Sesiune parlamentară di toamnă la București
Senatlu și Camera a Diputațlor di la București ahuhriră, gioi, ună nauă sesiune parlamentară, a daua di estanu. Tru prota dzuuă a sesiunillei leghislative di toamnă, parlamentarllii aprobară constituirea a unei comisie speţială tră alăxearea a nomurloru ali justiţie. Di adoptarea a lor tăni scutearea a Mecanismului di Cooperare şi Verificari şi reprezintă un scupo ti băgari tru practico tră România ambărţitatu pritu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Alăxearea a Legilor ali justiției, a Codului penal şi a Codului di procedură penală, cum și pacheta a Legilor ali educaţie suntu prioritare tră parlamentarlli ditu coaliţia la guvernare PNL-PSD-UDMR. Ma multu, social-dimocraţllii pripusiră criştearea a pensillei minimă, a valorillei punctului di pensie şi a tiñiillei di cafi mesu pi economie la 3.000 di lei (circa 600 di euro). Ditu opoziţie, USR ari tru vidială un bairu di iniţiative legislative cari mutrescu scădiarea a taxilor, iara di altă parte, economisirea a păradzloru la bugetlu di stat. Opoziţia dimăndă dauă moţiuni simple: ună cari fu ma niti dipusă la Camera a Diputaţlor di USR, la adresa a ministrului energiillei, Virgil Popescu, şi alta contra a ministrului ali educaţie, Sorin Cîmpeanu, a formaţiunillei REPER.
Plafonarea a păhadzloru la energhie
Guvernul di București adoptă, gioi, ordonanța pritu cari 7,8 miliñi di nicukirati va s’aibă hăiri, nica un anu di dzăli, di plafonarea a păhadzloru la energie electrică şi gaze naturale. Actul normativ yine la pachetă cu thimilliusearea a unui fond naţional di tranziţie energetică, ama şi cu sancţiuni tră firmele ditu domeniu, cari cresc artificial păhadzlli tra ş-crească profitul.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu: “Anămusita triţeari ali energie electrică di la un tradir la altu şi diapoa agiundzi la furnizor, tră s’crească păhălu artificial a energiillei electrică ică a gazlui natural, va s’hibă aestă aradă multu sertu sancţionată. Nu easte ghini s’avem aestă turlie di purtaticu tru păzari. Practic, va s’hibă sancţionată cu 5% ditu ţifra di afaceri, amendă pe cari ANRE-ul tora u ari la dispoziţie tră s’u bagă tru practico.”
Ună altă năutate easti aţea că domeniul ali energie electrică va s’da ună contribuţie di solidaritate, cari va s’ducă tru unu fondu special ahărdzitu ali energie. Impactul bugetar a misurilor pruvidzute tru ordonanţa guvernamentală adoptată easti estimat la un miliardu di lei tru mesu (aproapea 200 di milioane di euro), a diapoa cara aeşţă păradz nu va s’adună ditu fondul di solidaritate nău thimilliusitu, va s’hibă completate, uidisitu cu autoritățli, cu păradz di la bugetlu di stat.
România, cama aproapea di spațiul Schengen?
Autorităţli di București salutară, luni, agiutorlu ali Germaniei tră adirarea ali Românie la Spaţiul Schengen di libiră urdinari şi haristusiră a cancelarlui Olaf Scholz ti andruparea mutrinda susţănirea tră băgarea tru lucru a aluiştui scupo. Tru zborlu a lui di la reuniunea UE di Praga, cancelarul german diclară că România, Croaţia şi Bulgaria tiñisescu tuti căftărli tehniţi ti harea di membru cu tuti ndrepturli a Spaţiului Schengen, cari lipseaşti s’hibă protejat şi dizvultat. “Va s’cilăstăsescu aţea turlie că eali s’agiungă membri mliñi” – diclară oficialu di Berlin.
Prezidintulu Klaus Iohannis cundille, tru un mesaj pi unu şingiru di socializare, că intrarea ali Românie tru Spaţiul Schengen easti un scupo strategic ali văsilie, iara premierul Nicolae Ciucă spusi că aestă turlie, exporturile româneşti va s’acaţă ună iruşi. Prezidintulu a Camerăllei a Diputaţlor, Marcel Ciolacu, aprecie că aestă apofasi va s’ducă la şcurtarea cabaia a oariloru di aşteptare la sinuru tră transportatorii di părmătii. Diclaraţia a cancelarlui Olaf Scholz mutrinda agiutorlu ali Germaniei tră adirarea la Schengen a României easti ună hăbari di simasie, tră atea că easti tră prima oară cându Germania, la nai ma analtu nivel, dimăndă aestu lucru tru ună turlie nicondiţionată, spusi și șeful a diplomațiillei, Bogdan Malămăescu.
Miniștri români la andamasi europene
Bogdan Malămăescu eara dus Praga tru aestă stămână, iu lo parti, marță și ñiercuri, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ditu statele membre ale UE. Agenda discuţiilor inclusi agresiunea Rusiei contra ali Ucraină, inclusiv ditu vidiala a implicaţiilor aliştei ti relaţiili UE-Rusia. Bogdan Malămăescu yilipsi agiutorlu pe cari Bucureștiul îlu da a Kievului, inclusiv asistenţa acordată atiloru cama di 2,1 milioane di refugiaţi ucraineni cari tricură sinurli a văsiliillei ică agiutorlu ti contracararea a crizăllei alimentare pritu facilitarea a tranzitului yipturiloru ucrainene pritu România. Ministrul sumlinie ananghea ca UE şi statele membre s’ducă ninti agiutorlu cabai mari tră Ucraina tru plan politic, economic, umanitar şi a dreptului internaţional.
La Praga, cari u ari tru aestu kiro Prezidinţillea a Consiliului UE, eara, luni și marți, și ministrul roman al Apărării, Vasile Dîncu, cari lo parti la reuniunea informală a miniștrilor Apărării ditu statele membre ale UE. Tru intervenţia a lui, ministrul român scosi tru vidială că polimlu ditu Ucraina viţină alăxi turlia tru cari securitatea şi apărarea sunt dukiti la nivel european. Tutunăoară, Vasile Dîncu cundille că, pritu creastirea a investiţiilor tru domeniul ali apărari va s’hibă anvărtuşită rezilienţa şi capacitatea UE tra s’da apandisi hăirlăticu la fuvirserli yinitoari. Anda s’turnă București, Vasile Dîncu s’andămusi, ñiercuri, cu ministrul adjunct al Apărării ditu Ucraina, Dinys Sharapov, context tru cari oficialul rămân yilipsi simasia a acţiunilor nkisiti la nivel NATO şi UE tră anvărtuşearea a securitatillei tru regiune şi discurajarea a agresiunilor ali Rusie contra ali Ucraina vitină.
Năi medalii di malămă tră România
Românul David Popovici amintă, tru aestă stămână, nica dauă medalii di malămă, aestă aradă la Campionatul Mondial di Nataţie tră juniori di Lima, Peru. Prima fu la proba di ştafetă 4×100 m liber, iara a daua la proba di 200 m liber. Aoa, sportivul bitisi cursa cu timpul di 1:46.18, cu cari apufusi și un nău recordu ali competiție. Anutătorul român amintă aestă veară tuti aţeali patru medalii posibile di malămă la 200 m liber, la Europenele di juniori şi seniori, respectiv la Mondialele di juniori şi seniori. Tut cu tut, David Popovici ari cama di dzaţi medalii di malămă omintati tru aestu sezon la competițiile naționale și internaționale.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
