Tag: previziuni

  • Previziuni FMI pentru România

    Previziuni FMI pentru România

    În cel mai recent
    raport privind perspectivele economiei mondiale, Fondul Monetar Internaţional a
    revizuit în creştere estimările privind evoluţia economiei României în acest an,
    de la 4,4 la 5,1%. Ar fi cea mai bună evoluţie din Europa după cea a Maltei. A
    fost, însă, revizuită în sus şi prognoza privind rata inflaţiei, pană la
    aproape 5%, cu peste un procent mai mult decât se estima în octombrie anul
    trecut. Raportul mai arată că ritmul de creştere a preţurilor se va atenua anul
    viitor, când instituţia financiară internaţională se aşteaptă şi la o
    încetinire a creşterii Produsului Intern Brut până la 3,5%. Fondul Monetar Internaţional
    a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de
    România, în creştere cu aproape un procent faţă de estimările anterioare. Cât
    priveşte şomajul, acesta ar urma să fie atât în acest an, cât şi anul viitor,
    de 4,6 procente.

    Pe de altă parte, un studiu Deloitte România atrage atenţia că
    instabilitatea fiscală ar fi principala ameninţare la adresa afacerilor. Este
    motivul pentru care directorii financiari din ţară spun că se concentrează mai
    mult pe consolidarea companiilor decât pe extinderea lor. Studiul analizează
    diverse aspecte precum perspectiva economică, mediul de afaceri, previziuni
    financiare şi digitalizarea. Majoritatea directorilor financiari anticipează
    că, deşi creşterea economică va continua, în paralel, se vor majora inflaţia şi
    costurile de finanţare. Aproape 60% dintre directorii din România cred că
    instabilitatea climatului fiscal este principala ameninţare la adresa
    afacerilor, astfel că riscurile pe care sunt dispuşi să şi le asume sunt
    limitate.

    Zeno Căprariu, director Deloitte România: Investitorii sunt
    încă mulţumiţi de România, pentru că, dacă nu ar fi, ar fi plecat. Doar că, aşa
    cum reiese din studiu foarte bine, sunt rezervaţi vizavi de viitor. Or, ăsta
    este un semnal de alarmă, că rezerva asta poate să însemne mai târziu eventual
    plecări sau poate să însemne reducerea activităţii, să însemne relocări
    ş.a.m.d. Un mediu fiscal cu mai puţine taxe şi mai clar şi nu atât de încâlcit
    şi foarte consistent este de dorit.

    Pe ansamblu, Europa va înregistra o
    expansiune economică de 2,7% anul acesta, iar Europa emergentă,
    regiune unde este inclusă şi România, va consemna un avans al Produsului Intern
    Brut de 4,3 procente în 2018, estimează FMI, în raportul World Economic
    Outlook.

  • Previziuni economice pentru România

    Previziuni economice pentru România

    România va atinge, în acest an, un
    vârf al creşterii economice, cu o rată de peste două ori mai mare decât cea de
    la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit noilor estimări ale executivului
    comunitar. Astfel, PIB va avea un avans de 4,2%, bazat în principal pe creşteri
    salariale şi relaxări fiscale.

    Şi în 2015,
    creşterea economică a României a fost surprinzător de puternică,
    notează Comisia,
    creşterea PIB al României fiind de 3,6%, cel mai ridicat nivel după 2008. Anul
    viitor, însă, PIB va creşte mai puţin, cu 3,7%, potrivit prognozelor.
    Principalul motor al creşterii economice rămâne cererea internă, în timp ce
    contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă. Experţii europeni notează
    că, în acelaşi timp, există şi riscuri macroeconomice majore la adresa acestei
    evoluţii, precum cel legat de aşa-numita lege a dării în plată, care permite datornicilor să scape de creditul imobiliar dacă
    predau băncii locuinţa cumpărată cu bani împrumutaţi.Pe de altă parte, o mai bună
    accesare a fondurilor europene şi un efect multiplicator mai puternic al
    măsurilor de stimulare fiscală ar putea oferi sprijin suplimentar economiei
    româneşti, afirmă ei.

