Radio România Internațional

Tag: prezidentiali

  • Bana politică după alidzerli prezidenţiale

    Bana politică după alidzerli prezidenţiale

    Trei membri cu mari vazi di la PSD – Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova – fura avinat, gioi, dit prota formaţiune politică ti easti la guvernari. El’i fura stipsiţ, maxus, di călcarea a printipiului tra unitatea a partidlui. Votlu ti avinarea dit partid fu dat tru prota andamusi di lucru di chipita a PSD după eşeclu a liderlui Victor Ponta tru alidzerli prezidintiale di la giumitatea a aistui mes. Ca ti ciudie, cumandusearea a partidlui nu-l’I agudi atel’I ti suntu cabati tra chirearea a alidzerlor, ghini ma Victor Ponta s-u lo ama borgea tra scorlu amintat la scrutin.



    Tru arada ali andamusi di lucru, s-apufusi amânarea, ti primveara a anlui 2015, a Consiliului Naţional şi a Congreslui PSD cari va s-aleaga una noauă cumanduseari a formaţiunil’ei politica di stânga şi va s-vuluseasca un nau proiectu politic tra România a yinitorlor tinti ani. Protlu reper di simasie a PSD lu reprezintă alidzerli legislative dit 2016 ama, până atumtea, formaţiunea ş-pripuni, asi cum spuni premierlu Victor Ponta, tra s-aiba borgea ti actul a guvernaril’ei. Victor Ponta:



    “Vrem s-parastisimu, tru parlamentu, prota s-prota, una formulă alxita di guvernu şi bugetlu tra anlu 2015, atea turlie câ proiectili buni s-hiba bagati tru lucru ma largu.”



    Primlu-ministru nica cundil’e că guvernul va s-aiba ngatan maxus dumen’ili di nviţămintu, sănătate şi infrastructură. Ligat di imaginea di ansamblu a formaţiunil’ei a lui, Victor Ponta spusi că strategil’i a partidlui lipseasti tra s-afla una cearei cari să spuna că PSD s-arupsi acutotalui di tricutlu chiro, di comunismu şi că easti una formaţiune alaxita, europeană.



    Cara eşeclu a liderlui a lor tru alidzerli prezidintiale nu al’i candasi social-democraţl’i tra s-caftă ţachil’i cari s-da giueapi, ia că una reacţie fu silighita dit sinlu a UDMR, partener la guvernare. Prezidentul a UDMR, Kelemen Hunor dimanda, gioi, că s-apufusi, tru Consiliul Permanentu, ca Uniunea s-iasă di la guvernare, dupa ti 80% dit voturli a maghiarlor dit România s-deadira tra libearalu Klaus Iohannis, amintatorlu a alidzerlor dit soni. Kelemen Hunor:



    “Noi lugursim că votlu, em dit protlu tur şi maxus dit turlu doi, fu un mesaj multu limbid di partea a alegătorlor a noştri şi nu căftam alti exighiseri. Noi lom apofasea tra sa u anvartusim ligatura cu alegătorl’ii a noştri.”



    Tru idyiul chiro, liderlu a maghiarlor dit România spusi că tradzearea napoi a formaţiunil’ei a lui nu va s-aduca instabilitati politică, ti furn’ia ca PSD şi partenerl’ii a lui va s-aiba, nica si fara UDMR, una majoritati tru Parlamentu. Ma multu, UDMR s-l’ia borgea tra s-ndrupasca tuti acţiunile cari va s-nchiseasca cu una jgl’ioata ninti tra cetăţeni, nica s-tra maghiarl’ii dit România.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Cum votara român’il’i dit xinatati

    Cum votara român’il’i dit xinatati

    Alidzerli prezidenţiali dit România s-giucar până tru atea dit soni minuta a dzuual’ei di votari. Ninti tra s-alina pi scamnul di cap a statlui, azvingătorlu, reprezentantul ali Alianţa Criştin Libearala, Klaus Iohannis, lipseasti s-faca una ahandoasa tin’iseari a concetăţen’ilor arăvdători — comenta un analistu di Bucureşti, dupu una dzuua di la doilu tur a scrutinlui. Spune dimec tra n’il’ili di român’i dit diaspora cari sidzura, dumanică, sahat ntredz tra s-poata ş-da elementarlu ndreptu di vot — imagini cadealithea ca ti nipistipseari anvarligara pareili di socializari ica televiziun’ili dit vasilie! Tra n’il’I dit arada a lor, aştiptarea fu ncot: după sahat, fudzira acasă tamam cum avea vinită tru nascanti cazuri di la suti di kilomeatri dipărtari — dimi fără s-voteadza. Tru prota a lui reacţie di la dimandarea a isachilor fapti la ieşearea di la urni, Klaus Iohannis la haristusi a atilor cari aleapsira tra s-duca la urni.



