Radio România Internațional

Tag: pret benzina

  • Compensarea preţului la carburanţi

    Compensarea preţului la carburanţi

    Guvernul de la București a adoptat, joi, o ordonanţă prin care bugetul şi lanţurile de
    benzinării pot să subvenţioneze, cumulat, 50 de bani la fiecare litru de
    carburant. Decizia a fost luată pentru ca
    cetățenii și firmele să plătească mai puțin pentru combustibil, având în vedere
    creșterile de prețuri la aceste produse înregistrate în ultima perioadă. Măsura
    este valabilă timp de trei luni, iar la finalul acestei perioade, guvernul va
    analiza dacă este nevoie de un nou set de acţiuni în această direcţie. Executivul
    recunoaște, însă, că aplicarea concretă a ordonanţei ar putea să
    întârzie puţin, până la actualizarea sistemelor fiscale ale distribuitorilor.
    În plus, este vorba de o conformare voluntară: benzinarii pot să aleagă dacă
    vor reduce sau nu cu 25 de bani preţurile combunstibililor.


    Ministrul
    Economiei, Virgil Popescu, a dat, totuşi, asigurări că marile lanţuri de
    distribuţie vor aplica reducerea. În
    același timp, autorităţile vor
    urmări, în lunile iulie, august şi septembrie, modul în care vor evolua
    preţurile la combustibil. Dacă vor observa o creştere nejustificată, atunci o
    vor considera o acţiune speculativă şi o vor sancţiona potrivit ordonanţei de
    combatere a speculei.


    Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Mihai
    Diaconu, a precizat, pe de altă parte, că ordonanţa privind reducerea cu 50 de
    bani a preţului la carburanţi nu va duce la o creştere a deficitului bugetar.

    Impactul
    calculat, având în vedere compensaţia de 25 de bani, conform estimărilor
    noastre, va fi compensat din faptul că din creşterea preţului ar fi scăzut
    consumul. Scăderea consumului ar fi dus la nişte încasări mai mici pe partea de
    acciză şi în principiu noi credem că se vor compensa. Măsura va ajuta economiaˮ    ,
    a spus Mihai Diaconu.

    El a afirmat că,
    din estimările Ministerului Finanțelor, costurile statului vor fi în jur de 800
    de milioane de lei, iar la acestea se vor adăuga 800 de milioane de lei pe care
    benzinarii nu îi vor plăti, pentru că se vor compensa cu taxele pe care le au
    de plată. Impactul ar fi fost mult mai mare dacă preţurile ar fi crescut în
    continuare, subliniază Mihai Diaconu. Acesta a explicat
    că rolul Ministerului de Finanţe s-a rezumat în a găsi un mecanism simplificat
    în vederea compensării acestor subvenţii acordate operatorilor economici.

    În
    termen de 15 zile de la aprobarea ordonanţei maximum, printr-un ordin al
    preşedintelui ANAF, se va stabili modelul declaraţiei pe care trebuie să o
    depună operatorii economici care comercializează carburanţi, iar, ulterior,
    compensarea se va face cu obligaţiile fiscale ale acestora. Enumăr TVA, impozit
    pe profit şi aşa mai departe. Din analizele noastre estimăm că, în principal,
    stingerea se va face pe partea de TVAˮ    , a mai spus Mihai Diaconu.


  • Președintele Iohannis, la reuniunea Consiliului European de la Versailles

    Președintele Iohannis, la reuniunea Consiliului European de la Versailles

    Președintele Klaus Iohannis participă, joi seara, la reuniunea informală a Consiliului European, organizată la Versailles. Șeful statului a declarat înainte de startul discuțiilor:


    Este o perioadă foarte complicată în care ne întâlnim aici şi este evident că tema centrală a acestor discuţii va fi războiul din Ucraina, războiul pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei şi acest război deja se vede că are urmări în zona noastră şi ne afectează şi economic. Vom discuta despre Ucraina, vom discuta despre energie, fiindcă ştim cu toţii că preţurile la energie au crescut, în special ca urmare a acestui război. Vom discuta despre apărare, dar vom discuta şi despre ce investiţii trebuie făcute cu prioritate în Europa pentru a permite să ne decuplăm cât de mult se poate de gazele ruseşti, de energia care se importă acum din Rusia.”