    În pofida creşterii economice robuste, din cauza reducerilor de taxe
    şi a creşterii cheltuielilor, deficitul bugetar se va majora substanţial şi ar urma să crească de la 1%, în 2015,
    la 4%, anul viitor. În schimb, consumul privat avanseză puternic, investiţiile şi-au
    păstrat trendul pozitiv, iar indicatorul de încredere economică a atins maximul
    a şapte ani în trimestrul al treilea, indicând o menţinere a trendului. Alimentată de creşterea
    salariilor, şi inflaţia se va accelera de la mijlocul anului. În ceea ce priveşte şomajul, acesta
    este estimat la 6,6% pentru anul acesta şi la 6,5% pentru anul următor,
    fără schimbări faţă de precedentul raport. Trendul de scădere al ratei şomajului va continua, probabil,
    susţinut de avansul economic puternic, în timp ce rata de ocupare a forţei de
    muncă va urca. Creşterea salariului minim cu 19% în luna mai va duce la un cost
    mai ridicat al forţei de muncă, care va anula, parţial, din perspectica
    competitivităţii economice, recentele creşteri de productivitate, mai notează
    Executivul european.

    Prognoza CE este similară cu
    a companiei Coface, specializată în managementul riscului de
    credit, care estimează, pentru
    acest an, o creştere economică de 4,2% pentru România. O posibilă problemă
    semnalată de analiştii firmei are
    legătură cu instabilitatea din domeniul plăţilor. Aparenta contradicţie este
    provocată de creşterea economică stimulată mai mult de consum, care nu pare
    aşezat pe o bază stabilă, apreciază Coface.

  • Un dolar tot mai puternic

    Un dolar tot mai puternic

    Dolarul american s-a apreciat puternic şi, după toate previziunile, va sfârşi prin a ajunge la aceeaşi paritate cu moneda europeană unică, cel mai probabil spre sfârşitul verii. Evoluţia are loc pe fondul politicii adoptate de Banca Centrală Europeană de a face masive achiziţii de obligaţiuni, cu scopul declarat de a obţine o relansare cât mai puternică a economiei Uniunii Europene. Care sunt implicaţiile pentru România, unde dolarul este cotat în funcţie de cursul faţă de euro de pe pieţele internaţionale? Explică Ionuţ Dumitru, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România: Dolarul nu cotează în mod direct pe piaţa noastră valutară, ci prin intermediul cursului euro-dolar, unde am avut o evoluţie foarte amplă în ultima perioadă, într-un context în care Europa are o politică de stimulare monetară prin injecţii masive de lichiditate. În acelaşi timp, în SUA se aşteaptă o creştere de dobânzi. Deci, pe de o parte, în Europa dobânzi mici şi chiar în scădere, în SUA dobânzi în creştere! Astea sunt aşteptările pieţei, ceea ce creează un dolar mai puternic versus euro! În acest context, avem implicaţii şi atunci când discutăm despre leu – dolar, iar implicaţiile în mediul economiei noastre sunt limitate într-un context în care legătura cu dolarul s-a pierdut destul de mult odată ce am intrat în UE. Pe partea de comerţ exterior, produsele denominate în dolari sunt în special din zona energetică, deci importuri de energie, iar la combustibili există o anumită conexiune şi cu dolarul prin intermediul petrolului pe care îl importăm. În esenţă, legătura economiei româneşti cu dolarul este destul de mică în comparaţie cu acum 10-15 ani şi se rezumă, aş spune, în special în zona de energie, combustibili. Şi aici sunt efecte deja pe care le vedem în preţurile la pompă la combustibili.”



    Ceea ce părea a fi o apreciere extraordinară a dolarului, este o depreciere destul de importantă a monedei euro, acest lucru sugerând că în prezent moneda europeană şi toate politicile europene în domeniul economic sunt într-un context destul de sensibil, apreciază, pe de altă parte, profesorul Radu Muşetescu, şeful catedrei de Relaţii Economice Internaţionale de la Academia de Studii Economice din Bucureşti: În ultimii ani părea că dolarul american este pe o pantă descendentă datorită tuturor provocărilor din Statele Unite, de la războaie până la alegeri şi blocajele dintre democraţi şi republicani, însă, paradoxal, alţii fac greşeli mai mari decât Statele Unite, de unde şi această reflectare într-o reapreciere şi o poziţie relativ bună a dolarului. De asemenea, un lucru foarte interesant în această economie globală este rolul jucat de China. Şi trebuie subliniat că toată creşterea economică chineză şi toate exporturile chineze trec, din percepţia mea, prin dolari. Altfel spus, dolarul american este o monedă mult mai internaţionalizată decât euro sau yenul.”



