Deputaţii
români din Comisia Juridică au aprobat un amendament la proiectul de modificare
a legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale care a provocat
controverse. Amendamentul prevede că persoanele acuzate de evaziune fiscală ar
putea scăpa de urmărire penală dacă vor achita prejudiciul produs prin comiterea
faptei. Măsura poate fi aplicată o singură dată dacă, în cursul urmăririi
penale sau până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral
prejudiciul produs prin evaziune, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se
adaugă dobânzi şi penalităţi.
Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că
susţine orice măsură europeană care urmăreşte recuperarea prejudiciilor
deoarece, în ultimii ani, statul s-ar fi dovedit a fi o structură care luptă
împotriva oamenilor de afaceri şi acest lucru trebuie să înceteze. Tot el a
anunţat că Guvernul va prezenta, până la sfârşitul anului, o serie de acte
normative prin care să fie adoptată şi în România o practică europeană în acest
domeniu.
Eugen Teodorovici: Noi avem aprobat în guvern un memorandum
pentru a discuta într-un cadru mai larg cu ministrul de finanţe, cel de justiţie
şi cu toate celelalte structuri implicate în partea de evaziune fiscală, pentru
că până la final de an 2018 trebuie să prezentăm pe masa guvernului un proiect
de modificare a unor acte normative care se referă la evaziunea fiscală; scopul
este acela de a aduce practica din statele europene avansate în România, adică
statul să urmărească recuperarea unor prejudicii şi nu neapărat închiderea unor
companii, trimiterea în închisoare a acelor acţionari sau nu numai.
În Comisia Juridică, singurele voturi
împotriva amendamentului au aparţinut USR, care consideră că astfel de măsuri
nu pot fi luate fără un studiu de impact. Deputatul USR, Stelian Ion, nu exclude sesizarea Curţii Constituţionale în cazul în
care proiectul va fi adoptat în această formă şi explică de ce formaţiunea sa are
obiecţii.
Stelian Ion: Neavând un astfel de fundament, tot ceea ce
facem acum se poate considera că este în folosul anumitor persoane, se poate
considera că este făcut după ureche, neprofesionist şi nu putem gira un astfel
de demers. Se înlocuieşte posibilitatea diminuării limitelor de pedeapsă pentru
achitarea integrală până la primul termen de judecată, cum este în prezent, se
înlocuieşte această posibilitate cu renunţarea obligatorie la urmărirea penală.
Este o viziune de optică penală. Este ea o oportună acum? Nu cumva ea dă
naştere unei accentuări a fenomenului de infracţionalitate pe acest domeniu al
evaziunii fiscale?.
Analiştii sunt de acord că nivelul ridicat al
evaziunii fiscale, situat undeva spre 30% din PIB, reclamă măsuri urgente de
combatere. Ei se întreabă, însă, dacă este corect ca Fiscul să-i blocheze
conturile unui contributor obişnuit pentru datorii de câţiva lei, în vreme ce
evazioniştii care încearcă să ascundă milioane pot scăpa de acuzaţiile penale.