    Întrebat de cozile formate în ultimele 24 de ore la benzinăriile din România, președintele Iohannis a spus că situația a fost creată și prin răspândirea de informații false:


    O parte semnificativă a acestui război se poartă în zona ştirilor şi a informaţiilor false. Şi ştiţi bine că Guvernul a pornit verificările astăzi, de la prima oră, pentru a vedea cum s-a ajuns la situaţia de ieri, care de fapt a pornit de la o singură staţie de benzină, însă se pare că informaţia a fost amplificată artificial şi a dus la aproape un val de panică. Este periculos dacă se dezvoltă dintr-un fake news o astfel de panică şi trebuie să fim foarte atenţi şi cu informaţiile pe care le primim, iar jurnaliştii serioşi şi redacţiile serioase trebuie să aibă foarte mare grijă ce informaţii preiau şi duc mai departe.”



    Mâine, șeful statului român o va primi palatul Cotroceni pe vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, iar pe agenda discuțiilor dintre cei doi oficiali se află “postura NATO pe Flancul Estic, Grupul de Luptă aliat care ar urma să fie găzduit de România”, după cum a declarat Klaus Iohannis

  • Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Luna octombrie aduce românilor facturi mai mari la energie electrică şi gaze, dar şi carburanţi mai scumpi odată cu intrarea în vigoare a celei de-a doua etape de majorare a accizei. În ceea ce priveşte preţul energiei electrice, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista o majorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a explicat că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei (0,75 euro) pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.



    Totodată, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a anunţat că preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. O decizie definitivă în acest sens ar urma să fie luată în această săptămână. După ce, la 15 septembrie, a avut loc o creştere a accizei la carburanţi cu 0,16 lei pe litru, urmată de scumpiri la pompă, o majorare similară a avut loc chiar în prima zi a acestei luni, astfel că efectele de aşteptat sunt aceleaşi. Potrivit companiilor în domeniu, după prima majorare a accizei, petroliştii au scumpit carburanţii cu 9 bani pe litru (circa 2 eurocenţi), însă preţurile au fost modificate în sus chiar şi înainte şi după această dată. În aceste condiţii, preţul celor mai ieftine sortimente de carburanţi a ajuns la aproape 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină şi 4,8 lei la benzină.



    Mai mult decât faptul că alimentarea maşinilor va scoate mai mulţi bani din buzunarele românilor, la fel ca şi facturile, efectele nu se vor opri aici. Aceasta pentru că toate aceste produse – energie, gaze şi carburanţi – sunt folosite în masă astfel că sunt de aşteptat scumpiri în lanţ pentru aproape toate produsele şi serviciile din economie.



    Explicaţia este simplă – ele influenţează costurile de producţie, segmentul de transport, dar şi pe cel de comercializare, iar toate acestea se vor reflecta în preţuri. Dragoş Frumosu, preşedintele federaţiilor sindicale din industria alimentară, apreciază că alimentele s-ar putea scumpi în final cu 5-6%, cel mai mult carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate şi pâinea. Vor creşte, pe de altă parte, ratele la bănci ale românilor, odată cu nivelul ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Faţă de începutul anului, valoarea ROBOR la trei luni s-a dublat.

  • Accize şi preţuri la carburanţi

    Accize şi preţuri la carburanţi

    În România, acciza la carburanţi a crescut, de vineri, cu 16 bani (circa 3,5 eurocenţi) per litru, pentru ca, de la 1 octombrie, să se majoreze tot cu atât. Măsura, menită să rotunjească încasările la buget, a fost luată de Guvernul de stânga după ce, la începutul anului, a fost eliminată supraaciza de 7 eurocenţi per litru. Ca argument în plus, susţine ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, România a avut, în vară, cel mai mic preţ din Uniunea Europeană la benzină şi al treilea cel mai mic preţ la motorină. El a mai spus că decizia creşterii în două etape a fost luată pentru a nu produce un şoc la nivelul consumului, care ar putea genera creşteri de preţuri. Oficialul e contrazis, însă, de analiştii financiari, cei care avertizează asupra efectului de domino în economie, ca o certitudine.



