De luni bune, prețurile sunt pe o pantă ascendentă în
România, ceea ce duce la înrăutățirea nivelului de trai, în special pentru românii
cu venituri mici, care cu greu fac față valurilor de scumpiri. Pe de altă
parte, datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată
că țara se află în
clasamentul statelor cu cele mai mari rate de creştere a producţiei agricole
anul trecut, cu un plus de 25 de procente, alături de Bulgaria şi Cehia.
Producţia agricolă din blocul comunitar a crescut cu 8 la sută, în 2021, faţă
de anul anterior. Conform Eurostat, România – cu 5 procente – este una dintre
cele şapte ţări care contribuie semnificativ la volumul producţiei agricole, la
nivel european. Totuși, preţurile produselor alimentare au consemnat o creştere
puternică în ultimul an. Dintre acestea, zahărul a înregistrat cea mai mare
scumpire, cu o creştere de 62%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, şi
uleiul a fost mai scump cu aproape 44 de procente, iar cartofii – cu peste 40%.
La mărfurile nealimentare, cele mai mari majorări au fost la gaze, circa 40%,
energie electrică – 27%, energie termică – 23% şi combustibil, cu un plus de
20%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,76%, aceasta fiind şi singura
ieftinire înregistrată în luna octombrie a acestui an faţă de octombrie
2021.
Pe de altă parte, datele INS arată că rata anuală a inflaţiei a coborât uşor
în octombrie faţă de luna precedentă, ajungând la 15,32%. Banca Naţională a
României se aşteaptă ca inflaţia să mai crească temperat spre finele anului, iar,
apoi, să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul
de o cifră în semestrul I 2024. Banca Centrală afirmă că perspectiva inversării
traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul
IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea
ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la
energie până în august 2023. Potrivit BNR, escaladarea războiului din Ucraina
şi sancţiunile tot mai severe asociate generează, însă, incertitudini şi
riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a
evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.
Şi Comisia Europeană se aşteaptă la un
vârf al inflaţiei în România, la sfârşitul acestui an, şi la o scădere sub
pragul de 10% abia în 2024. Este unul din motivele pentru care, afirmă executivul
comunitar, ritmul de creştere economică va încetini, anul viitor, la 1,8% şi la
2,2%, peste doi ani. În semestrul doi din 2022 şi ulterior, consecinţele
invadării Ucrainei de către Rusia, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii
monetare şi controlul puternic al lichidităţii ar urma să încetinească
semnificativ creşterea PIB-ului. Pentru acest an, însă, Comisia Europeană a
îmbunătăţit estimările privind avansul economic, de la 3,9% în vară la 5,8% în
prognoza de toamnă dată publicităţii săptămâna trecută.
