Radio România Internațional

Tag: preturi

  • Locuinţele – vânzări şi preţuri

    Locuinţele – vânzări şi preţuri

    Numărul locuinţelor vândute în România a crescut cu 16%, în primul semestru din 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023. La nivel naţional, din ianuarie până la finalul lunii iunie 2024 au fost vândute peste 77.200 de case şi apartamente, în creştere cu 16% faţă de perioada similară din 2023, în timp ce numărul de locuinţe vândute în Bucureşti şi Ilfov a crescut cu un ritm anual de 25,4%.

     

     

    Cea mai puternică evoluţie în rândul celor mai importante pieţe rezidenţiale regionale din România a fost înregistrată de judeţul Iaşi , cu o creştere anuală a vânzărilor de locuinţe de 71%, iar cea mai slabă evoluţie a fost consemnată în Argeş , cu o scădere anuală de 11,5%. De asemenea, oraşul Iaşi a devenit, în premieră, cea mai importantă piaţă rezidenţială regională din România, după Bucureşti şi judeţul Ilfov, raportat la numărul de locuinţe tranzacţionate, în primele şase luni din 2024, depăşind oraşe extrem de dezvoltate, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov. Creşterea vânzărilor din Iaşi a fost determinată de înregistrarea, în 2024, a actelor finale de vânzare-cumpărare pentru înţelegerile încheiate anterior, precizează consultanţii în imobiliare.

     

     

    În context, preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 0,4%, iar chiriile cu 0,9% în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul 4 din 2023, conform Oficiului European pentru Statistică (Eurostat). Faţă de primul trimestru din 2023, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE au crescut cu 1,3% şi, respectiv, 3%.

     

     

    Din 2010 până în primul trimestru din 2024, chiriile au crescut în UE cu 24%, iar preţurile locuinţelor cu 49%. Comparând primul trimestru din 2024 cu 2010, în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 20 de ţări. Preţurile locuinţelor au crescut semnificativ în Estonia (223%), Ungaria (207%), Lituania (170%), Letonia (140%), Cehia (125%), Austria (108%). Scăderi mai însemnate au fost în Italia (minus 8%) şi Cipru (minus 1,2%). În România, creşterea a fost de peste 20%. În cazul chiriilor, acestea au crescut în 26 state UE şi au scăzut în Grecia (minus 22%). Cele mai mari creşteri au fost în Estonia (201%), Lituania (174%) şi Irlanda (104%). În România, creşterea a fost de peste 40%.

     

     

     

  • Inflaţie în scădere

    Inflaţie în scădere

    Rata anuală a inflaţiei în România a coborât în luna mai la 5,12 procente, de la 5,9% în aprilie – anunță Institutul Național de Statistică. Este cel mai scăzut nivel al indicatorului din ultimii trei ani. Potrivit INS, s-au ieftinit alimente precum produsele de morărit şi panificaţie, legumele, cartofii, uleiul sau untul, precum şi energia electrică sau gazele cu 8 procente. În schimb, s-au scumpit produsele nealimentare: încălţămintea, mobila sau detergenţii, precum şi serviciile, în special cele de transport aerian, cu creşteri medii de peste 21%.

    Analistul economic Bogdan Glăvan spune că inflaţia este pe un trend descendent, în special deoarece şocul provocat de scumpirea energiei se disipează, fenomen ce se manifestă la nivel global. Bogdan Glăvan: În alte ţări, inflaţia a scăzut mai iute decât în România, pentru că noi avem şi problemele noastre interne care duc la mărirea preţurilor, adică cheltuieli publice exagerate. Revenind la energie, exact fenomenul care s-a întâmplat în 2022 se întâmplă acum în sens invers. Ieftinirea energiei şi scăderea costului cu energia vor duce încet-încet la domolirea inflaţiei sau la stabilizarea preţurilor. Singura întrebare este: cât de repede? Aşadar, vedem ieftiniri în domeniul energiei. De asemenea, per ansamblu, în această lună am mai văzut o stabilizare sau uşoară ieftinire a preţului la alimente, fenomen determinat iarăşi şi de contextul internaţional. Dacă ne uităm pe plan global, vedem că preţul alimentelor este în scădere de luni de zile. Prin urmare, era şi firesc ca acest lucru să se reflecte şi în România.

    Potrivit analistului economic, în perioada următoare, România va avea o evoluție stabilă în ceea ce privește inflația și vor avea loc ieftiniri pentru că, spune Bogdan Glăvan, istoric, preţul alimentelor are şi o componentă sezonieră şi vara asistăm de obicei la ieftiniri. El subliniază că probleme legate de creşteri mai semnificative de preţuri rămân în zonele unde inflaţia s-a manifestat cu întârziere, de exemplu sectorul serviciilor, unde asistăm la un ultim impuls inflaţionist.

