Radio România Internațional

Tag: Prima Casă

  • Raport BNR privind economia

    Raport BNR privind economia

    Stabilitatea financiară a rămas solidă în România, este una dintre concluziile raportului anual publicat de Banca Naţională. Documentul trece în revistă atu-urile economiei româneşti, dar şi vulnerabilităţile. Stocul scăzut al datoriei publice, de 37,4% din PIB, este unul dintre punctele forte ale economiei româneşti, se arată în raport. De asemenea, existenţa unor rezerve internaţionale importante, o rată ridicată de creştere economică în primele nouă luni din 2017 şi scăderea şomajului pot fi considerate avantaje economice.



    În ceea ce priveşte vulnerabilităţile, Banca Centrală atrage atenţia că la nivel regional persistă diferenţe de dezvoltare economică, care se pot adânci în lipsa unor reforme structurale. Riscurile la adresa economiei sunt legate de scăderea încrederii investitorilor străini, precum şi de posibila apariţie a unor dezechilibre macroeconomice. Potrivit viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, un factor de îngrijorare este creşterea gradului de îndatorare a populaţiei, dar şi o lipsă a disciplinei financiare în economie.



    El a prezentat posibile măsuri pentru atenuarea acestor riscuri: “Reducerea riscului de refinanţare a datoriei publice, inclusiv prin măsuri de continuare a creşterii maturităţii instrumentelor de datorie, alinierea deficitului structural la obiectivul pe termen mediu, creşterea capacităţii debitorilor de a face faţă unor evoluţii nefavorabile, recapitalizarea firmelor cu capitaluri proprii sub pragul minim reglementat.”



    Pe de altă parte, BNR recomandă revizuirea condiţiilor de accesare a programului Prima Casă, în sensul orientării către persoanele cu venituri relativ reduse. În opinia lui Liviu Voinea, trebuie să se ţină cont de faptul că, în prezent, condiţiile sunt mult diferite faţă de cele de la momentul lansării programului: “În prezent creşterea economică este cu totul alta, este peste potenţial. Bilantul băncilor s-a curăţat considerabil, asta înseamnă că este spaţiu pentru noi credite, fără neapărat garanţii de stat, dar recunoscând necesitatea şi unor politici de natură socială, în special pentru cei cărora le este dificil să strângă acest avans, acest program poate să continue, dar mai bine ţintit, către persoanele care câştigă eventual sub salariul mediu pe economie.”



    Acest program guvernamental permite celor care vor să-și cumpere sau să construiască o casă să ia de la bancă un credit imobiliar garantat până la 50% de statul român. Prima Casă cumula, în septembrie anul acesta, 62,5% din totalul creditului ipotecar.

  • Jurnal Românesc – 28.02.2017

    Jurnal Românesc – 28.02.2017

    Seful diplomaţiei de
    la Bucureşti, Teodor Melescanu a făcut, luni, la Budapesta, o vizită oficială, unde
    s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ungaria. Meleşcanu
    a discutat cu aceştia despre problemele cu care se confruntă, fiind accentuată
    necesitatea unei implicări mai substanţiale a autorităţilor de la Budapesta
    pentru asigurarea respectării şi promovării drepturilor lor. In cadrul întrevederii cu
    omologul său maghiar, Péter Szijjártó. Meleşcanu a declarat că relaţia dintre
    România şi Ungaria vecină trebuie să devină un model, inclusiv pentru alte
    state din regiune. Şeful diplomaţiei române a mai spus că părţile au în vedere
    o sedinţă comună a celor două guverne, ce ar urma să
    fie precedată de o sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare. Totodată, Teodor Meleşcanu a
    rostit un discurs la reuniunea anuală a diplomaţiei ungară, o premieră pentru
    un ministru român.


    Vicepreşedintele Comisiei Europene,
    Valdis Dombrovskis, şi comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre
    Moscovici, au trimis ministrului român de Finanţe, Viorel Stefan, o scrisoare
    în care cer Guvernului să anunţe într-un mod credibil, până la Prognoza de
    Primavară din aprilie, măsuri pentru readucerea deficitului bugetar în ţintele
    Pactului de Stabilitate. Estimările recente ale Comisiei diferă semnificativ de
    cele ale Executivului în privinţa principalelor coordonate ale bugetului de
    stat din acest an şi previziunile pentru
    2018. În timp ce pentru 2017, guvernul anunta un deficit de 2,96% din PIB,
    Comisia estimeaza ca acesta va atinge 3,6% şi va creşte în 2018 până la 3,9%
    din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării
    cheltuielilor publice. Oficialii europeni atrag atenţia că există un risc clar
    ca România să depăsească ţinta de deficit bugetar.


    În timp ce România le oferă doctorilor şi rezidenţilor
    din ţară cel mai slab sistem medical din Europa, ţări de top din Europa vin cu
    oferte dintre cele mai atractive pentru cadrele medicale române. Medicii,
    rezidenţii şi asistenţii români sunt din ce în ce mai apreciaţi la nivel
    european. Agenţiile de profil recrutează pentru clinici private din Marea
    Britanie, Franţa şi Germania peste 16.000 de asistenţi şi medici. În timp ce în străinătate salariul
    unui asistent sau al unui rezident porneşte de la 3.000 de euro pe lună, la
    medicii pleacă de la 5.500 şi pot ajunge până la 18.000 de euro pe lună.
    Tinerii absolvenţi care se hotărăsc să aplice pentru un post de rezidenţiat în
    afara României, au garantat şi postul de titular prin contract. Cât despre
    medicii cu experienţă, oferta include, pe lângă salariu, pachete de relocare
    pentru toată familia.