    Ce consecinţe ar putea avea egalitatea anticipată dintre euro şi dolarul american? Într-un interviu pentru Radio România, analistul Valentin Ionescu, fost ministru la sfârşitul anilor ’90, explică: În momentul în care euro va fi la aceeaşi paritate, şi deja s-a apropiat de acest nivel, atunci se va vedea competitivitatea între exporturile europene şi cele americane. Deci, se vede foarte clar în competiţia pe exporturi de bunuri şi servicii. Majoritatea firmelor americane, ca şi cele occidentale, însă, joacă şi îşi obţin banii pe pieţe externe, unde moneda principală este dolarul american, nu euro – asta este interesant. Deci, comerţul mondial se desfăşoară în proporţii de două treimi pe dolar, nu pe euro, şi majoritatea obţin venituri în dolari. Prin urmare, o întărire a dolarului pentru unii va fi un câştig, pentru alţii va fi o pierdere. Doi, din exporturi foarte greu mai poţi să mizezi în termeni de competitivitate pe costuri, cel puţin în relaţia bilaterală cu UE – Statele Unite. În niciun caz nu se poate miza pe asta.”



    Analistul economic Ionuţ Dumitru spune, însă, că este foarte dificil de prognozat în acest moment unde va ajunge cursul euro-dolar:



    Este greu de dat o prognoză într-un context în care evoluţia din ultimele două săptămâni cu greu a fost anticipată de cineva. Depinde foarte mult de aşteptările pieţei şi de cum vor gestiona cei de la Banca Federală Americană creşterile de dobânzi, când vor începe creşterile de dobânzi şi cum vor gestiona aşteptările pieţei. Sunt estimări care arată un euro – dolar la paritate în perioada următoare, ceea ce ar însemna practic un curs leu – dolar apropiat de cursul leu – euro, dar discutăm de aşteptări, de prognoze care au un anumit grad de incertitudine. Nimeni nu ştie unde se poate duce euro – dolarul în perioada următoare! Există premise să vedem un dolar mai puternic faţă de euro.”



    Ponderea exporturilor şi importurilor pe relaţia cu UE în comerţul exterior al României este de 70%, deci ponderea altor pieţe este limitată la undeva în jur de 30%, mai precizează Ionuţ Dumitru.

  • Exporturile româneşti

    Exporturile româneşti

    Exporturile, motor de creştere economică pentru România — acesta este dezideratul autorităţilor române. Ce presupune noua strategie a Ministerului Economiei pentru perioada 2014-2020? Se vor menţine exporturile pe un trend ascendent şi în 2014, după ce, anul trecut, au atins un nivel record şi au ajuns la aproape 50 de miliarde de euro? Care vor fi domeniile vedetă? Dar cele cu potenţial, în afara agriculturii, care a susţinut creşterea economică mare din 2013 şi al cărei potenţial la export este imens?



    Chiar dacă maşinile, echipamentele electrice şi produsele agroalimentare au fost preponderent solicitate pe pieţele externe, specialiştii reuniţi, joi, la Bucureşti, la un forum de specialitate, au subliniat că România are încă multe domenii cu potenţial nevalorificat. Unul dintre acestea este IT-ul, sector a cărui dezvoltare depinde de investiţii în educaţie, astfel încât tinerii cu talent să fie transformaţi în specialişti foarte bine pregătiţi. În acelaşi timp, România caută soluţii pentru vânzarea de curent electric.


    Ministrul economiei, Constantin Niţă: “Avem un potenţial extraordinar şi, din păcate, nu-l fructificăm. Asta presupune finalizarea interconectărilor cu celelalte state şi, sigur, investiţii în perioada următorilor 2-3 ani, în aşa fel încât să putem exporta cantităţi mari de energie. Deci, avem posibilităţi. Important este să găsim soluţii pentru vânzarea de energie electrică.”



