Radio România Internațional

Tag: pret gaze

  • Prețurile-record la energie, în atenția Parlamentului European

    Prețurile-record la energie, în atenția Parlamentului European




    Creșterea considerabilă a prețului gazelor naturale a ajuns și în atenția Parlamentului European. Social-democrații (S&D) din forul european legislativ au solicitat, prin vocea liderului grupului, Iratxe Garcia, liderul, o dezbatere în plen pentru a găsi soluții europene privind creșterea prețurilor la energie.



    Prețuri triple la electricitate în Spania



    Prețul actual al energiei electrice este pur și simplu inacceptabil. (…) Am solicitiat o dezbatere în plenul Parlamentului, pentru a găsi soluții europene în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie: o cale de urmat în combaterea sărăciei energetice”, a anunțat liderul Grupului S&D, într-o postare pe Twitter.



    Preţurile europene de referinţă la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, din cauza nivelului redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia şi a întreruperilor, ceea ce a dus şi la creşterea costurilor angro la electricitate.



    În Spania, preţurile angro la electricitate s-au triplat în acest an, ceea ce a dat naştere la acuzaţii reciproce între politicieni. Săptămâna trecută, Guvernul de la Madrid a decis plafonarea preţurilor şi limitarea profiturilor companiilor de electricitate.



    Prețul la energie poate provoca sărăcirea populației



    Eurodeputații PSD au solicitat, de asemenea, dezbaterea privind prețul energiei și doresc identificarea unor soluții rapide pentru evitarea unei posibile sărăcii energetice și chiar alimentare, provocată de mărirea prețului gazelor naturale:


    “În România, situația este alarmantă, fiind una dintre principalele preocupări publice, așa cum este și în Spania, Italia și în multe alte țări ale Uniunii Europene. Actualul context va deveni tot mai greu de suportat pentru familiile cu venituri foarte mici, dar și pentru IMM-uri”, a atras atenția reprezentanții Delegației Române a S&D.



    Compania Gazprom ar putea fi trasă la răspundere pentru manipularea pieței



    Un grup de 43 de europarlamentari, printre care se află și șase eurodeputați români, solicită Comisiei Europene să ancheteze rolul companiei Gazprom în creșterea prețurilor la gaz în Europa și posibila încălcare a normelor UE în materie de concurență.



    În scrisoarea transmisă Comisiei Europene, direcționată către vicepreședintele executiv Margarethe Vestager și comisarul pentru energie Kadri Simson, europarlamentarii susțin că există suspiciuni serioase că Gazprom ar fi răspunzătoare pentru creșterea record a prețurilor și enumeră câteva acțiuni care ar fi avut drept consecință scumpirile.



    Printre acțiunile menționate se numără refuzul Gazprom de a rezerva capacitățile de transport al gazelor prin sistemele de conducte existente precum Yamal-Europa (care leagă Rusia, Belarus, Polonia și Germania) și rețelele ucrainene de transport al gazelor, precum și refuzul gigantului rus de a răspunde solicitărilor consumatorilor europeni în a garanta volume suplimentare de aprovizionare cu gaze în vara anului 2021. De asemenea, semnatarii scrisorii fac referire la închiderea producției de gaze naturale Gazprom la câmpurile de gaz din amonte din Yamal, dintre care unele au fost explicate de un incendiu la stația de tratare a condensului Novy Urengoy, dar nu este clar dacă toate închiderile au fost justificate de acel accident și dacă a fost vorba și de o manipulare deliberată a pieței.



    Eurodeputații români care au semnat scrisoarea trimisă Comisiei



    “Toți acești factori permit să se suspecteze că creșterea record a prețurilor gazelor naturale în Europa în ultimele săptămâni ar putea fi un rezultat direct al manipulării deliberate a pieței de către Gazprom și al acțiunilor care vizează reținerea intenționată de pe piață a capacităților de producție de gaze disponibile pentru a crește prețurile la gaze”, transmit eurodeputații.



    Printre semnatari se numără și șase eurodeputați români: Eugen Tomac și Traian Băsescu (PMP, PPE), Nicolae Ștefănuță, Vlad-Marius Botoș și Dragoș Tudorache (USR PLUS, Renew Europe), Carmen-Gabriela Avram (PSD, S&D).




  • Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021

    Guvernul de la București a trecut testul primei moțiuni de cenzură


    Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a trecut, în această săptămână, testul primei moțiuni de cenzură, inițiată de principalul partid de opoziție, PSD, nemulțumit de măsurile Executivului de la București în domeniile cheie de activitate şi de modul în care a fost întocmit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin măsurile adoptate, actuala guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR nu respectă dreptul la educaţie şi sănătate, ignoră prevederile constituţionale şi promovează politici economice care duc la scăderea nivelului de trai, au susținut social-democrații în timpul dezbaterilor. De cealaltă parte, cel direct vizat de moțiune, Florin Cîţu a spus că economia României a reuşit să treacă peste cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, iar coaliţia este puternică şi pregătită să guverneze în continuare, deşi PSD a boicotat din Parlament reformele iniţiate de Executiv. Potrivit premierului, dobânzile sunt mai mici, iar veniturile românilor cresc mai repede decât rata inflației, ceea ce se traduce prin creșterea puterii de cumpărare. În favoarea moțiunii au votat doar 201 parlamentari – inițiatorii și reprezentanții AUR, ultranaţionalist, în timp ce parlamentarii puterii au respectat decizia coaliţiei de centru-dreapta aflată la guvernare de a nu-și exprima votul.



    În România, modificări operate de furnizorii de energie electrică și de gaze, dar și în ceea ce privește serviciile de sănătate


    Furnizorii de energie electrică și de gaze din România au eliminat, începând cu data de 1 iulie, reducerile făcute consumatorilor casnici care nu au semnat un contract pe piaţa concurenţială. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, din cei aproape 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică, mai mult de jumătate nu au semnat un contract nou, ceea ce înseamnă că deţin un contract tip serviciu universal, cel mai scump de pe piaţă, iar odată cu eliminarea reducerilor, aceştia vor avea o majorare a facturii cuprinsă între 1 şi 7%. În privinţa gazelor naturale, două treimi din cei patru milioane de consumatori nu au semnat un contract nou pe piaţa concurenţială. Pentru aceştia, factura va creşte cu până la 25 de procente. Tot de la 1 iulie, în România a intrat in vigoare noul contract-cadru ce reglementează serviciile de sănătate. Între noutăți se numără asigurarea unui pachet de prevenţie pentru persoanele de peste 40 de ani, ce include trei consultaţii de evaluare a riscurilor şi intervenţie pentru reducerea acestora. De asemenea, pacienţii cronici vor putea beneficia în fiecare lună de câte o consultaţie la domiciliu acordată de medicul de familie, faţă de patru pe an până în prezent, iar medicii de familie pot acorda noi servicii. cortină



    De la 1 iulie, în România au intrat în vigoare certificatul verde și noi relaxări ale restricțiilor anti-Covid


    De la 1 iulie, în UE a intrat în vigoare certificatul digital Covid, care arată dacă deţinătorul său este vaccinat, vindecat de COVID-19 sau a avut recent un test negativ la infecţia cu SARS-CoV2. Noul document, identic în întreaga Uniune, are scopul de a facilita accesul în statele membre. Documentul cu cod QR poate fi printat sau descărcat în telefon şi este citit la vamă cu un scanner special. Perioada de valabilitate diferă, de la 24 de ore în cazul unui test antigen rapid, până la un an în cazul celor vaccinaţi cu schema completă. În România, pentru obținerea certificatului digital Covid, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a creat o platformă securizată pe internet: certificat-covid.gov.ro. Pe de altă parte, evoluția pozitivă a epidemiei în România în ultima perioadă a determinat autoritățile să relaxeze, de la 1 iulie, măsurile luate pentru limitarea transmiterii coronavirusului. S-au redeschis târgurile, bâlciurile şi talciocurile, pensiunile şi hotelurile pot caza la limita maximă, iar sălile de fitness pot primi toţi clienţii. Restaurantele şi cafenelele pot să rămână deschise până la ora 2:00 noaptea la capacitate maximă, dar în cazul cluburilor şi al barurilor se menţine restricţia potrivit căreia pot intra doar cei vaccinaţi. Evenimentele private se pot desfăşura cu 100 de invitaţi – la interior şi 150 – la exterior, numărul putând să fie majorat la 300 dacă toți participanții pot să facă dovada vaccinării, a trecerii prin COVID-19, respectiv un test negativ recent.



    Victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, comemorate în plenul reunit al Parlamentului de la București


    Parlamentul României a comemorat, în această săptămână, în sedință solemnă, pentru prima dată în istoria sa, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, ordonat de autoritățile antisemite din acea perioadă și căruia i-au cazut victime peste 13.000 de evrei români. Preşedintele României, membrii Guvernului, foștii şefi de stat, reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, Patriarhul BOR şi liderii celorlalte culte religioase, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum şi supravieţuitori sau urmași ai victimelor Pogromului au fost prezenți în sală. Supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, sociologul Michael Cernea, acum în vârstă de 90 de ani, şi-a amintit cu emoţie acele zile, care i-au marcat întreaga existenţă. Era atunci doar un copil de 10 ani: “Îmi amintesc bine fiecare moment al zilei în care am fost scoşi brutal din casă, eu cu familia mea. Am fost încolonaţi şi până la urmă am ajuns la Curtea Chesturii şi ne-am înfricoşat şi vreau să vă spun că frica de a fi omorât a fost o povară foarte grea, care a rămas şi după Pogrom. Frica paralizează, umileşte. De la tribuna Parlamentului, ambasadorul statului Israel în România, David Saranga, a spus că, din nefericire, în multe state din Europa acele trenuri ale morţii sunt încă prezente, prin manifestări de ură şi intoleranţă. Oficialitățile române au transmis mesajul recunoașterii suferinței și cel de asumare a evenimentului tragic petrecut acum 80 de ani.


  • Liberalizarea pieței gazelor

    Liberalizarea pieței gazelor

    Începând cu 1 iulie, piaţa gazelor din România este complet liberalizată, fapt care, în mod normal, ar trebui să ducă la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor. Consumatorii casnici nu simt deocamdată aceste beneficii, pentru că ofertele marilor furnizori au rămas aceleaşi, observă, într-o analiză, agenția națională de presă – Agerpres.



    Teoretic, încă din 2007 clienții români aveau posibilitatea de a-şi schimbă compania care le livrează gaze şi de a trece în piaţa liberă, dar practic foarte puţini au făcut-o, întrucât exista un preţ reglementat la nivel minim, stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De la 1 iulie acest sistem nu mai există, iar consumatorii casnici ar trebui să cerceteze piaţa şi să aleagă cea mai bună ofertă.


    Agerpres atrage atenția, însă, că liberalizarea vine într-un moment în care piaţa furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii având 90% dintre clienţii casnici. Acestea le-au trimis oferte cu acelaşi preţ ca şi până acum şi, dacă nu există niciun răspuns din partea oamenilor, ofertele intră automat în vigoare. Totuşi, autorităţile susţin că tarifele pentru populaţie ar trebui să scadă, deoarece pe bursă cotaţiile gazelor cu livrare în a două parte a anului sunt la niveluri mai mici decât până acum.



    În urmă cu o săptămână, ministrul energiei, Virgil Popescu, declara că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată cu liberalizarea. El s-a arătat uşor dezamăgit de reacţia furnizorilor, în special a furnizorilor mari care au foarte mult din piaţă, despre care spune că au încercat să profite de pe urma faptului că românul e conservator şi poate că nu se informează corect. Ministrul a avertizat că, în cazul în care marii furnizori nu vor scădea preţurile, Legea concurenţei permite Guvernului să intervină în piaţă pentru o perioadă de şase luni.



    La rândul lor, reprezentanţii ANRE admit faptul că va mai dura până când consumatorul va simţi liberalizarea în bugetul propriu. Liberalizarea va avea efecte benefice asupra consumatorilor casnici, chiar dacă nu de mâine, pe această piaţă dominată de un cerc restrâns de furnizori, a afirmat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele instituției. Efectul secundar va fi cel al creşterii încrederii investitorilor, a adăugat el. Rămâne de văzut ce va urma dacă luăm în calcul că mai bine de jumătate dintre români nu au auzit de procesul de liberalizare a pieţei gazelor, după cum arată un sondaj de opinie publicat recent.



    În plus, unul dintre furnizorii de gaze din România taie puțin din entuziasmul autorităților spunând că nu există pe piaţă cantităţi de gaze disponibile la preţuri rezonabile şi pe termen lung, astfel încât facturile populaţiei să scadă de la 1 iulie. Declaraţia a fost catalogată de ministrul Energiei, Virgil Popescu, drept uşor arogantă. Anumiţi furnizori abuzează de o poziţie dominantă şi nu îşi reduc preţurile la consumatorul final în momentul în care pe piaţă cumpără gazul de la producători la un preţ mult mai mic, afirmă oficialul de la București. Şi piaţa de energie electrică se liberalizează complet în România, dar de la începutul anului viitor