    În România, Programul Prima Casă are în acest an un plafon de 2,67 de
    miliarde de lei, stabilit de Guvern. În plus, au fost modificate normele
    metodologice prin introducerea unui set nou de definiţii pentru locuinţele care
    se pot achiziţiona sau construi prin acest program. Totodată, Executivul de la
    Bucureşti a creat prin ordonanţă de urgenţă cadrul legal pentru înfiinţarea
    unor centre comunitare integrate care vor oferi servicii medicale şi
    sociale. Beneficiare vor fi în special
    persoanele din mediul rural şi cele aflate sub pragul sărăciei, în şomaj, cu
    afecţiuni cronice sau cu risc de excluziune socială.


    Pensiile
    sociale din România cresc, de la 1 martie, după ce Guvernul a decis să
    aplice majorarea pensiei sociale minime cu 30%. Aceasta mărire se adaugă unei
    noi majorări, a punctului de pensie, la 1 iulie. Decizia este prevăzută în
    programul de guvernare al PSD, iar de la 1 martie, pensia socială minimă va fi
    indexată de la 400 la 520 de lei, creştere de care se bucură peste 1 milion de
    români. Această măsură va avea un impact bugetar de 1,022 miliarde lei (0,15%
    din PIB), potrivit datelor Consiliului Fiscal.

  • Jurnal românesc – 09.12.2016

    Jurnal românesc – 09.12.2016

    Compania Naţională Poşta Română a precizat, vineri, într-un comunicat, că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă 4.561 de plicuri conţinând voturile cetăţenilor din diaspora, înscrişi în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00. Cele mai multe voturi provin din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414). Cele mai multe trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). Pe 11 octombrie, Poşta Română arăta că alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi expediate (cu confirmare de primire) următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea votat, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.



    România are, pentru prima dată în istorie, o strategie de siguranţă rutieră pentru următorii 4 ani. Prezentate de ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, măsurile urmăresc reducerea numărului de accidente cu 50 de procente. România este, la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Statisticile îngrijoratoare arată că, în anul 2014, 1.818 persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui eveniment rutier. Pe 2015, pe lista morţilor apar încă 75 de nume. Odată cu strategia, care a fost aprobata în octombie, autorităţile speră că, până în 2020, să reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. În noua strategie, intervenţia în cazul accidentelor devine o prioritate pentru autorităţi, care vor ca resursele existente să fie alocate mai bine printr-o coordonare mai eficientă a dispeceratelor de urgenţă. În plus, strategia de siguranţă rutieră aduce mai multe schimbări şi la nivelul pregătirii şoferilor. Astfel, permisul de conducere nu se va mai putea obţine fără absolvirea a minimum zece clase, examenul pentru permis va fi monitorizat video, conducerea preventivă va fi predată în şcolile de şoferi, iar în grădiniţe, şcoli şi facultăţi vor fi introduse ore de educaţie rutieră. Totodată, vor fi mai dese controalele medicale pentru şoferii în vârstă.


    Statul va garanta în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”. Creditele pentru locuinţele care nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate de stat în proporţie de maximum 40%.În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, pentru implementarea în regim de urgenţă, începând cu 1 ianuarie, a liniilor directoare şi a obiectivelor stabilite pentru următorii 5 ani în cadrul Strategiei programului ”Prima casă”. Pilonul principal este creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România.



    Cele mai recente rezultatele obţinute de România la testarea PISA realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată un uşor regres în ceea ce priveşte performanţa în domeniul educaţiei, comparativ cu punctajele obţinute la precedenta testare de acest fel care a avut loc în 2012. Scorul cel mai ridicat obţinut de elevii români a fost pe scala generală de Matematică, respectiv 444 de puncte, iar cel mai scăzut punctaj a fost înregistrat pe scala Citire/Lectură, cu 434 de puncte. În ceea ce priveşte locurile în clasamentul internaţional, România se clasează pe poziţia a 43-a la matematică şi pe locul al 46-lea la citire, respectiv locul 48 la ştiinţe.

  • Jurnal românesc – 18.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 18.11.2016 UPDATE

    Leul s-a depreciat, din nou, vineri, în raport
    cu dolarul american, marcând, astfel, încă un record negativ. Banca
    Naţională a României a anunţat, după şedinţa de tranzacţionare interbancară, că
    un dolar american a fost cotat la 4,25 lei. Analiştii economici susţin că
    evoluţia monedei americane pe plan mondial va genera inclusiv o scumpire a
    importurilor României din afara Uniunii Europene, între care şi carburanţii.
    Iată şi restul cotaţiilor leului faţă de alte valute anunţate, vineri, de BNR:
    4,51 lei pentru un euro, 4,21 lei pentru un franc elveţian şi 5,27 lei pentru o
    liră sterlină.


    Hotărârea de
    guvern privind noile tarife maxime ale RCA, care nu vor putea fi majorate de
    firmele de asigurare timp de şase luni, a intrat în vigoare din 18 noiembrie.
    Dacă nu vor respecta această prevedere, firmele de asigurări riscă amenzi de
    până la 50.000 de lei. Potrivit HG, cea mai mică poliţă RCA pentru un
    autoturism va fi de 541 de lei pe an, iar cea mai mare de 3.087 de lei. Tinerii
    cu maşini puternice vor plăti cele mai scumpe poliţe de asigurare RCA, iar
    persoanele de peste 60 de ani, care conduc maşini cu capacitate cilindrică
    cuprinsă între 1,2 şi 1,4 litri, cele mai mici poliţe. Asiguratorii spun că vor
    înregistra pierderi şi ameninţă că, după ce vor trece cele şase luni în care
    tarifele sunt plafonate, preţurile vor creşte din nou. Firmele de asigurare
    consideră că plafonarea tarifelor la RCA este ilegală şi au făcut deja plângeri
    la Comisia Europeană.