    Adăvga nica şi atea că guvernul easti responsabil tra turlia cum fu organizat scrutinlu di nafoara a vasiliil’ei dupu 25 di an’i di la Revoluţia română, cându oamin’il’i işira din casă tra s-alumta, ntra altili, tra ndreptul a lor la vot. După primlu tur, dzali arada, Ministerlu di externi şi Biroulu Electoral Central ş-arcara un alantu borgea mutrindalui adoptarea a nascantor eventuale apofasi, alta turlie multu griti, cari s-la agiuta a român’ilor di tu xeani tra s-poata sa spuna vrearea ti vot tru condiţii ma buni andicra di cum u avea fapta tru 2 di brumar. Eara zborlu, prota s-prota, di cristearea a numirului di secţii di votare. Ideea nu fu aprucheata, ama, numirlu a atilor cari dusira, tru 16 di brumar, la urni fu ma multu di diplo andicra di primlu tur.



    Nai cama multa fura tru talia, Spania, Ripublica Moldova, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Torino şi Paris, la ancl’idearea a urnelor, armaşi la uşili a secţiilor di votare fără s-poata tra s-da votlu, cetăţean’i anvirinat contra a autorităţlor di Bucureşti fura avinat cu gazi lacramoasi di jandarmi italien’i şi francezi, ti agiumsira tru catastisea tra ş-faca borgea şi tra s-aduca diznau — tru casabadzl’i a lor–arada şi isihia publica. Dit solidaritati cu diasporezl’ii, dimi tru semnu di protestu andicra di turlia cari fura organizati alidzerli dit xinatati, n’il’i di român’i manifestara, dumanică dicseara, Bucureşti şi tru alta casabadz dit vasilie. Nu suntu puţan’i atel’i cari minduescu că perdante tru aesti alidzeri suntu autorităţli tru ansamblu, nu masi actualu premier, social-democratlu Victor Ponta. Anamisa di ateali dauă tururi, aestu declara că, ma s-hiba di s-aiba masi un român dit diaspora cari nu va s-poata tra s-da votlu, « ministurlu di externi, secretarl’ii di stat, ambasadorl’ii … va s-fuga tuţ».



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Alidzerli prezidenţiali dit România

    Alidzerli prezidenţiali dit România

    Populu ari totna ndriptati, declara, nvirinat, candidatlu a stângal’ei, Victor Ponta, după finala prezidenţială di dumanică. Cu fair-play, el lu hiritisi primarlu sibian Klaus Iohannis tra victorie: Prota s-prota voi s-la haristusescuc a tutulor român’ilor cari vinira la vot. Populu ari totna ndriptati. Lu caftai cu tilifonea domnul Iohannis, lu hiritisiiu tra victorie mini şi tuţ sotl’i a mei, cât chiro va s-him tru poziţii publiti, va na fatem borgea andicra di vasilie”.



    Populu al’i tal’e calea al Victor Ponta tra s-alina tru cariera, dit fotoliul di prim ministru tru atel prezidenţial, loc ahrdzitu tora tra Klaus Iohannis. Dimi a omlui lugursitu ca outsider, ucenic modestu tru lucurlu cu politica, nu multu candisitor andrupăt di Alianţa Criştin Liberală cari lu andrupa di dinapoi, slab comunicator şi — cum spuni un dit susţinătorl’ii al Ponta tru turlu doi, nifrecventabilu lider naţionalistu — populist Corneliu Vadim Tudor – xen di fară şi nom”, aluzie la etnia ghirmană şi confesiunea lutherană a yinitorlui prezidentu.



