Ucraina, la şase luni de la invazia rusă
Aniversare tristă pentru Ucraina: împlinirea, săptămâna aceasta, a 31 de ani de la declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică a coincis cu marcarea a 6 luni de la debutul invaziei ruseşti. Preşedintele Volodimir Zelenski a promis că vor fi recuperate toate teritoriile ucrainene, iar liderii lumii occidentale, care i-au stat alături încă de la început, sunt decişi să-i ofere, în continuare, sprijin. În intervenţia sa online la cel de-al doilea summit al Platformei Crimeea, premierul Nicolae Ciucă a subliniat că statele democratice trebuie să rămână ferm unite în susţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Prin războiul ilegal şi brutal, Rusia a arătat lumii că este un stat care nu se abate de la comiterea unei agresiuni flagrante, de la încălcarea dreptului internaţional, inclusiv a dreptului internaţional umanitar şi este un stat care duce deschis o politică a sferelor de influenţă, a declarat şeful guvernului de la Bucureşti. El a amintit că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi stat aliat NATO cu cea mai lungă graniţă terestră cu Ucraina, România şi poporul român au făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina şi pe cei peste două milioane de refugiaţi care au căutat adăpost din calea războiului.
Energia scumpă, măr al discordiei în coaliţie
Energia, mai exact costul ei ce tinde să devină exorbitant, tensionează relaţiile între principalele partide al coaliţiei guvernamentale de la Bucureşti, PSD şi PNL. Primăvara trecută, ele au decis împreună că soluţia pentru populaţie o reprezintă plafonarea şi compensarea facturilor, măsuri în vigoare până la 31 martie anul viitor. Preţurile la energie au luat-o, însă, razna, iar estimările iniţiale ale executivului privind efortul bugetar al acestor măsuri se dovedesc, acum, prea optimiste. Numai la electricitate, în iulie, costul mediu a fost de patru ori mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Social-democraţii ar înclina spre revenirea la reglementare în sectorul energetic, variantă ce intră în coliziune cu logica economiei de piaţă şi e respinsă de liberali. PSD îl consideră vinovat pe ministrul liberal de resort, Virgil Popescu, că nu gestionează bine criza facturilor la gaz şi electricitate. Din opoziţie, USR, îi reproşează ministrului Energiei că a îndatorat ţara cu 30 de miliarde de lei. Arătat cu degetul de toată lumea, Virgil Popescu a reacţionat într-un târziu şi a dat asigurări că schema de plafonare şi compensare a facturilor rămâne în vigoare. Pentru a obţine bani la buget, ministrul ia în calcul o supraimpozitare aplicată pe întregul lanţ din energie, nu doar pentru producători.
Secetă extinsă
Suprafaţa agricolă afectată de secetă a depăşit, săptămâna aceasta, 400.000 de hectare în peste trei sferturi din judeţele ţării. Un raport al Comisiei Europene menţionează, de altfel, România ca parte a unei zone întinse ce include Slovacia, Ungaria şi Republica Moldova şi este serios afectată de secetă. Primele vizate de acest fenomen extrem sunt centrul şi sudul Portugaliei, toată Spania, sudul Franţei, centrul Italiei şi sudul Germaniei. Autorităţile de la Bucureşti susţin, pe de altă parte, că românii nu trebuie să se teamă de o penurie alimentară, iar Institutul Naţional de Statistică a venit cu veşti bune: România a exportat, în primele cinci luni ale acestui an, cereale şi preparate pe bază de cereale în sumă de 2,155 miliarde euro, în creştere cu 77% comparativ cu perioada similară din 2021. În acelaşi registru, Ministerul Mediului a lansat, în această săptămână, Strategia Naţională pentru Păduri 2030. Potrivit ministrului Mediului, Tanczos Barna, strategia vine cu o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile. Ea prevede creşterea suprafeţelor împădurite cu 56.000 de hectare până în 2026 şi construieşte, promite ministrul, un nou viitor pentru pădurile României.
Proiectele legilor justiţiei, criticate de experţi şi opoziţie
Guvernul a adoptat cele trei proiecte de lege în domeniul justiţiei, legate de statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi statutul Consiliului Superior al Magistraturii. Avizate anterior de CSM, proiectele s-au aflat doi ani în dezbatere publică, iar asociaţii ale magistraţilor au formulat critici la adresa lor. Ministrul Cătălin Predoiu şi-a apărat proiectele şi a subliniat că fac parte dintr-o serie de modificări asumate în faţa partenerilor europeni, cu scopul de a moderniza întreg sistemul de justiţie. USR şi REPER, formaţiunea fostului premier Dacian Ciolos, susţin, însă, că, în actuala formă, reglementările îndepărtează România de calea reformei, iar justiţia rămâne sub influenţa politică. Printre hibele majore identificate de experţi se numără dispariţia prevederilor legate de numirea şi revocarea poliţiştilor care participă la anchete prin ordin al Procurorului General. Eliminarea acestor prevederi ar deschide calea spre controlul politic asupra poliţiştilor judiciari.
Performanţe la jumătatea ciclului olimpic
Perioada de graţie a sportului românesc, începută vara aceasta, continuă. Cătălin Chirilă a câştigat medalia de bronz în proba de canoe simplu pe 500 de metri, duminica trecută, la Campionatele Europene de kaiac-canoe de la Munchen. El obţinuse şi aurul la canoe simplu pe 1.000 de metri. La începutul lunii, sportivul român a triumfat la canoe simplu 1.000 m şi a ieşit vicecampion la canoe simplu 500 m la Mondialele din Canada. Cu o săptămână înaintea sa, tot la Munchen, dar în întrecerile de canotaj, România a câștigat nu mai puțin de 8 medalii, 5 de aur și 3 de bronz. Sportivii români se simt excelent pe apă şi în apă. Constantin Popovici şi Cătălin Preda au câştigat medaliile de aur, respectiv argint în proba de sărituri în apă de la mare înălţime (27 metri), la Europenele de nataţie de la Roma. Vedeta Europenelor din Cetatea Eternă a fost românul de 17 ani David Popovici, noua stea a nataţiei mondiale, campion la 100 de metri liber, cu nou record mondial, şi la 200 de metri liber. Sportivii români s-au întors cu medalii şi de la Europenele de tenis de masă şi atletism. Până şi fotbalul românesc, atât de sărac în performanţe, a oferit satisfacţie suporterilor: campioana CFR Cluj şi vicecampioana FCSB s-au calificat în grupele Europa Conference League.