    Programul Prima
    Casă va mai dura cinci ani, a anunţat ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ne-am
    gândit că programul trebuie să fie multi-anual, nu ca până acum, pentru a avea
    o predictibilitate – a adăugat oficialul. Potrivit
    acestuia, toţi cei interesaţi trebuie să aibă posibilitatea să-şi facă un plan
    pe termen mediu, să poată conta pe acest tip de program pe o anumită perioadă.
    În total, de la lansarea Programului, în 2009, şi până la finalul lui august
    2016, au fost acordate peste 197 de mii de garanţii în valoare totală de 16,9
    miliarde de lei. El constă într-o garanţie a statului, pentru un credit de
    57.000 de euro maximum. Avansul pentru locuinţă este de 5% din credit. Durata
    maximă de rambursare a creditului este de 30 de ani. În acest moment, rata de
    neplată de către beneficiarii programului Prima Casă este infimă, de 0,3%.


    Micuţa oşeancă Isabella Ionescu a fost
    declarată câştigătoarea categoriei de vârstă 10 ani a celei de-a XXX-a ediţii a
    concursului Miss International Model, organizat la Toronto, în Canada. Deşi
    este stabilită în Canada din 1995, familia Isabellei păstrează şi promovează cu
    consecvenţă obiceiurile şi portul tradiţional din Ţara Oaşului. Regulamentul
    concursului prevede că fiecare concurentă să reprezinte o ţară. Deşi Isabella
    s-a născut în Canada, mama ei, Mariana Luminiţa Ionescu, din comuna sătmăreană
    Călineşti, a ales ca Isabella să reprezinte România, respectiv Ţara Oaşului.
    Îmbrăcată în port tradiţional oşenesc, Isabella i-a impresionat nu doar pe
    membrii juriului, ci şi pe spectatorii concursului, care au dorit să-i atingă
    costumul, i-au adresat întrebări şi s-au fotografiat cu ea.

  • Jurnal românesc – 11.11.2016

    Jurnal românesc – 11.11.2016

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi.


    Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Programul “Prima Casă” va continua şi se încearcă optimizarea lui, în sensul că, în anumite condiţii, unele familii tinere ar putea avea acces la acesta fără să plătească un avans – a anunţat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit lui Dîncu, ar trebui ca aceste avansuri, care sunt în prezent de 5%, să scadă şi să fie în corelaţie cu veniturile tinerilor, care nu sunt foarte mari. Totodată, Vasile Dîncu a spus că Strategia Naţională a Locuirii se află în dezbatere publică, urmând ca ulterior să se decidă schimbările legislative necesare.

  • Guvernul încurajează ocuparea forţei de muncă

    Guvernul încurajează ocuparea forţei de muncă

    Guvernul de
    la Bucureşti vine în sprijinul categoriilor vulnerabile, în special al
    şomerilor care trebuie să-şi schimbe domiciliul pentru a se angaja sau al celor
    care vor să se întoarcă în ţară pentru a munci.

    Premierul
    Dacian Cioloş a afirmat că Executivul a aprobat stimulente şi măsuri care vor
    duce la crearea de locuri de muncă. Este pentru prima dată, a precizat Cioloş,
    când fondurile europene şi fondurile din bugetul ţării sunt direcţionate
    coerent pentru a avea un impact real în piaţă şi în viaţa oamenilor.
    Astfel, după cum a anunţat ministrul Muncii, Dragoş
    Pâslaru, persoanele care sunt şomere şi hotărăsc să îşi schimbe domiciliul pentru a se angaja vor primi o primă de instalare de 12.500 de lei (circa 2800 de euro). Aceasta primă va fi acordată în două tranşe:
    50% în momentul semnării contractului şi cealaltă jumătate după expirarea
    perioadei de 12 luni de la angajare.

    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru: Introducem o primă de activare de 500 de lei pentru orice şomer de lungă
    durată care semnează un contract de muncă. Al doilea element este ceea ce numim
    noi pachetul de mobilitate. Introducem în premieră şi redefinim conceptul de
    sprijin pentru navetă. Se numeşte primă de încadrare şi permite ca oricărui om
    din această ţară care doreşte să se angajeze fiind în şomaj la mai mult de 15
    km de domiciliul său, să beneficieze de o subvenţie de 0,5 lei pe km, plafonată
    la 55 de lei pe zi, care să îi permită să se ducă şi să lucreze la distanţă
    faţă de domiciliu.

    Pentru a beneficia de prima de activare, persoana
    respectivă trebuie să rămână angajată minimum 3 luni la acelaşi angajator. Si angajatorii interesaţi vor primi la
    rândul lor subvenţii, a mai anunţat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru: Măsura de activare de 500 de lei şi pachetul de mobilitate se dau
    oamenilor şi nu companiilor. Măsurile active, care înseamnă angajarea de
    oameni, se dau companiilor. Angajatorul primeşte – dacă discutăm de tineri,
    persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale, persoane vârstnice sau peste
    45 de ani- acea sumă de 900 de lei pe lună timp de 12 luni sau 18 luni, după
    caz. Măsurile vor intra în vigoare de la 1 decembrie.


    De asemenea, Guvernul
    a suplimentat, pentru a doua oară în acest an, cu 500 de milioane de lei
    programul Prima Casă. Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru
    acoperirea cu prioritate a solicitărilor de acordare a unei finanţări garantate
    prin programul Prima Casă, aflat în diverse stadii de aprobare şi
    preaprobare la finanţator, în raport cu solicitările noi. Plafonul de garantare
    neutilizat destinat persoanelor cu cetăţenie română stabilite în străinătate se
    transformă în plafon general de garantare a creditelor în cadrul acestuia.

  • Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Astăzi a fost ultima zi în care cetăţenii români din străinătate s-au mai putut înscrie în Registrul Electoral, până la ora 24:00 a ţării în care locuiesc, în perspectiva alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, peste 10 de mii de solicitări au fost validate. Dintre acestea, peste 7.200 se referă la votul prin corespondenţă, iar circa 2.800 la votul în secţii. Vor fi înfiinţate cinci secţii suplimentare, în urma solicitărilor făcute de minim 100 de alegători, în Republica Moldova, la Bardar, Căuşeni, Carabetcova şi Soroca, şi în Spania, la Tarancon. Sunt şanse să se atingă acest prag şi în Marea Britanie, la Luton, de unde, până la ora 9:00 a zilei de miercuri, au fost primite peste 90 de solicitări. Ministerul de Externe aminteşte că, la cinci zile de la expirarea termenului de înscriere în Registrul Electoral, cetăţenii români care s-au înscris cu opţiunea de vot prin corespondenţă pot verifica online, la adresa www.registrulelectoral.ro, dacă au fost înregistraţi. După înscrierea în Registrul Electoral, alegătorii care au optat pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă vor primi acasă, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, documentele necesare votării. MAE precizeaza că alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare.



    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind Legea salarizării unitare pentru personalul plătit din fonduri publice, care prevede, între altele, acordarea unui spor de 15% celor cu titlu de doctor. Executivul susţine că un astfel de act normativ ar putea genera interpretări şi o aplicare subiectivă. În plus, Guvernul reclamă că textul referitor la majorarea cu 10% a salariului pentru cei din instituţii de stat ar avea un impact financiar care nu poate fi acoperit din buget. Curtea a admis, în schimb, sesizarea Executivului în privinţa majorării salariilor pentru angajaţii din Ministerul Transporturilor. Potrivit CCR, actul normativ discriminează alte categorii de funcţionari şi vine în contradicţie cu principiul egalităţii în drepturi, reglementat de Legea fundamentală.



    Ministerul Finanţelor Publice vrea să suplimenteze cu 500 milioane lei plafonul pentru “Prima Casă”. Ministerul vizează elaborarea, în premieră, a unei strategii pe termen mediu pentru acest program. Anca Dragu, ministrul de resort, precizează ca strategia va fi corelată cu “Strategia locuirii”, elaborată de Ministerul Dezvoltării şi aflată în consultare publică. Strategia este menită să asigure transparenţa şi predictibilitatea solicitată atât de beneficiarii programului, cât şi de dezvoltatorii de locuinţe şi de instituţiile de credit.



    Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, a fost desemnat ca raportor pe subiectul “Anul European al Patrimoniului” 2018. “Cu eforturi substanţiale şi cu sprijinul colegilor, am reuşit să convingem Comisia Europeană de importanţa unui an european dedicat patrimoniului cultural. Comisia Europeană nu prevede, însă, un buget pentru acest proiect, sugerând finanţarea sa din programul Europa Creativă, principala sursă UE pentru sectoarele culturale şi creative din Europa”, spune dl. Diaconu. Mircea Diaconu a depus deja cu succes patru amendamente privind bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2017, cerând, printre altele, instituirea garanţiilor bugetare necesare pentru activităţile pregătitoare prevăzute în contextul Anului European al Patrimoniului cultural (2018). “România are un bagaj patrimonial uriaş, care este nefolosit, uitat, neadministrat. Mă voi lupta, în următoarele luni, pentru o finanţare adecvată pentru Anul European al Patrimoniului, cu speranţa că acest proiect va stimula şi ţara noastră”, a spus Mircea Diaconu.

  • Jurnal românesc – 14.09.2016

    Jurnal românesc – 14.09.2016

    Astăzi este
    ultima zi în care cetăţenii români din străinătate se mai pot înscrie în
    Registrul Electoral, în perspectiva alegerilor parlamentare – reaminteşte
    Ministerul Afacerilor Externe. Dacă se vor înscrie în acest Registru, românii
    care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea vota prin
    corespondenţă la alegerile parlamentare din 11 decembrie sau vor putea cere
    înfiinţarea unei secţii de vot în localitatea de reşedinţă sau de domiciliu.
    Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, până în
    prezent au fost validate aproximativ 9.100 de astfel de cereri. Dintre acestea,
    aproape 6.700 de solicitări se referă la votul prin corespondenţă, iar peste
    2.400 la votul în secţiile de votare.




    Senatul a
    adoptat, marți, o propunere legislativă prin care ziua de 1 iunie – Ziua
    copilului, este declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează.
    Inițiatorii, mai mulți parlamentari PSD și PNL, consideră este oportună
    modificarea, întrucât de Ziua Copilului, în majoritatea grădinițelor și
    școlilor primare, sunt organizate spectacole, însă, fiind o zi de lucru,
    părinții sunt nevoiți să își ia concediu, pentru a putea asista la aceste
    evenimente.




    Ministerul Finanţelor
    Publice vrea să suplimenteze cu 500
    milioane lei plafonul pentru Prima Casă. Ministerul vizează elaborarea, în premieră, a unei
    strategii pe termen mediu pentru acest
    Program. Anca Dragu, ministru de
    resort, precizează ca strategia va fi corelată cu Strategia locuirii elaborată de Ministerul
    Dezvoltării şi aflată în consultare publică. Strategia este menită să asigure
    transparenţa şi predictibilitatea solicitată atât de beneficiarii programului,
    cât şi de dezvoltatorii de locuinţe şi de instituţiile de credit.




    Un document strategic după care ar trebui să se dezvolte
    infrastructura României până în 2030 a fost dezbătut, miercuri, în şedinţa
    guvernului de la Bucuresti. Sibiu – Piteşti, Comarnic – Braşov şi Iaşi -
    Ungheni sunt autostrăzile prioritare din acest
    Master Plan pe Transporturi. Documentul defineşte şi prioritizeaza
    investiţiile în infrastructura pentru următorii ani şi este esenţial pentru
    atragerea de bani europeni. Comisia Europeană şi-a dat avizul pe actul ce
    stabileşte priorităţile pentru fiecare domeniu de transport în parte. Pe agenda
    Guvernului s-au mai aflat ordonanţa de urgenţă privind asigurarea obligatorie
    de răspundere civilă pentru prejudicii produse în accidente si semnarea unei
    convenţii între România şi Spania pentru eliminarea dublei impuneri cu privire
    la impozitele pe venit.