    Tru protlu tur, liderlu social-democrat nchisea ca mari favorit, nu masi pri ateali cama di 40 di protenti amintati ama şi a agiutorlui amintat di partea a născăntor aspiranţă ieşiţ dit antriteari. Dumănică, 16 di brumar, fu, ama, un tsunami electoral cari arni protentili dit protlu tur şi nădiili a social-democraţlor tra s-da şi un altu prezidentu andicra di legedarlu, Ion Iliescu. Prezenţa cabaia mari la vot fu, minduescu comentatorl’i di Bucureşti, reacţia a organismului sutial la posibilitatea că un partid ti easti nica largu tra s-aibă amintată alumta cu corupţăl’i işisi tra s-aibă tru mănă tută putearea.



    Un catalizator a prezenţăl’ei cabaia mari la urni – 64%, niagiumta isa tru 18 — l’i an’i dit soni — fu solidaritatea cu român’il’i di nafoara a sinurlor, pi cari organizarea nai putăn discutabilă a votlui di cătra guvernu al’i featiră tra s-asteaptă săhăt multi ti adutea aminti di tran’ipsearea dit chirolu a dictaturăl’ei comunistă. A tutălor atilor cari s-ascumbusiră la easti borgi şi a lor la feati ună mari tin’ie Klaus Iohannis:



    După 25 di an’i di la Revoluţia română, oamin’il’I işiră din casă tră alumta tră ndreptul la vot. Turlia tru cari fură organizati alidzerli tru diasporă an’I da ndriptati că easti ananghi di alăxearea ali legislaţie tru materie. Guvernul va s-lipsească tra ş-l’ia borgea tră aestă organizari”. Victoria al Klaus Iohannis fu yiurtusită pi geadei, Bucureşti şi tru altă mări căsăbadz. Atel cari tăxi normalitati, fapti şi nu zboară şi să spusi ca un om a lucurlui ghini faptu ari borgea tra s-alăxească, aşi cum s-lo borgea, turlia tru cari s-fati politică. Fără tranzacţii compromiţătoare, cu tin’isearea a statlui di dreptu şi a indipendenţal’ei tru justiţie.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Meatri tra lişurarea a votlui tru diaspora

    Meatri tra lişurarea a votlui tru diaspora

    Un niaştiptat şi cacofonic polim a comunicatilor anamisa di instituţiili di Bucureşti u fati diplo campania electorală anamisa di ateali doauă tururi de scrutin a alidzerlor prezidenţiale. Haoa înregistrata la primlu tur tru secţiile di votare dit xinatati, iu cetăţeni români cu vrearea tra s-baga tru lucru ndreptul di vot astiptara sahat ntredz la coadă şi, tru n’il’i di cazuri, nu putura s-voteadza, nchisi una polemică tru ndaua episoade anamisa di Biroul Electoral Central şi ministerlu di Externe, cari s-arcara un alantu borgea. Luni fu chipita a crizal’ei. Bombardat di Opoziţie, Administraţia Prezidenţială, presă şi organizaţii ali diaspora cu stepsuri ti niaxizeari ica nivreari, ministrul di Externe,



    Titus Corlăţean, ş-deadi demisia. El cundil’e ca lo aesta apofasi tra s-nu calcă nomlu şi adusi aminti una apofasi a BEC, care nu confirma existenţa a unei baza juridica tra discl’idearea a secţiilor di vot suplimentare tru xinatati. Marţa dicseara, BEC lu contradzasi iara şi u spusi diznau, tru un nau comunicat, că organizarea şi numirutarea a secţiilor de votare dit xinatati easti tru borgea exclusivă a Externelor. Tutunaoara, Biroulu ş-lu tani tru idyea scara punctul de videare spus ma ninti, prit cari nu ari niti una cheadica legala tu ligatura cu suplimentarea a numirlui de secţii.



    Castan’ea apreasa easti, tora, anamisa di mân’ili a succesorlui al Corlăţean, Teodor Meleşcanu. Diplomat de carieră, deapoa director a Serviciului de Informaţii Externe, iara tru chirolu dit soni prezidenţiabil işit dit antriteari, Meleşcanu s-toarna, după aproapea dauă decenii, tru caplu a diplomaţiil’ei române, tru un chiro apres/ mplin di mintireaji. El spuni că ministerlu ari adoptata, meatri tra asiguripsearea a dizvartearil’ei tru buni condiţii a doilui tur a alidzerlor prezidenţiale. Ia ti spusi Teodor Meleşcanu:



    “Dir una aplo isapi pi niscanti simulări pe care li feciu, n’icsurarea a chirolui di vot tra cathi un cetăţean, di furn’ia ca s-loara aesti meatri, poati s-da izini nai putan tra s-agiunga la un numir diplo a atilor cari pot s-voteadza.”



