Tag: preturi mari

  • Producătorii de lapte, în pericol

    Producătorii de lapte, în pericol

    O
    analiză a Ziarului Financiar arată că România are cel mai mare preţ din Europa al
    laptelui proaspăt, un produs care se găseşte zilnic în coşul de cumpărături.
    Concret, un litru de lapte proaspăt, integral, care în România costă 1,45 euro
    la raft, în Franța și Belgia este 1,19 euro, puțin peste un euro în Spania şi
    doar 0,76 euro în Polonia. Potrivit publicației, un român câştigă în medie,
    lunar, 900 de euro net, de două-trei ori mai puţin ca un francez, un spaniol
    sau un belgian. Mai mult, în Polonia, cea mai dezvoltată economie din Europa
    Centrală şi de Est, unde salariul mediu net este 1.100 de euro, preţul unui
    litru de lapte e aproape la jumătate faţă de România. Mai trebuie adăugat că,
    față de acum 2-3 ani, românii plătesc la raft pe un litru de lapte aproape de două
    ori mai mult, iar fermele româneşti au avut în 2021 cea mai mică producţie din
    ultimul deceniu – 41,7 milioane de hectolitri de lapte. Importurile, însă, au
    crescut.


    Astfel, potrivit datelor oficiale, importurile de lapte şi smântână au
    depășit 100 de milioane de euro în 2021, valoare care s-a dublat într-un
    deceniu.
    În context, mulţi fermieri români spun că riscă să-şi închidă
    afacerile în condiţiile importului de lapte ieftin şi a creşterii preţului la
    raft de către retaileri.


    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în
    magazine, majoritatea produselor lactate s-au scumpit în ultimul an cu peste
    30%, iar untul și mai mult – cu aproape 45 de procente. Acest lucru, deşi – spune preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei
    Mureş a Federaţiei Crescătorilor de Bovine, Iacob Boca – în medie,
    preţul laptelui românesc a scăzut cu 30% în ultimele două luni, iar fermierii
    sunt disperaţi. Iacob Boca: Sunt zone în judeţul Mureş şi în ţară
    unde se vinde laptele la 1,40 lei (n.r. 0,28 euro), 1,50 lei (n.r. 0,3 euro),
    1,70 de lei (n.r. 0,34 euro). La insistenţele şi la disperarea colegilor mei, ne-am
    hotărât să ne gândim la ce avem de făcut de acum înainte: ne vindem animale
    pentru că n-avem cum supravieţui, mergem pe pierderi sau ne îndreptăm spre
    ministrul Agriculturii, spre premierul României, spre preşedintele ţării să le
    spunem că noi suntem obligaţi să închidem afacerea.
    Potrivit acestuia,
    procesatorii aduc lapte de import, iar producătorii români rămân cu sute de mii
    de litri nevânduţi.


    Ca urmare, fermierii români anunță că vor cere factorilor
    naţionali de decizie să protejeze prin lege producţia autohtonă de lapte şi în
    acest sens vor trimite un memoriu la Guvern. Din nou, Iacob Boca: Fermierii
    au rate, au leasing-uri, au de plătit angajaţii, au input-urile care acum încep
    să vină prin campania de primăvară. Sunt disperaţi şi, până la urmă, vor ceda
    şi vor semna contractul şi cu 1,50 lei, şi cu 1,40 de lei, să mai poată răzbi o
    lună, două să scoată vacile în primăvară.


    Producătorii de lapte români anunță că
    săptămânile următoare vor organiza mitinguri în întreaga ţară pentru a-și
    exprima nemultumirile.



  • Motive de îngrijorare

    Motive de îngrijorare

    Inflaţia,
    invazia din Ucraina şi costul serviciilor medicale sunt principalele
    îngrijorări ale românilor în această perioadă – arată un studiu realizat luna
    trecută de o companie de consultanţă în management. Cercetarea
    a urmărit trei teme – cum se simt consumatorii, ce observă aceştia şi cum
    reacţionează. Majoritatea românilor, circa 80% dintre ei, şi-au schimbat, în
    ultimele săptămâni, comportamentul la cumpărături, fie că e vorba despre
    alimente sau despre alte produse esenţiale. Studiul arată că oamenii au ales
    mărci mai ieftine sau pe cele proprii ale comercianţilor, în special când au
    cumpărat produse de uz casnic, gustări şi dulciuri, alimente congelate sau lactate.
    În ultima lună, 3 din 10 români au schimbat magazinul de la care îşi procură
    lucrurile necesare şi au optat pentru cel care are preţuri mai mici.
    Aproximativ un sfert dintre români au spus că au luat această decizie pentru a
    obţine un raport calitate-preţ mai bun sau produse mai calitative.

    În plus, cei
    mai mulţi români se aşteaptă ca preţurile produselor de bază să crească pe tot
    parcursul anului viitor. Astfel, consumatorii cumpără acum mai puţin din
    magazinele de proximitate şi din cele specializate, preferând supermarketurile,
    hipermarketurile şi magazinele de tip discounter ca urmare a tendinţei de a
    renunţa la confort în favoarea preţului. Magazinele de tip discount au cei mai
    fideli consumatori, mai arată cercetarea, dar nu sunt încă destul de răspândite
    geografic. De aceea, mai mult de un sfert dintre consumatori nu au cumpărat
    niciodată de la un discounter.

    Potrivit studiului, cele mai afectate de noile
    comportamente de cumpărare ale românilor par a fi magazinele alimentare
    specializate, 41% dintre clienţi cumpărând mai puţin din cadrul acestora în
    ultimele săptămâni. Cercetarea mai arată că efectele inflaţiei produc cea mai
    mare îngrijorare în special în rândul celor cu venituri mari şi al celor care
    au între 58 şi 76 de ani. În acelaşi timp, persoanele născute între 1981 şi
    1996 sunt îngrijorate în principal de siguranţa locului de muncă, iar cele mai
    tinere sunt preocupate de schimbările climatice. Comparativ cu alte ţări din
    Europa, doar britanicii sunt mai îngrijoraţi decât românii de creşterea
    preţurilor, inflaţia fiind cel mai important motiv de îngrijorare pentru două treimi
    dintre ei.

    Mai puţin îngrijoraţi de acest aspect, dar totuși mai mult de
    jumătate dintre ei, sunt italienii, spaniolii, francezii şi germanii, mai notează
    realizatorii studiului. Mai trebuie menționat că după inflaţie, românii se tem cel
    mai mult de atacurile din Ucraina, mai ales cei cu venituri mari şi cei care au
    peste 60 de ani. Cei în vârstă și cei cu venituri mici sunt foarte îngrijoraţi
    şi de accesul la servicii medicale. La cercetare au participat aproximativ o
    mie de respondenţi, de peste 18 ani, din toate categoriile sociale.