    Eurodeputatul
    Mircea Diaconu, Vice-Preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, a fost desemnat ca
    raportor pe subiectul Anul European al Patrimoniului 2018. ‘Cu eforturi
    substanţiale şi cu sprijinul colegilor, am reuşit să convingem Comisia
    Europeană de importanţa unui an european dedicat patrimoniului cultural. Comisia Europeană nu prevede, însă, un buget pentru acest proiect, sugerând
    finanţarea sa din programul Europa Creativă, principala sursă UE pentru
    sectoarele culturale şi creative din Europa. Mircea Diaconu a depus deja cu
    succes patru amendamente privind bugetul general al Uniunii Europene pentru
    exerciţiul financiar 2017, cerând, printre altele, instituirea garanţiilor
    bugetare necesare pentru activităţile pregătitoare prevăzute în contextul
    Anului european al patrimoniului cultural (2018). ‘România are un bagaj
    patrimonial uriaş, care este nefolosit, uitat, neadministrat. Mă voi lupta, în
    următoarele luni, pentru o finanţare adecvată pentru anul european al
    patrimoniului, cu speranţa că acest proiect va stimula şi ţara noastră’, a spus Mircea Diaconu.

  • Jurnal românesc – 13.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 13.09.2016 UPDATE

    Discuţiile care au avut loc, marţi, la Bucureşti, între preşedinţii Francois Hollande şi Klaus Iohannis au vizat, între altele, problema romilor. Şeful statului francez a afirmat, în conferinţa de presă comună de la Palatul Cotroceni, că gestionarea acestei probleme reprezintă o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate. Chestiunea romilor, a spus Hollande, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa, a fost abordată, din 2012 încoace şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă, pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să ne putem asigura întoarcerea unor populaţii, şi în România – sprijinul luptei împotriva sărăciei, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Preşedintele francez a adăugat că autorităţile trebuie să facă eforturi pentru ca acest subiect social să nu devină un instrument în discursurile xenofobe.



    Miercuri, 14 septembrie este ultima zi în care cetăţenii români din străinătate se mai pot înscrie în Registrul electoral în perspectiva alegerilor parlamentare, anunţă Ministerul Afacerilor Externe. Autoritatea Electorală Permanentă anunţa că, până acum, au fost validate 9.116 cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Autoritatea face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral.



    Am abordat cu preşedintele Iohannis chestiunea liberei circulaţii a lucrătorilor detaşaţi – a declarat, marţi, la Bucureşti, preşedintele Franţei, Francois Hollande, în cadrul vizitei de stat de o zi, în România . Acesta este un principiu care justifică crearea Europei, iar Marea Britanie a hotărât să părăsească Europa. Dacă Marea Britanie doreşte să aibă acces la piaţa europeană, fiind din afara Europei, va trebui să accepte principiul de liberă circulaţie, însă acest principiu nu înseamnă abuz, exces, fraudă, faptul de a face apel la lucrători care nu sunt angajati în condiţii legale. Am angajat discuţii cu privire la directiva privind lucrătorii detaşaţi şi împreună trebuie să ne asigurăm că această directivă va fi utilă ambelor economii. Franţa nu va accepta abuzurile şi ne-am lansat într-o discuţie pentru a găsi compormisurile necesare — a spus şeful statului francez, Francois Hollande.



    Preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI), Eugen Terteleac, a anunţat că a discutat recent cu primarul din Amatrice, Sergio Pirozzi, despre situaţia din acest oraş grav afectat de cutremurul din 24 august, soldat cu numeroase victime printre care şi 11 români. Primarul a apreciat încă o dată reacţia şi exemplul de datorie civică avută de supravieţuitorii români în noaptea seismului, care au salvat alte vieţi omeneşti. Terteleac a abordat cu Sergio Pirozzi posibilitatea înfiinţării unui centru cultural românesc la Amatrice şi construirea unui monument în memoria românilor care au murit în urma seismului. Preşedintele ARI a spus că va începe discuţii cu Guvernul României şi Preşedinţie pentru realizarea celor două proiecte.



    Peste 21.000 de români şi-au luat locuinţe prin programul Prima casă, în prima jumătate a lui 2016, cu 40% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Programul este considerat de analişti principalul motor al creditării ipotecare în ultimii ani. Ministerul de Finanţe a anunţat că plafonul pentru “Prima Casă” va fi suplimentat în această lună, iar în octombrie va fi finalizată o strategie pe cinci ani.



    Teodor Cătăniciu, un tânăr român din Olanda, ajută refugiaţi să îşi găsească un loc de muncă şi să se integreze în societatea în care au ajuns să traiască. Împreună cu alţi câţiva tineri ca el au pus pe picioare un program intensiv, care durează trei luni. Potrivit corespondentului RRA in Olanda, Teodor Cătăniciu pregăteşte refugiaţi în domeniul IT şi îi pune în legatură cu firme care au nevoie de o astfel de forţă de muncă. Aproape 41 de mii de refugiaţi se află în diferite centre de primire în Olanda. Cei mai mulţi vin din Siria, Irak şi Afganistan.



    Salariile din sectorul privat au crescut, anul acesta, între 3,7% şi 4,5%, în timp ce salariile din sectorul de stat au crescut cu 20-25%, arată două studii care analizează evoluţia salariilor în mediul privat din acest an, citate de RFI. Sectoarele în care au fost operate cele mai ridicate creşteri salariale sunt cele care au beneficiat de creşterea economică. Este vorba despre sectorul de retail şi al bunurilor de larg consum. În anumite domenii, precum sectorul bancar, creşterile salariale sunt sub medie.