    Ashi, formularlu pi răspundirea ishish disponibil pi site-ul a ministerlui de Externe poati s-hiba discărcat şi completat, a deapoa dinintea ali comisie di votary lipseasti mashi tra s-baga semnul. A atsilor ti nu au aesta posibilitate va la si da pixuri şi formulare dinintea a secţiilor, ti completari şi tra s-faca economie cu chirolu ti easti ananghi tra darea a votlui. Tut tra licsurarea a protesului, ministerlu baga la dispoziţie una listă cu 800 di lucraori cari pot s=ndrupasca comisiile de votare, iara Biroulu Electoral tra Xinatati aleapsi anamisa di aesta 120 di inshi. Tutunaoara, cafi secţie de votare dit diaspora va s-aiba şapte cabine de vot şi şapte ştampile, numirlu maxim pruvidzut di nom.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Candidatl’i la prezidentil’ia ali Romanie

    Candidatl’i la prezidentil’ia ali Romanie

    Biroulu Electoral Central dit România declara, dumanică, ca hiindalui bitisită, lista di candidaţ tra alidzerli prezidenţiale şi seamnili a lor electorali. Intrara, ufitial, tru antritearea tra Palatea Cotroceni 14 di candidaţ. Doi di naşi yin dit partea a nascantor alianţi, optu suntu andrupaţ di formaţiuni politite şi patru – independenţa. Lugursitu, tru sondaji, cu nai ma multi şanse la alidzerli dit brumar, prezidentul a PSD, Victor Ponta easti andrupat di alianta PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernari. El s-pripuni s-alaxeasca profilu a prezidentului, di la un ti scoati tru migdani criza, la un reprezentantu a sinferurlor publite. Intrat şi el tru antritearea prezidenţială, prezidentul a PNL si primar a munitipiului Sibiu, Klaus Iohannis, di partea a Alianţal’ei Criştin Liberala, ari mirakea tra s-adara “una alta turlie di politică’. Liderlu UDMR, Kelemen Hunor, vitepremier şi ministru ali Cultura, va ca România s-agiunga un crat vartos tru regiune, chiro tru cari prezidentul a Partidlui Minarea Populară, Elena Udrea, ma ninti ministru tru Cabinetlu al Emil Boc, cundil’eadza tra democraţie şi dezvoltari. Ea ari andophiul declarat a prezidentului ali Românie, Trăian Băsescu, cari va ş-lu bitiseasca doilu mandat tru ipotisea supremă a cratlui.



    Liderlu a Partidlui România Mari, Corneliu Vadim Tudor s-pripuni, diznau, s-agiungă prezidentul ali Românie şi lugurseasti că problemili a vasiliil’ei suntu ftuhia şi lucurlu slabu faptu di instituţiili a statlui, a deapoa prezidentul thimil’iusitor a PPDD (populist), Dan Diaconescu sa spuni candidatlu a oamin’ilor di arada. Anamisa di independenţa, lu-aflam prezidentul a Senatlui ali Românie, Călin Popescu Tăriceanu, fostu premier liberal, cari yini dinintea a alegătorlor cu un proiectu di vasilie di mari hairi — România pi loclu 7 tru UE — a deapoa Teodor Meleşcanu, cari s-deadi demisia dit caplu a Servicului Român di Informaţii Externe ti ş-pripuni s-hiba prezidentul a tutulor român’ilor, s-hiba el’i di dreapa ica di stânga şi europarlamentarlu Monica Macovei ti ari ca proiectu tanearea ali Românie pi calea cata Ascapitata. Alţa candidaţ, cu una cotă ma n’ică tru antritearea a prezidentiabililor ili cabaia nicunuscuţ, suntu Constantin Rotaru, di partea a Partidlui Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei di la Partidlu ProDemo, Szolágyi Zsolt, andrupat di Partidlu Popular Maghiar dit Transilvania, William Brânză – Partidlu Ecologistu Român şi Gheorghe Funar, independentu. Analiştil’i politit agiumsira pi isapea că, ma nu ari unui sinfer cadealithea tra programi electorali, alegătorl’ii va s-aleaga yinitorlu cap a cratlui andicra di popularitatea a liderlor politit. Aeşta va s-intra, pi 3 di sumedru, tru campania electorală tra protlu tur a alidzerlor prezidenţiali dit 2 di brumar 2014.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Candidaţ la prezidintil’ea ali Românie