  • Jurnal românesc – 30.05.2016

    Jurnal românesc – 30.05.2016

    Toţi românii de peste graniţe trebuie sprijiniţi să-şi păstreze identitatea, iar drepturile şi libertăţile lor trebuie apărate, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Într-un mesaj cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, şeful statului a subliniat că prin muncă, tenacitate, ambiţie şi curaj, românii aflaţi în străinătate aduc valoare comunităţilor în care trăiesc şi fac cinste ţării. Guvernul trebuie să facă din diaspora o prioritate naţională astfel încât potenţialul românilor de peste hotare să fie folosit pentru dezvoltarea ţării, subliniază preşedintele Klaus Iohannis. Ziua românilor de pretutindeni este sărbătorită, începând de anul trecut, în ultima duminică a lunii mai.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a anunţat crearea, la Ismail, în regiunea Odesa din Ucraina, a unui centru de informare pentru români, care va fi operaţionalizat la sfârşitul acestei veri. El a precizat că înfiinţarea acestui centru va ajuta la punerea în parctică a unor proiecte şi programe pentru susţinerea culturii şi limbii române. Ministrul Dan Stoenescu a mai afirmat că România trebuie să susţină comunităţile istorice româneşti, cum sunt cele din Ucraina şi Serbia, şi a salutat deschiderea manifestată în acest sens de autorităţile din cele două ţări.



    9,5 milioane de români au depozite în bănci, cumulate, de numai 1,3 mld. lei, în timp ce 288.000 de români au economii de 66,5 mld. lei, potrivit Bancii Nationale a României. Acest lucru arată gradul ridicat de polarizare socială, spune Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Persoanele fizice rezidente cu depozite de peste 500.000 de lei reprezintă 0,1% din total, adică 14.400, şi deţin 13,6% din volumul economisirii, respectiv 17,7 mld. lei, reiese din statisticile prezentate de Georgescu. La sfârşitul anului trecut persoanele fizice rezidente aveau peste 14 milioane de conturi în bănci. Suma depozitelor înregistrate în aceste conturi era de 130,4 mld. lei. Conform statisticilor, depozitul mediu este de 9.100 lei. Majoritatea deponenţilor români, respectiv 66%, deţin numai 1% din totalul depozitelor, în timp ce 2% dintre deponenţi au mai mult de jumătate din sumele totale economisite la bănci de populaţie.



    România a avut cel mai mic preţ mediu din Europa pentru gazele naturale destinate consumatorilor casnici, în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit Oficiului European de Statistică, este vorba de mai puţin de jumătate din cât plătesc, în general, ceilalţi cetăţeni europeni. Pe de altă parte, cele mai mari taxe pentru acest tip de combustibil s-au calculat în Finlanda şi România. Cercetarea relevă şi că la energia electrică destinată populaţiei, România se află printre cele cu preţuri scăzute, în valoare absolută. În schimb, ele se dovedesc foarte mari în raport cu puterea de cumpărare.



    Ministerul roman al Finanţelor va lansa, în luna iulie, o nouă emisiune de titluri de stat pentru populaţie. Este vorba despre o ediţie aniversară care va marca 100 de ani de la Marea Unire şi, totodată, va fi mai accesibilă pentru cei care doresc să investească. Potrivit ministrului de Finanţe, Anca Dragu, valoarea unui titlu va fi semnificativ mai mică decât la emisiunea precedentă, respectiv de 100 de lei, tocmai pentru a-l face mai atractiv. Oficialul a subliniat, de asemenea, că, la acest tip de investiţie, nu se plăteşte impozit pe dobândă. Ministrul Finanţelor a adăugat că dobânda pe care o vor primi cei care achiziţionează aceste titluri de stat va fi hotărâtă la lansarea efectivă a emisiunii pe baza valorilor stabilite de piaţă la acel moment. La scadenţă se va organiza o loterie în urma căreia 100 de deţinători de titluri vor primi câte 1.000 de lei.