  • Jurnal românesc – 29.07.2016

    Jurnal românesc – 29.07.2016

    Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, a fost reţinut pentru trafic de influenţă. Olteanu este acuzat de procurorii DNA că, în perioada iulie – noiembrie 2008, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, din partea liberalilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri 1 milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Sursa citată menţionează că persoana respectivă a fost numită, în septembrie 2008, în funcţie. DNA desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. Liberal din 1991, Bogdan Olteanu este viceguvernator al BNR din 2009. Banca Centrală a precizat, într-un comunicat, că ancheta vizează activitatea lui Olteanu desfăsurată înainte de a ocupa această funcţie şi a anunţat că atribuţiile sale vor fi preluate de ceilalţi membri ai conducerii executive.



    Imnul naţional este un liant al tuturor românilor, din interiorul şi din afara graniţelor, susţine preşedintele Klaus Iohannis în mesajul său cu ocazia Zilei Imnului Naţional, sărbătorită în fiecare an pe 29 iulie. Seful statului a adresat un îndemn românilor să rămână uniţi şi solidari în spiritul dragostei faţă de ţară şi al aspiraţiilor lor de naţiune puternică şi respectată în Europa şi în lume. Potrivit sefului statului, Imnul naţional – Deşteaptă-te, române! s-a transformat, de-a lungul istoriei, într-un adevărat simbol al principiilor care au stat la baza constituirii statului român modern: libertate, respectarea drepturilor umane fundamentale, unitate şi demnitate naţională. Sărbătoarea a fost marcată prin diverse ceremonii în Bucureşti şi în alte oraşe din România, precum şi în garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţii externe unde sunt dislocaţi militari români.



    Rata somajului a înregistrat o scădere de 0,2% în luna iunie, numărul persoanelor cu vârste între 15 şi 74 de ani fără loc de muncă fiind estimat la 568.000 de persoane – arată datele Institutului Naţional de Statistică. Somajul în rândul bărbaţilor l-a depăşit pe cel al femeilor. Numărul şomerilor cu vârste cuprinse între 25 si 74 de ani reprezenta 78% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iunie.



    Doar românii cu venituri mici ar putea beneficia, în următorii ani, de programul Prima Casă”. Schimbarea de optică este prevăzută în Strategia Naţională a Locuirii, document lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale, care nu precizează însă care va fi limita de venit pentru a putea beneficia de prevederile programului. Totodată, în document se precizează ca locuinţele ANL să nu mai fie vândute, statul să poată subvenţiona chiriile, iar clădirile istorice nelocuite să fie cumpărate de stat. Potrivit documentului postat pe site-ul Ministerului se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.



    Taxele notariale pentru darea în plată vor scădea la jumătate. Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică ordinul privind reducerea onorariilor notariale de autentificare a actelor de dare în plată pentru clienţii băncilor care predau imobilele în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Propunerile referitoare la acest act normativ pot fi transmise până pe 11 august. Legea dării în plată a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai, iar notarii publici au propus la scurt timp reducerea cu 50% a onorariului pentru autentificarea actelor de dare în plată, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care predau băncilor imobilele cu care au garantat creditele luate şi pe care nu le mai pot plăti.

  • O lege controversată

    O lege controversată

    Legea dării în plată a fost
    adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz. Potrivit actului normativ, persoanele
    care au credite şi care nu mai pot plăti ratele pot ceda băncii locuinţa, fără
    a mai rămâne datori cu alte sume. Legea se va aplica celor care au
    contractat un împrumut cu scopul de a achiziţiona sau a construi o locuinţă,
    precum şi celor care au garantat un credit cu un imobil care are destinaţie de
    locuinţă.

    În urma reexaminării solicitate de către şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    stabilit, de asemenea, aplicarea prevederilor doar pentru creditele care, la
    momentul acordării, nu depăşeau echivalentul a 250.000 de euro.Principala modificare faţă de
    proiectul iniţial constă în exceptarea programului Prima casă, care
    facilita accesul populaţiei la creditele ipotecare.

    Băncile nu vor mai fi la fel de
    inflexibile după adoptarea acestei controversate legi şi vor fi nevoite să
    ajungă la înţelegeri cu clienţii, apreciază reprezentanţii
    celor
    care au contractat credite în valută. Ei susţin însă că nu se aşteaptă ca
    băncile să se grăbească să aplice prevederile dării în plată.

    În opinia unuia dintre
    iniţiatorii proiectului, deputatul
    liberal Daniel Zamfir, legea nu a fost gândită
    împotriva sistemului bancar ci îşi propune să aducă un echilibru între clienţi
    şi bancă. El susţine că cei care au datorii nu sunt
    doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai
    multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti
    ratele la bancă.Legea stabileşte clar categoria persoanelor care vor beneficia
    de darea în plată, a explicat, Daniel Zamfir: Beneficiază doar
    persoanele fizice care au calitatea de consumatori, nu şi persoanele fizice
    care au luat credite în vederea derulării unor afaceri. De asemenea, de lege
    vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit.

    În
    schimb, nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o
    hotărâre definitivă, pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat susţinerea pentru această
    lege, subliniind că de prevederile ei vor beneficia
    majoritatea celor care au luat împrumuturi cu ipotecă.

    În schimb, bancherii avertizează că aceasta este retroactivă si neconstitutională, iar
    aplicarea ei la portofoliul de credite în derulare încalcă principiul
    constituţional al neretroactivităţii legii, ceea ce ar putea duce la declasarea
    României şi la creşterea costurilor de finanţare.

    Calculele BNR arată că
    aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei (626 de milioane de
    euro), în condiţiile în care 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în
    perioada de criză şi s-ar califica acum prin darea în plată.