    Bogdan Glăvan: În energie, avem ieftiniri. În ceea ce priveşte alimentele, avem ieftiniri. Toate acestea presează în jos inflaţia, o comprimă. Probleme rămân în restul sectoarelor, acolo unde inflaţia a răbufnit târziu. Deci, dacă inflaţia a răbufnit în sectorul energetic, ea s-a transmis treptat în economie, a afectat toate celelalte ramuri economice, inclusiv serviciile. Şi aici încă vedem această coadă a inflaţiei, acest ultim impuls inflaţionist.

    Recent, Banca Naţională a României a revizuit în creştere la 4,9%, de la 4,7% anterior prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi anticipează că indicatorul va ajunge la 3,5% abia la sfârşitul lui 2025. Guvernatorul Mugur Isărescu spunea recent că inflaţia este pe o traiectorie descendentă, dar reducerea va fi treptată și a explicat că politica monetară a BNR urmăreşte acel echilibru care să evite puseurile inflaţioniste sau recesiunea.

  • Cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE rămân neschimbate

    Cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE rămân neschimbate

    Consiliul guvernatorilor a decis să mențină cele trei rate cheie ale dobânzilor Băncii Centrale Europene neschimbate. Informațiile primite au confirmat în linii mari evaluarea anterioară a perspectivei inflației pe termen mediu, a precizat Christine Lagarde, președinta BCE – inflația a continuat să scadă, condusă de o scădere a inflației prețurilor la alimente și mărfuri.

     

    Cele mai multe măsuri ale inflației de bază se reduc, creșterea salariilor se moderează treptat, iar firmele absorb o parte din creșterea costurilor forței de muncă în profiturile lor, mai spune șefa Băncii Centrale Europene:

    “Condițiile de finanțare rămân restrictive, iar creșterile noastre anterioare ale ratelor dobânzii continuă să afecteze cererea, ceea ce contribuie la scăderea inflației. Dar presiunile interne ale prețurilor sunt puternice și mențin inflația prețurilor serviciilor la un nivel ridicat.

    Suntem hotărâți să ne asigurăm că inflația revine la ținta noastră de două procente pe termen mediu în timp util. Considerăm că ratele cheie ale dobânzilor BCE sunt la niveluri care aduc o contribuție substanțială la procesul de dezinflație în curs.

    Deciziile noastre viitoare se vor asigura că ratele noastre de politică vor rămâne suficient de restrictive atât timp cât este necesar. Dacă evaluarea noastră actualizată a perspectivelor inflației, dinamica inflației subiacente și puterea transmisiei politicii monetare ar crește și mai mult încrederea noastră că inflația converge la ținta noastră într-o manieră susținută, ar fi oportun să reducem nivelul actual de restricție al politicii monetare.”

     

    Christine Lagarde a remarcat că economia a rămas slabă în primul trimestru. Firmele de producție se confruntă cu o cerere slabă, iar producția este încă redusă, în special în sectoarele mari consumatoare de energie. Dar sondajele indică o revenire treptată pe parcursul acestui an, condusă de servicii. Se preconizează că această redresare va fi susținută de creșterea veniturilor reale, rezultată din scăderea inflației, creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de schimb.

    În plus, creșterea exporturilor din zona euro ar trebui să se intensifice în trimestrele următoare, pe măsură ce economia globală se redresează și cheltuielile se vor reorienta în continuare către bunurile tranzacționabile.

    Un alt aspect ține de rata șomajului, care este la cel mai scăzut nivel de la începutul monedei euro. Pe de altă parte, mai spune Christine Lagarde, politicile fiscale și structurale naționale ar trebui să urmărească să facă economia mai productivă și mai competitivă, ceea ce ar contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu.

  • Reforma pieței energiei electrice și a gazelor din UE, aprobată de Parlamentul European

    Reforma pieței energiei electrice și a gazelor din UE, aprobată de Parlamentul European

    Parlamentul European a adoptat reforme care privesc piața energiei electrice și piața gazelor. Acestea sunt menite să protejeze consumatorii împotriva prețurilor volatile. Astfel, furnizorilor nu li se va permite să modifice unilateral termenii unui contract.

     

    Eurodeputații au asigurat, de asemenea, că țările UE pot interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți.

    Textul stabilește un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice. În cazul existenței unor prețuri foarte ridicate și în anumite condiții, UE poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, permițând statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.

     

    Totodată, legislația prevede așa-numitele „contracte pentru diferență” sau scheme echivalente cu aceleași efecte, pentru a încuraja investițiile în energie. Într-un contract pentru diferență, o autoritate publică compensează producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad prea mult, dar colectează plăți de la aceștia în cazul în care prețurile sunt prea mari.

