Radio România Internațional

Tag: pret apartamente

  • Creşteri ale preţurilor apartamentelor

    Creşteri ale preţurilor apartamentelor

    Apartamentele noi vândute în România au costat anul trecut cu 3,1% mai mult
    față de 2019. Media de 1.322 de euro/metru pătrat face ca țara noastră să ocupe
    locul 4 în ordinea
    crescătoare a preţurilor din
    24 de state analizate într-un raport internaţional. În privinţa gradului de
    accesibilitate a locuinţelor pentru cetăţenii unei ţări, calculat în funcţie de
    numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui
    apartament nou standard, de 70 de metri pătraţi, România se află la jumătatea
    clasamentului.



    Studiul arată că, pentru prima dată,
    Austria a devenit ţara cu cele mai scumpe locuinţe dintre cele analizate, cu un
    preţ mediu de 4.457 de euro/mp. La polul opus se află Bulgaria, cu o medie de
    578 de euro/mp, şi Bosnia-Herţegovina, cu 881 de euro/mp. Conform sursei citate, anul trecut, cele mai mari
    creşteri de preţuri s-au înregistrat în Ungaria (+12,3% faţă de 2019), Olanda
    şi Germania (+10,8%, fiecare). Per total, anul trecut, preţurile locuinţelor au
    crescut în 21 dintre cele 24 de ţări analizate. Ieftiniri s-au consemnat doar
    în Norvegia, Bosnia-Herţegovina şi Italia. România, cu o creştere anuală de
    3,1% a preţurilor, se plasează pe locul 6 în ordinea scumpirilor. Raportul
    analizează şi 61 de oraşe europene, iar Parisul conduce în topul celor mai
    scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou,
    urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916
    euro/mp). În ierarhie sunt incluse şi 3 oraşe din România: Cluj-Napoca (1.800
    de euro/mp), Bucureşti (1.440 de euro/mp) şi Timişoara (1.270 de euro/mp).


    Studiul a calculat şi gradul de accesibilitate
    a locuinţelor. Astfel, un român are nevoie de 7 salarii medii brute anuale
    pentru o astfel de achiziţie, ceea ce reprezintă un nivel mediu de
    accesibilitate. Cele mai greu accesibile locuinţe sunt în Serbia, unde e nevoie
    de 15,2 salarii medii brute anuale, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia,
    Belgia şi Irlanda (3,1 salarii medii anuale). În schimb, în România sunt cele
    mai scumpe credite ipotecare, cu o rată medie a dobânzii de 5,3% pe an. La
    polul opus se află Portugalia, unde dobânzile fluctuează în jurul a 1% pe an.


    Aproape 54.800 de imobile au fost vândute
    în iunie, în România, cu 7.000 mai multe faţă de luna mai. Cele mai multe
    vânzări de imobile au fost înregistrate în Bucureşti (aproape 9.200), Braşov
    (centru, peste 3.200) şi judeţul Ilfov (aflat în jurul capitalei României,
    3.000). În altă ordine de idei, un sondaj relevă faptul că 70% dintre români
    consideră că prețul apartamentelor este supraevaluat, dar că, în viitor, acesta
    va crește. Un român din trei are în plan să îşi cumpere o locuinţă în următorul
    an, iar jumătate dintre cumpărători utilizează economiile personale şi/sau
    salariul pentru avans. Doi din trei români consideră că deţinerea unui imobil
    reprezintă, în general, o investiţie bună.








  • Preţurile locuinţelor în România

    Preţurile locuinţelor în România

    Apartamentele în țara noastră au ajuns să coste mai mult cu 5% în primele 3 luni ale acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2020. Casele costă și ele cu 9% mai mult față de aceeași perioadă. Între ultimul trimestru al lui 2020 și primul trimestru al lui 2021, prețul chiriilor apartamentelor a scăzut cu 3%, iar chiria pentru case a costat cu 6% mai puțin.



    O situaţie aparte s-a remarcat în cazul preţurilor terenurilor, care au crescut cu 19%, în special după starea de urgenţă. Pandemia a influenţat interesul cumpărătorilor faţă de terenuri, iar acest lucru a dus la modificări semnificative ale preţurilor de-a lungul anului 2020, apreciază specialiştii. Potrivit acestora, în privința anunțurilor, în 2020 s-a remarcat o creștere a celor noi și a celor active, în cazul apartamentelor oferite spre închiriere. Datele din România s-au concentrat pe trei zone distincte (preţ, ofertă şi cerere).