  • Jurnal românesc – 22.02.2016

    Jurnal românesc – 22.02.2016

    Legea privind stingerea creditelor prin aşa-numita dare în plată a imobilelor ipotecate ar putea fi dezbătută şi votată săptămâna aceasta de plenul Senatului, după ce a fost avizată favorabil, cu o serie de amendamente, în comisiile de specialitate. Potrivit unuia dintre amendamente, românii aflaţi în executare silită sau cărora banca le-a luat deja casa ar putea obţine ştergerea datoriilor rămase. Legea se va aplica şi contractelor aflate în derulare fără plafonare.


    De legea dării în plată vor beneficia şi cetăţenii care au luat credite prin programul “Prima casă”. Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, susţine că prin includerea programului “Prima casă” în lege se evită discriminarea între cetăţenii care au luat credite în condiţii diferite, dar şi urmărirea debitorilor de către stat prin ANAF. Forul decizional în cazul acestui act normativ este Camera Deputaţilor. Legea dării în plată a fost trimisă Parlamentului pentru reexaminare la sfârşitul anului trecut de preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut clarificări cu privire la beneficiarii actului normativ. El a solicitat o diferenţiere clară între persoanele fizice care şi-au cumpărat o locuinţă şi cei care au luat milioane de euro pentru a face speculă imobiliară.



    Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a lansat campania #DialogLaÎnălţime, care va crea posibilitatea unor discuţii directe între cetăţenii români din diaspora şi ministrul delegat Dan Stoenescu, cu prilejul deplasării acestuia cu avionul în ţări din Europa în care există comunităţi numeroase de români, precum Spania sau Italia. Ministrul delegat şi cetăţenii care se vor deplasa cu aceeaşi cursă aeriană vor avea, astfel, ocazia să discute nemijlocit despre diverse situaţii sau probleme cu care se confruntă românii din diaspora. Cu acest prilej, Stonescu îi poate informa pe cetăţenii români şi despre modificările aduse sistemului electoral pentru alegerile parlamentare. Campania #DialogLaÎnălţime, realizată în premieră în România, face parte dintr-o serie de măsuri destinate facilitării comunicării nemijlocite cu românii de pretutindeni. Sesiunea de dialog a fost inaugurată vineri, în timpul unei curse Bucureşti-Madrid operată de compania TAROM.



    Câteva zeci de persoane au protestat, sâmbătă, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, nemulţumite de ceea ce au numit atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis faţă de unirea cu Republica Moldova. Mitingul a fost organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, iar preşedintele acesteia, George Simion, a declarat că organizaţia solicită Preşedinţiei un dialog decent pe această temă cu societatea civilă. În caz contrar, membrii Platformei sunt hotărâţi să protesteze în faţa Palatului Cotroceni. Ei spun că singura şansă de stabilitate şi integrare europeană pentru basarabeni o reprezintă unirea cu România. Acţiunea 2012 a înaintat Cancelariei prezidenţiale încă din 2015 o serie de solicitări, precum numirea unui consilier prezidenţial pe problema Republicii Moldova sau înfiinţarea unui minister al reunificării.



    România şi-a reconfirmat poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova, după ce, in 2015, volumul schimburilor bilaterale s-a ridicat la 1,35 miliarde de dolari. Potrivit Ambasadei României la Chişinău, cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în statul vecin o au produsele minerale, urmate de maşini, aparate şi echipamente tehnice. La finele anului trecut, Republica Moldova ocupa locul patru la exporturi în comerţul României cu ţările din afara Uniunii Europene şi locul opt la importuri, precizează Ambasada de la Chişinău.

  • Credite mai ieftine după reducerea indicelui ROBOR

    Credite mai ieftine după reducerea indicelui ROBOR

    Indicele de dobândă Robor cu scadenţă la trei luni îşi continuă traiectoria descendentă din 2015, la începutul acestei săptămâni valoarea acestuia fiind stabilită la un minim istoric de 0,79% – aproape jumătate din valoarea de acum un an. Evoluţia sa este importantă pentru cei care au credite contractate în moneda naţională, deoarece dobânda acestor împrumuturi se calculează ca sumă între Robor şi o marjă fixă a băncii.



    La fel de importantă este şi pentru cei care intenţionează să acceseze un credit. Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Naţională a României, aminteşte că impactul pozitiv asupra costurilor la creditele în lei a fost vizibil pe tot parcursul anului trecut, însă atrage atenţia asupra pericolului descurajării economisirii: Aici este o problemă sensibilă şi importantă. Creditele, în timp ce se ieftinesc, să nu determine o ieftinire prea puternică a dobânzii la depozite. Cred că băncile vor avea tăria să nu coboare prea mult dobânzile la depozite şi să descurajeze astfel economisirea.”



    Cei care au în vedere achiziţionarea unei locuinţe prin credit sunt probabil cei mai atenţi la evoluţiile de pe piaţa bancară, cu atât mai mult cu cât programul prima casă”, prin care statul sprijină cumpărarea primei locuinţe, este în pericol în urma unei alte iniţiative legislative. Gândită ca un ajutor pentru românii care nu-şi mai pot achita ratele la casă, legea dării în plată” presupune că un debitor poate preda în orice moment cheile locuinţei către bancă fără ca ulterior creditorul să îl mai poată urmări până la stingerea datoriei. Aplicarea legii dării în plată” ar putea duce la condiţii mai restrictive de acordare a creditelor, spun, însă, reprezentanţii băncilor.



    Directorul de comunicare al Consiliului Patronatului Bancar, Bogdan Preda, explică: Noi am spus că acest proiect de lege trebuie să-i aibă în vedere pe cei care nu mai pot cu adevărat să-şi mai plătească creditele, nu pe cei care nu mai vor. Dacă vom constata că după ce s-a aprobat o asemenea lege, cum este ea amendată acum, cei care vor da în plată vor fi, de fapt, persoane cu mult mai multe imobile, cărora nu le mai convine de fapt, nu că nu mai pot plăti investiţia pe care au făcut-o la un moment dat şi pentru că persoanele acestea fizice cu un apartament vor fi ultimele care vor da aceste apartamente în plată.”