     

    Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a oferit mai multe amănunte: „Aceste inițiative legislative vor accelera implementarea și integrarea surselor de energie regenerabilă și vor crea un cadru favorabil mai eficient. Reforma piețelor energetice va promova acordurile de achizitie și contractele pe diferență. Aceste instrumente vor asigura că un cost scăzut și previzibil al surselor regenerabile se reflectă mai bine în facturile consumatorilor și, prin urmare, contribuie la prețuri mai accesibile.

    În același timp, aceste instrumente vor spori siguranța veniturilor pentru investitori și, prin urmare, vor stimula investițiile în surse regenerabile și soluții cu emisii scăzute de carbon necesare pentru a stimula tranziția energetică.”

     

    Prețurile energiei au crescut de la jumătatea anului 2021, inițial în contextul redresării economice post-COVID-19. Cu toate acestea, prețurile la energie au crescut brusc din cauza problemelor de aprovizionare cu gaze în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei din februarie 2022. Prețurile ridicate ale gazelor au avut un efect imediat asupra prețurilor energiei electrice, deoarece acestea sunt legate între ele în cadrul sistemului ordinii de merit, unde cea mai scumpă sursă de energie (de obicei bazată pe combustibili fosili) stabilește prețul global al energiei electrice.

     

    Noua directivă și noul regulament privind piețele gazelor și hidrogenului vizează decarbonizarea sectorului energetic al UE, consolidând producția și integrarea gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. Aceste măsuri sunt menite să asigure aprovizionarea cu energie, perturbată de tensiunile geopolitice și să abordeze schimbările climatice.

     

    În negocierile cu Consiliul privind directiva, deputații s-au concentrat pe asigurarea unor dispoziții privind transparența, drepturile consumatorilor și sprijinul pentru persoanele expuse riscului de sărăcie energetică.

    Noul regulament va consolida mecanismele de stabilire a prețurilor echitabile și de aprovizionare stabilă cu energie și va permite statelor membre să limiteze importurile de gaze din Rusia și Belarus. Legislația va introduce un sistem comun de achiziții de gaze pentru a evita concurența între statele membre și un proiect-pilot de consolidare a pieței de hidrogen a UE pentru o perioadă de cinci ani.

     

  • România, ușoară scădere a inflației

    România, ușoară scădere a inflației

    Rata anuală a inflaţiei în România a coborât uşor – de la 7,4% în luna ianuarie, la 7,2% în februarie – arată datele făcute publice de Institutul Naţional de Statistică. Palidă consolare! Pentru că, așa cum explică economiștii, aceasta înseamnă doar că prețurile nu mai cresc într-un ritm la fel de accelerat ca până acum, dar rămân, la raft, la fel de mari raportat la puterea de cumpărare a oamenilor.

     

    De altfel, tot potrivit statisticilor, prețurile în România înregistrează cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ 3%. În Cehia, de exemplu, inflaţia a scăzut sub trei procente în februarie, în Ungaria vecină este de 3,7%, iar Polonia va elimina de luna viitoare cota 0 pentru TVA, datorită domolirii peste aşteptări a inflaţiei.

     

    În România, în schimb, preţurile la alimente se menţin la un nivel ridicat, iar tarifele la servicii au intrat pe un trend ascendent. În februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au urcat, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare, urmate de tarifele serviciilor şi de preţurile alimentelor.

     

    Scumpiri semnificative s-au înregistrat luna trecută, comparativ cu ianuarie, la cartofi, cândva cea mai ieftină și la îndemână legumă – creșterea este de aproape 4,9%. Dar şi celelalte legume şi conserve de legume au înregistrat salturi de preţ, în medie, de peste 3,4%! Și fructele proaspete s-au scumpit cu aproximativ 4,7 procente, detergenţii cu aproape 3, iar dintre servicii, cele legate de abonamentele auto, cu 2,6%, iar cele de apă, canal, salubritate, cu aproximativ 2 procente. Ieftiniri mai relevante au consemnat, în februarie faţă de ianuarie, serviciile aeriene – peste 17% şi untul, cu mai mult de 9 procente.

     

    În ultimele 12 luni, în topul scumpirilor, pe primele locuri, se situează serviciile poştale, cu creşteri medii de peste 26,6% şi detergenţii, cu aproape 24 de procente, urmate de serviciile de apă, canal, salubritate şi de serviciile şi articolele de igienă, cosmetice şi medicale.

     

    Să amintim că, la finele anului 2023, rata inflației era de 6,6%. Așa cum anticipase și Banca Națională a României, aceasta a crescut în ianuarie 2024 până la 7,4%, urmând ca, pe parcursul întregului an curent, să își reia descreşterea graduală. Creşterea a fost antrenată de majorarea şi introducerea, în ianuarie, a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, ca resorturi majore, factori ce țin de ofertă – de pildă, corecţiile descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale ţiţeiului, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor. BNR anticipează o inflaţie de 4,7%pentru finalul acestui an şi de 3,5% pentru sfârşitul lui 2025.