    Pe de altă parte, preţul locuinţelor a crescut cu 1,4% în zona euro şi cu 1,3% în UE, în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni. Date puse la dispoziție de Eurostat arată că singurele scăderi s-au înregistrat în Spania şi Ungaria. Cel mai important avans l-au avut Cipru şi Luxemburg (ambele cu 4,7%), Lituania (3,9%), urmate de Estonia (3,8%. Încheie plutonul Letonia (1,4%), respectiv Danemarca, Franţa şi România (cu câte cu 1,3%).



    În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, preţurile locuinţelor au crescut cu 5,4% în zona euro şi cu 5,7% în Uniunea Europeană. Este cel mai semnificativ avans al preţurilor locuinţelor în zona euro din trimestrul patru din 2006 încoace.



    În toate statele-membre UE pentru care sunt disponibile date s-au înregistrat creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe, cel mai semnificativ avans fiind în Luxemburg (16,7%), Danemarca (9,8%) şi Lituania (9,4%). În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 2% în trimestrul patru din 2020, comparativ cu aceeași perioada din 2019.



    Rămânând în România, aproape 63.000 de imobile au fost vândute în luna martie a acestui an la nivelul întregii ţări, cu peste 12.700 mai multe faţă de februarie, potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna martie este cu 14.500 mai mare faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în martie 2021, în Bucureşti, Ilfov şi Cluj, zone foarte dezvoltate economic.






  • Jurnal românesc – 3.06.2016

    Jurnal românesc – 3.06.2016

    În România, campania electorală în audiovizual pentru alegerile locale de duminică, 5 iunie, s-a încheiat, potrivit legii, pe 3 iunie, la ora 7:00. Totuşi, candidaţii mai au la dispoziţie încă o zi pentru a-şi prezenta alegătorilor ofertele electorale. Peste 250 de mii de persoane sunt înscrise în competiţia pentru o funcţie de primar, consilier local sau consilier judeţean. Scrutinul se va desfăşura într-un singur tur. O noutate pentru scrutinul din 5 iunie este informatizarea secţiilor de votare, pentru a bloca orice tentativă de vot multiplu.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Ziua Naţională a Italiei (2 iunie) este un prilej de sărbătoare pentru numeroşi români şi a anunţat o apropiată vizită la Bucureşti a omologului său, Sergio Mattarella. Şeful statului a subliniat că relaţia dintre cele două state este definită de cele două comunităti — română şi italiană. El a apreciat că prezenţa unei largi comunităţi româneşti în Italia este şi expresia legăturilor de prietenie, a parteneriatului şi a respectului reciproc dintre România şi Italia. Faptul că un număr atât de mare de români au ales să trăiască şi să muncească în Italia este, în sine, o reconfirmare a relaţiei speciale pe care o împărtăsim şi o legătură puternică între popoarele noastre”, a mai spus preşedintele Iohannis. Declaraţiile au fost făcute la recepţia oferită de Ambasada Italiei cu ocazia Zilei Naţionale a acestei ţări.




    Populaţia României va ajunge, în următorii 30-40 de ani, la 14-15 milioane, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la ceremonia de lansare a proiectului Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice“. El a menţionat că se pot remarca tendinţe neplăcute“, cum ar fi rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a apreciat acesta, în România este infinit mai mare“ în comparaţie cu celelalte state europene. Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei este rata mortalităţii infantile – noua decese la o mie de nou-născuţi, de trei ori mai mare decât media europeană. Preşedintele INS a vorbit şi despre îmbătrânirea populaţiei, vârsta medie crescând de la aproape 33 de ani, în 1990, la 40, 41 de ani, în 2015.




    Intrată în vigoare pe 13 mai, Legea dării în plată a afectat, deja, preţurile locuinţelor. La nivel naţional, suma medie cerută pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 1.002 euro pe metru pătrat, faţă de 1.016, cât era preţul în aprilie. Dintre marile oraşe analizate, cea mai mare marjă de ajustare a preţurilor a fost consemnată în Braşov, în timp ce în Bucureşti şi Cluj piaţa nu a reacţionat, încă, la recentele schimbări legislative, potrivit News.ro. Proiectul legii dării în plată nu se aplică programului “Prima casă” şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de mii de euro. Pot apela la darea în plată cei care au contractat un împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă nu beneficiază de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.