  • Retrospectiva săptămânii 30.11 – 6.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 30.11 – 6.12.2014

    Rectificare bugetară la Bucureşti



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat în mod excepţional, prin derogare de la lege, a treia rectificare bugetară din acest an. Cei mai mulţi bani sunt direcţionaţi către plata drepturilor câştigate în instanţă de salariaţii din sectorul bugetar. Sume suplimentare sunt destinate şi achitării datoriilor pe care le au autorităţile locale şi unele spitale, dar şi pentru despăgubirile stabilite în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov, a precizat că, astfel, bugetul pe 2015 este degrevat de plăţi de peste 1 miliard de euro: Atât FMI, cât şi Comisia Europeană susţin proiectul de rectificare şi apreciază faptul că guvernul a reuşit să devanseze onorarea unor obligaţii de plată şi titluri executorii în 2014, creând astfel un spaţiu fiscal pentru 2015.” Pentru prima dată, arieratele bugetului de stat şi ale bugetelor locale vor fi egale cu zero, în timp ce deficitul bugetului general consolidat se menţine în ţinta stabilită de 2,2 % din PIB. Autorităţile române anunţă, pe de altă parte, creşteri substanţiale ale bugetelor de anul viitor pentru mai multe sectoare, între care ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Transporturilor. Potrivit ministrului Darius Vâlcov, proiectul de buget pe 2015 nu prevede creşteri de taxe şi impozite, iar accentul este pus pe investiţiile din fonduri europene.



    Preţul gazelor



    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că preţurile la energie şi în special la gazele naturale din producţia internă pentru populaţie nu vor creşte de la 1 ianuarie 2015. Nicolescu a precizat că în ultimele zile s-au vehiculat foarte mult teme legate de preţurile la energie, în primul rând la gazele naturale, şi a dat asigurări că preţul la populaţie nu va creşte pentru gazul natural produs în România cel puţin în primele şase luni ale anului viitor. Atunci va fi prezentat un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015 – 1 iulie 2021, care va ţine cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor hidrocarburilor în regiune, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale, a anunţat Departamentul pentru Energie. Liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul de la Bucureşti a votat prelungirea acestui termen cu doi ani şi jumătate.



    DNA a preluat dosarul votului în diaspora



    DNA a preluat de la Parchetul General dosarul privind votul din diaspora. Decizia a fost luată în urma unei solicitări a procurorilor anticorupţie, care au constatat că faptele pentru care s-a început urmărirea penală pot ţine de competenţa DNA. La recentele alegeri prezidenţiale din România, mii de români nu au putut vota în strănătate din cauza proastei organizări a votului, iar situaţia a dus la demisia a doi miniştri de externe. La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Parchetul General a început urmărirea penală in rem – adică asupra faptelor, şi nu a persoanelor – în dosarul votului din diaspora. Una din temele dosarului ţine de posibilitatea organizării mai multor secţii de votare în străinătate şi existenţa cadrului legal pentru suplimentarea secţiilor între tururile de scrutin. La 29 noiembrie, preşedintele ales Klaus Iohannis arăta pe o reţea de socializare că aşteaptă cât mai curând rezultatul investigaţiei în dosarul votului din diaspora. Întrebat cum comentează transferul dosarului privind votul din diaspora de la Parchetul General la DNA, premierul Victor Ponta a declarat că justiţia trebuie să-şi facă datoria.




    Convorbiri între şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, şi secretarul de stat american, John Kerry



    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a discutat, joi, la Basel, cu secretarul de stat american, John Kerry, despre situaţia din regiune, după alegerile din Republica Moldova, dar şi despre Parteneriatul Strategic cu SUA, care, potrivit unui comunicat de presă, rămâne în centrul politicii externe a României. Prezenţi la Consiliului Ministerial al OSCE, cei doi au subliniat importanţa formării, cât mai curând, a unui guvern proeuropean la Chişinău. Tot joi, asistentul adjunct al secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Hoyt Yee, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru corespondentul Radio România la Washington, că ţara sa aşteaptă primele contacte cu preşedintele ales, Klaus Iohannis, şi că SUA recunosc contribuţia României la asigurarea securităţii în regiune. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, anul viitor, Bucureştiul şi Washingtonul vor finaliza cel mai important proiect strategic de până acum, odată cu operaţionalizarea facilităţii antirachetă de la Deveselu.



    Locul României în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei



    România este pentru al doilea an consecutiv pe locul 69 în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei întocmit de organizaţia Transparency International pentru 175 de ţări. Cu 43 de puncte, România este considerată printre cele mai corupte state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, Italia şi Grecia. La nivel european, cu 26 de puncte, Ucraina a rămas ţara cu cel mai ridicat nivel de corupţie percepută. La polul opus, se află Danemarca, stat care a primit 92 de puncte dintr-un maximum de 100. Aceasta îşi păstrează poziţia de cea mai puţin coruptă ţară şi la nivel internaţional.