lege, a unui proces electoral democratic şi echilibrat. Comisia parlamentară comună pentru Codul Electoral urmează să elaboreze, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, propunerile privind legile electorale.




    Românii din Spania reclamă că sunt constrânşi să renunţe la cetăţenia română pentru a o primi pe cea spaniolă – a anunţat vicepreşedintele Comisiei pentru românii din diaspora din Camera Deputaţilor, Mircea Dolha. Demnitarul a precizat, într-o conferinţă de presă, că a aflat despre această situaţie la ultima întâlnire a unei delegaţii de la Bucureşti cu românii de acolo şi că va încerca să o rezolve prin discuţii cu omologii spanioli. Spania este una dintre puţinele ţări care nu acceptă o a doua cetăţenie. întrucât între Bucureşti şi Madrid nu există un acord bilateral prin care să se permită dubla cetăţenie. De altfel, problema a fost discutată şi de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la o întâlnire de anul trecut cu reprezentanţii guvernului spaniol.




    Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietatilor a început transmiterea titlurilor de plată pentru prima tranşă a despăgubirilor acordate titularilor de dosare soluţionate, constituite în baza Legii nr. 9/1998 (Cadrilater) şi Legii nr. 290/2003 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Titlurile vor fi onorate în cel mult 180 de zile de la emiterea acestora de către Ministerul Finantelor Publice, prin CEC Bank. Plata despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale comisiilor judeţene, respectiv prin ordin emis de şeful Cancelariei prim-ministrului sau decizia de plată emisă de Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în temeiul Legii nr. 9/1998, se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 2015. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 de lei.