România la summitul NATO
România şi-a atins obiectivele la
summitul NATO – a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, prezent la
reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles. Sunt convins că această reuniune a contribuit
la asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării
noastre în asigurarea securităţii regiunii noastre şi a spaţiului euroatlantic.
România – a precizat Klaus Iohannis – doreşte o Alianţă puternică, unită şi
coezivă, întărirea relaţiei transatlantice şi un flanc estic bine consolidat
într-un mod echilibrat: Constat cu mare bucurie că ideea a fost
preluată la modul general şi se lucrează la un concept care va duce la o
abordare echilibrată pe flancul estic. Foarte important pentru noi este, sigur,
ca Marea Neagră şi zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei şi, sigur,
dacă vorbim de flancul estic, este clar că trebuie să vorbim şi despre Rusia,
şi aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim să avem o abordare unitară,
nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci o abordare unitară, când vine vorba
despre Rusia. La summitul NATO, Klaus Iohannis a mai menţionat că alocarea
de către Bucureşti a 2% din PIB pentru apărare este foarte apreciată de către
Aliaţi. Aceştia au convenit ca NATO să fie mai activă în combaterea
terorismului şi să devină membru al Coaliţiei împotriva grupării jihadiste Stat
Islamic, fără, însă, a se implica în operaţiuni de luptă. Nu în ultimul rând,
preşedintele Iohannis a salutat finalizarea aderării Muntenegrului la NATO. În
marja reuniunii, preşedintele a discutat cu omologul polonez, Andrzej Duda,
despre organizarea unei noi reuniuni regionale la nivel înalt la Bucureşti, în
pregătirea summitului Alianţei din 2018. Cum întâlnirea de joi, de la Bruxelles, a fost prima la nivel
înalt a NATO la care au participat noul preşedinte al Statelor Unite, Donald
Trump, şi noul lider al Franţei, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis le-a urat celor doi un călduros
bun venit la NATO, asigurându-i de tot sprijinul României, care are
parteneriate strategice solide cu ambele ţări.
Comisia Europeană şi FMI despre economia României
Comisia Europeană a avertizat,
săptămâna aceasta, România că în 2016 s-a abătut semnificativ de la obiectivele
bugetare pe termen mediu, existând şi anul acesta riscul unei devieri.
Executivul comunitar se aşteaptă ca ţara să înregistreze în 2017 un deficit
bugetar de 3,5% din PIB şi de 3,7% anul viitor, peste nivelul admis cu UE de
3%. Bruxelles-ul este îngrijorat, între altele,că
aplicarea doritei legi a salarizării unitare a angajaţilor din sectorul
bugetar, aflată în Parlament, ar putea duce la depăşirea cu mult a
cheltuielilor pe care şi le poate permite Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la
Bucureşti. De aceea, Comisia Europeană recomandă României să folosească orice
venituri suplimentare pentru reducerea deficitului şi să ia, totodată, măsuri
pentru o mai buna colectare a taxelor şi combaterea muncii la negru. Aceeaşi
lege a salarizării unitare a bugetarilor este şi în vizorul Fondului Monetar
Internaţional, care vede în viitorul act normativ, alături de noile reduceri de
taxe, riscuri pentru deficitul bugetar, estimat, în 2017, la 3,7%. În viziunea
FMI, economia românească va avea, anul acesta, o creştere de 4,2 procente.
Legea salarizării unitare pe masa Parlamentului
Principalul partid din coaliţia la guvernare, PSD,
susţine că este nevoie de mărirea salariilor românilor, astfel încât aceştia să
nu mai plece din ţară, ceea ce ar implica cheltuieli bugetare mai mari. Plecând
de la această idee, Guvernul a trimis spre dezbatere, în Parlament, proiectul
legii salarizării unitare a bugetarilor, adoptat, deja, marţi, de Senat.
Urmează să intre, săptămâna viitoare, în dezbaterea comisiilor de specialitate
din Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Documentul
prevede majorări salariale pentru bugetari, în etape, până în anul 2022.
Proiectul a fost votat de senatorii PSD şi ALDE (la putere), precum şi ai UDMR,
dar a fost criticat de opoziţia reprezentată de PNL, USR şi PMP pe motiv că nu
este prevăzut clar impactul bugetar şi sursa de finanţare pentru creşterile
salariale. La proiectul de lege au fost depuse peste 300 de amendamente, dintre
care mai mult de jumătate au fost adoptate, unele dintre ele aparţinând
opoziţiei. Pe de altă parte, tot, marţi, preşedintele Klaus Iohannis a
promulgat Legea care măreşte unele
drepturi băneşti ale militarilor, de care vor beneficia peste 46.000 de
persoane.
Comisie de anchetă
pentru prezidenţialele din 2009
O comisie parlamentară specială cercetează circumstanţele
în care, în 2009, fostul preşedinte de dreapta Traian Băsescu şi-a adjudecat al
doilea mandat în fruntea României, învingându-l în turul doi pe liderul PSD de atunci, Mircea
Geoană. Un astfel de demers a fost generat de controversatul jurnalist Dan
Andronic, ale cărui dezvăluiri au condus la crearea comisiei. Audiat luni, el a
mărturisit că nu are date noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi
nici indicii potrivit cărora alegerile ar fi fost fraudate. Recent, el a
afirmat că în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt ani
i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum ambasador
la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea, şi că i s-a părut
că asista la şedinţa unei celule de criză. Toţi cei menţionaţi, a mai spus
Andronic, riscau să fie demişi în urma unei victorii a lui Mircea Geoană.
Marţi, atât acesta, cât şi şeful său de campanie, fostul parlamentar
social-democrat Viorel Hrebenciuc, au compărut în faţa comisiei. Geoană a
afirmat că a existat un efort deliberat, coordonat de la cel mai înalt nivel al
statului român, de influenţare a alegerilor. Comisia parlamentară specială va
continua audierea unor politicieni şi diplomaţi proeminenţi implicaţi în
scrutinul de atunci.