    Cu excepţiile di arada, viniti dit arada a nascantor di atel’I ti s-nyisa tru ipotisea nai cama analtă, ama cari nu apraftasiră niti barim s-adună numirlu ti eara ananghi di semnături, tuţ pretendenţal’i cari au ti spuneari tiva pi stena politică s-ngrapsira ufitial tru competiţia dit brumar. Stânga easti reprezentată di un singur candidat, liderlu PSD şi premierlu tru ipotisi, tru aestu chiro, Victor Ponta. Unic exponentu ali aistei zona politica, ama naima ghini vidzut tru sondaji, Ponta easti sigura ca va s-intra tru turlu doi. Lansarea a lui grandioasă fapta Bucureşti, pi naima marli stadion dit vasilie şi numirlu cabaia mari di semnături adunati, aproapea 2,3 miliun’i, au scupolu tra s-tal;’e adil’iaticlu a contracandidaţlor. Nai cama mulţa şi ma tin’isits dit arada a aistor yin, tut, dit zona di tentru-dreapta. Favorit să s-antreaca cu Victor Ponta tru turul doi easti lugursitu actualu primar a casabalui transilvan Sibiu, etniclu ghirman Klaus Iohannis. El va s-candideadza dit partea-a Alianţal’ei Criştin Libearala, pan tru soni una formulă di tranziţie catra atea ti iniţiatorl’ii — PNL şi PDL, aliaţ un chiro ma ninti, ma amanat adversari şi, tora, diznau tru sutsata – vor tra s-hiba marli partid di dreapta dit România.



    Alţa trei candidaţ eara, nu di multu chiro, tru aradarichili a liberalilor ica a democrat–liberalilor, di cari s-ampartara di furn’ia a sinferurlor di len turlii. Fostul premier şi lider a PNL Călin Popescu Tăriceanu armasi fidel a disfaptal’ei alianţa cu Ponta şi cu PSD şi easti suspectat că, prit thimil’iusearea a unui nau partid liberal şi candidatura la prezidentil’e, fati agiocurli a stângal’ei. Di partea a l’ei, fostul ministru Elena Udrea, lider a Partidlui Minrea Populară, s-amparţa di PDL di furn’ia că aestu trapsi mana di la sutata tsi u avu cu liderlu suprem, actualu prezidentu Traian Băsescu, şi di ambiţiili a aistui di reformare a statlui. Udrea s-lugurseasti continuatoarea a mentorlui şi candideadză di pi aesta aradarichi programatica. Neise, tut di na ndreapta yini şi Monica Macovei, fostu ministru ali Justiţie. Candidat independentu după ieşearea dit PDL, easti vidzută ca una intransigentă alumtătoari ti statlu di dreptu şi un sistem judiciar nascarsitu di influenţa-a politiclui.



    Alţa doi candidaţ cu numa, ama cu nadii masi teoretiti suntu liderlu a UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatlu om di emburlachi Dan Diaconescu, aspirantu di partea a unui partid populistu ti-l’I poartă numa. Tra liderlu UDMR, candidatura easti una hairlatica platformă di pazarapseari ti perspectiva a turlui doi. Tru cazlu al Diaconescu, fostu realizator şi patron a nascantor televiziuni tabloidi, easti zborlu ti ananghea tra s-iasa tru videala mediatic cu nascanti idei lugursiti pi daua. Pi atea dit soni sută di meatri ş-dipusi candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el s-avea data demisa dit caplu a Serviciului di Informaţii Externe. Un candidat surpriză, cari alasă loc tra speculaţii di len turlii.



    Armanipsearea: Tascu Lala