    Exporturile româneşti ajung în statele membre ale Uniunii Europene, dar şi în alte ţări din afara spaţiului comunitar. Nu au nicio şansă să se dezvolte, dacă se bazează doar pe relaţia cu statele intracomunitare. Piaţa europeană s-a contractat în foarte multe domenii. În plus, ea este destul de restrictivă. Dacă firme germane, franceze sau italiene câştigă toate licitaţiile din România pentru marile proiecte, invers nu se întâmplă niciodată.



    Or, în aceste condiţii, în viziunea primului ministru, social-democratul Victor Ponta, un accent ar trebui pus pe vânzarea de produse Chinei şi altor ţări din Asia. Mai mult! Politica de relaţii economice ar trebui să fie mai activă decât în trecut, iar ambasadorii ar trebui să prezinte, în ţările unde îşi desfăşoară activitatea, performanţele companiilor româneşti.



    Sistemul bancar este şi el interesat să sprijine companiile cu activitate la export, dar pentru aceasta are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi reducerea birocraţiei, toate însoţite de o finanţare corespunzătoare.

  • România, perspective economice

    Susţinută de recoltele bune şi de creşterea exporturilor către ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, creşterea economică a României ar putea ajunge, anul acesta, la 2,4%. Vestea bună este dată de firma britanică de analiză şi consultanţă Economist Intelligence Unit. Perspectivele pentru viitor sunt şi mai bune. Un raport al firmei subliniază că, de anul viitor şi până în 2017, ritmul de creştere anuală se va accelera, totuşi el nu va depăşi 4%. Şi producţia industrială va creşte cu 3,6% în 2013. Firma britanică de analiză atrage atenţia, însă, că un şoc extern sau o recesiune mai amplă în zona euro ar putea afecta prognozele sale pentru 2013.



    In acelaşi timp, conform previziunilor The Economist Intelligence Unit, rata inflatiei va ajunge, în România, la sfârşitul anului, la nivelul de 3,4%. In mai, rata anuala a inflatiei a fost de 5,3%. De menţionat că Banca Nationala a României a revizuit proiecţia de inflaţie pentru finele anului la 3,2%, de la 3,5%, luând in considerare, printre altele, calendarul privind creşterile anuale ale preţurilor administrate la electricitate şi gaze, încetinirea creşterii comerţului cu principalii parteneri din Uniunea Europeană, scăderea continuă a cotaţiilor internaţionale ale petrolului, pe fondul unei cereri mondiale mai reduse.



    Pe de altă parte, sunt şanse minime ca investiţiile străine directe să-şi revină pâna la finele lui 2017, apreciaza analistii de la Economist Intellingence Unit. În schimb, îmbunatatirea absorbtiei fondurilor europene ar contribui la investitiile în infrastructura, ceea ce ar stimula potentialul de export pe termen lung.



    Pentru perioada 2014-2020, România a obtinut de la bugetul Uniunii Europene fonduri în valoare de 22 miliarde de euro, cu 2 miliarde mai mult comparativ cu perioada 2007-2013. In urmatorii ani, rata de absorbtie a fondurilor structurale ar putea sa fie mai mare decât cea de 12% înregistrata în ultimii sapte ani, estimeaza analistii, însa deficientele administrative si nevoia ca guvernul sa cofinanteze proiectele vor limita perspectivele unei cresteri semnificative a ratei de absorbtie.



    In ceea ce priveste cursul de schimb, Economist Intelligence Unit apreciază că acesta va fi, la sfârsitul anului, de de 4,65 lei pentru un euro si de 3,55 lei pentru un dolar. Analiştii firmei britanice se aşteaptă ca moneda naţională să fie, în continuare, supusa turbulenţelor în 2013. Ei au drept argumente persistenţa în zona euro a nesigurantei şi incertitudinile cu privire la calendarul de reducere a programului de achizitionare de obligaţiuni al Federal Rezerve (Fed, banca centrala a SUA), care ar putea avea un efect negativ de domino asupra pieţelor emergente, precum România.