    Analistul economic Cristian Păun explică: “O creştere a supraaccizei se va vedea în preţ. Combustibilii se regăsesc în transportul de bunuri, în producţia de bunuri şi în transportul de persoane. Cu alte cuvinte, atunci când găsim un produs la raft, acolo există combustibil pentru a-l produce, pentru a-l transporta şi, evident, noi până acolo ne-am deplasat cu maşina să îl cumpărăm. Această supraacciză nu arată decât o situaţie de criză existentă la nivelul bugetului de stat, nu poate produce decât efecte pe termen scurt, mă refer la soluţia găsită, iar pe termen lung e clar păguboasă pentru noi, pentru că nu duce la dezvoltarea niciunui sector.”



    Ideea este susţinută şi de Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR), care dezaprobă în termeni fermi măsura introducerii accizei suplimentare. Uniunea apreciază că preţurile vor creşte la toate bunurile şi serviciile, cu riscul de a antrena o tendinţă inflaţionistă, după o perioadă de relativă stabilitate a preţurilor. UNPR atrage atenţia că măsura va pune lacăt unor firme de transport şi, implicit, va duce la pierderea de locuri de muncă. Nemulţumirea transportatorilor este amplificată de faptul că, în ultima vreme, deci înainte de introducerea accizei suplimentare, preţurile la pompă au crescut, în opinia lor, nejustificat.



    Să mai liniştească apele, premierul Mihai Tudose a anunţat că, săptămâna viitoare, la nivelul Executivului, va avea loc o discuţie pe această temă. Specialiştii cred că este vorba de o creştere artificială, impusă de marile lanţuri de benzinării din ţară, nu de o consecinţă firească a evoluţiei preţulului barilului la nivel mondial.

  • Creşterea preţului carburanţilor, în discuţie

    Creşterea preţului carburanţilor, în discuţie

    Deşi au fost convocaţi pentru o sesiune extraordinară, deputaţii şi senatorii români nu s-au înghesuit să vină pentru a dezbate ordonanţele de urgenţă adoptate, săptămâna trecuta, de Guvernul condus de social democratul Mihai Tudose. Actele normative pentru care a fost organizată sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează, între altele, majorarea pensiilor de serviciu în funcţie de coeficientul de inflaţie, plafonarea la 8.500 de lei lunar a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, creşterea cu 10% a salariilor poliţiştilor şi cu 15% a personalului civil din MApN.



    Pe de altă parte, Guvernul are în vedere modificarea Codului Fiscal. Este propusa, între altele, creşterea accizelor la carburanţi, masură care ar duce la revenirea la preţul de la sfârşitul anului 2016. Potrivit unui proiect de ordonanţă, accizele pe motorină vor creşte cu 24,9%, iar cele pe benzina fără plumb cu 22,8%, de la 1 septembrie. Autorităţile argumentează că au scăzut încasările, iar preţurile din România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană.



    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cărui formaţiune politică — ALDE – este la guvernare împreună cu PSD, consideră că majorarea euroaccizei nu se va resimţi decât într-o foarte mică măsură în preţul la pompă: “În momentul de faţă, taxele pe carburant practic nu sunt plătite de companii, companiile nu fac decât acest oficiu de a factura la consumatorul final şi varsă sumele respective în contul statului. Aşa se întâmplă peste tot, şi în România şi în alte ţări. Această majorare a euroaccizei nu se va resimţi decât într-o foarte mică măsură, nesemnificativă în preţul la pompă.”



    Majorarea preţului la carburanţi nu este văzută, însă, cu ochi buni de opoziţie. Liberalii atrag atentia că vor creşte preţurile şi tarifele la toate bunurile şi serviciile. Ludovic Orban, preşedintele PNL: “Pentru a face faţă la majorările salariale şi la majorările de pensii fără suport în realitate economică, guvernul Tudose ia doar măsuri care duc la distrugerea economiei româneşti. Intenţia guvernului de a majora accizele pe combustibil va duce la creşterea preţurilor şi tarifelor la toate bunurile şi serviciile, ca urmare a creşterii costurilor cu combustibilul.”



    La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că o eventuală majorare a accizelor la carburanţi va determina creşterea ratei inflaţiei. Si Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România critică intentia Guvernlui. Organizaţia atrage atenţia că circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internationali de pe teritoriul României s-ar putea reorienta în afara ţării, ceea ce ar avea un impact dezastruos asupra bugetului de stat. De asemenea, transportatorii rutieri sugerează statului să restituie TVA-ul uşor şi predictibil românilor şi străinilor, astfel încât să atragă consum de carburant şi să colecteze aceeaşi acciză, dar de la un volum mai mare.

  • Jurnal românesc – 14.12.2015

    Jurnal românesc – 14.12.2015

    Proiectul bugetului de stat pentru 2016 a intrat în dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti, fără modificări majore faţă de varianta trimisă de Guvern. Votul final în plenul reunit al celor două camere va fi dat miercuri. Comisiile de buget au avizat favorabil, în unanimitate, proiectul. Au fost acceptate puţine amendamente şi fără impact financiar major. Documentul este structurat pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente. Pe de altă parte, Cabinetul condus de Dacian Ciolos a anunţat că o creştere a salariului minim de la 1050 de lei ( 233 euro) la 1200 de lei( 266 euro), cerută de social-democraţi, nu poate fi făcută fără un studiu care să măsoare impactul economic şi bugetar al unei astfel de măsuri.




    Naţionala feminină de handbal a României a obţinut o calificare de senzaţie în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din Danemarca, după ce a învins cu scorul de 25 –22, în optimi, campioana mondială, Brazilia. În urma acestei victorii, tricolorele şi-au asigurat prezenţa în turneele de calificare pentru Jocurile Olimpice din 2016 din Rio de Janeiro. În sferturi, miercuri, Romania va întâlni Danemarca, selecţionată care a învins Suedia. România rămâne singura ţară care, începând din 1957, a participat la toate turneele finale ale Campionatelor Mondiale, unde a caştigat trei medalii: aur în 1962 şi argint în 1973 şi 2005.




    În România, preţurile benzinei şi motorinei au coborât foarte mult pe fondul scăderii preţului petrolului. Preţurile carburanţilor au atins minimele ultimilor ani: benzina a scăzut sub 5 lei (1,1 euro) în mai multe staţii de alimentare, iar motorina a ajuns în cea mai ieftina benzinărie din centrul României la doar 4,64 lei (1 euro)/litru. Scăderile vin pe fondul prăbuşirii preţului petrolului, ajuns la minimul ultimilor şapte ani. Preţurile benzinei şi motorinei comercializate în România sunt direct legate de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere şi de cursul de schimb. La rândul lor, cotaţiile carburanţilor sunt legate de preţul barilului de ţiţei. Cum, în ultimele luni, barilul a coborât de la 65 la 40 de dolari, iar cursul de schimb a rămas relativ constant, distribuitorii de carburanţi au fost nevoiţi să scadă preţurile produselor comercializate.




    Economia românească nu are nevoie de majorări de taxe şi impozite pentru creşterea veniturilor publice, întrucât nivelul conformării şi al colectării este redus în prezent, problemă la care ANAF lucrează în cadrul procesului de reorganizare, apreciază ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ea a subliniat că procesul de reorganizare a ANAF vizează metode moderne de control ale instituţiei, bazate pe analiza riscurilor, pe diferite categorii de contribuabili. În opinia ministrului de finanţe, la începutul anului viitor, este necesară o discuţie despre un program serios de aderare la zona euro, construit pe termen mediu şi lung, care să acţioneze ca o ancoră în dezvoltarea economică a României. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma, în toamnă, că ţinta de adoptare a monedei europene în 2019 nu mai este fezabilă, întrucât România ar trebui să intre în anticamera zonei euro cel târziu în iunie 2016 şi este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel naţional, înainte de a stabili data aderării.