    Dacă va fi adoptată, legea dării în plată” — ajunsă în Senat, după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul în parlament, în decembrie, anul trecut – se va aplica persoanelor fizice aflate în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele, fără ca în această categorie să intre dezvoltatorii de afaceri imobiliare.

  • Jurnal românesc – 30.12.2015

    Jurnal românesc – 30.12.2015

    Băncile din România vor avea obligaţia să
    raporteze către ANAF, în fiecare zi, lista persoanelor fizice sau juridice care
    îşi deschid sau închid un cont bancar, de orice fel, dar şi dacă cineva
    închiriază sau renunţă la o cutie de valori, potrivit Codului de Procedură
    Fiscală care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Pe lângă bănci, şi cazinourile, notarii, avocaţii şi agenţii imo­biliari
    vor avea obligaţia să raporteze zilnic către ANAF tranzacţiile care
    depăşesc 5.000 de euro. Este vorba despre toate tipurile de conturi de
    care poate dispune un client, indiferent de monedă, iar informaţiile furnizate
    se vor referi inclusiv la modificările survenite după data deschiderii contului
    cu privire la cel puţin un element de structură din formatul de raportare pus
    la dispoziţie de către ANAF.




    În România, tarifele biletelor de tren vor scădea cu circa 4% de la 1 ianuarie
    2016, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Codului Fiscal privind
    reducerea TVA la 20%, informează CFR Călători. Compania precizează că
    biletele pot fi cumpărate online, de pe www.cfrcalatori.ro, de la
    automatele din gări, direct de la casele de bilete, dar şi de la agenţiile de
    voiaj şi de la agenţiile de turism. La cumpărarea online, tipărirea biletului
    nu este obligatorie, clientul fiind identificat în tren doar pe baza cărţii de
    identitate şi al ID-ului de bilet, precizează compania. CFR Călători
    este operatorul naţional feroviar de pasageri care efectuează transportul
    public de călători pe calea ferată.




    Guvernul român alocă, în 2016, un
    plafon suplimentar de garanţii în cadrul programului Prima Casă de 1,3
    miliarde de lei, la care se adaugă 200 de milioane de lei din sumele eliberate
    ca urmare a rambursărilor creditelor în derulare, astfel încât plafonul total
    ajunge la 1,5 miliarde de lei anul viitor, potrivit Ministerului Finanţelor
    Publice. Totuşi, acesta este redus aproape la jumătate comparativ cu 2015. În
    stabilirea plafonului de garanţii care pot fi emise în cadrul Programului Prima
    casă s-a avut în vedere creşterea venitului disponibil al populaţiei, în
    condiţiile măsurilor de relaxare fiscală şi de creşteri salariale adoptate,
    precum şi a perspectivelor de creştere economică, toţi aceşti factori
    favorizând relansarea creditării în economia românească.




    Valoarea
    totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în
    luna noiembrie, se cifrează la 9,5 miliarde de lei, în creştere uşoară, cu
    0,2%, faţă de suma raportată în octombrie, în timp ce restanţele la creditele
    în valută se ridicau la 12,7 miliarde de lei (echivalent), în scădere cu 1,36%,
    conform unui raport al Băncii Naţionale a României. Totalul
    creditelor în lei atingea, în noiembrie, 111,2 miliarde de lei, din care 56 de
    miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 52 de miliarde de
    lei împrumuturi făcute de populaţie. Bucureştenii aveau, la finele lunii
    septembrie, credite în lei restante în sumă de 2,2 miliarde de lei şi în valută
    de 5,5 miliarde de lei (echivalent).




    Data
    scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperirii de cont
    a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de
    clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de
    creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de
    credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi
    foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi
    dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi
    despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc
    salariul. Cardul de credit a devenit cel mai profitabil instrument bancar în
    urma crizei. De la nici un milion de carduri de credit în 2008, numărul
    acestora a depăşit 2,3 milioane în 2014.

  • Jurnal românesc – 10.12.2015

    Jurnal românesc – 10.12.2015

    Guvernul României a aprobat, miercuri, proiectul de buget
    pe 2016. Educaţia, Sănătatea, Apărarea şi Internele primesc cei mai mulţi bani.
    Documentul a fost structurat pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB,
    admis de Uniunea Europeană, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente.
    Calculele arată că încasările la buget vor fi mai mari cu 3,6 miliarde de lei
    decât anul acesta, iar cheltuielile, majorate cu aproximativ 13 miliarde lei,
    ar urma să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja. Pe de
    altă parte, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate, tot miercuri, de
    Guvern, pensiile se vor indexa anul viitor cu 5%, în loc de 4,31%, cât reieşea
    din calculele anterioare, astfel că punctul de pensie va urca de la 830,2 la
    871,7 lei.




    Guvernul a
    suplimentat cu 200 de milioane de lei plafonul garanţiilor pe 2015 pentru
    programul ‘Prima Casă’. Suplimentarea – se arată într-un comunicat – va
    asigura continuarea în condiţii optime a programului în perioada rămasă până la
    sfârşitul anului şi începutul anului viitor. Din 2009, anul de lansare al
    programului ‘PrimaCasă’, şi până
    acum, au fost acordate peste 166.000 de garanţii pentru finanţări în valoare de
    peste 13,9 miliarde lei. În 2015 au fost emise 30.070 de garanţii
    în valoare de 2,5 miliarde de lei.




    Premierul Dacian Cioloş a declarat că a discutat,
    miercuri, la Bucureşti, cu premierul britanic David Cameron, în contextul
    cerinţelor legate de piaţa muncii, despre găsirea unor soluţii care să nu
    contravină drepturilor sociale ale cetăţenilor Uniunii Europene. Şeful Executivului român a precizat că românii care merg să munceasă
    în Marea Britanie plătesc taxe, lucru subliniat în discuţiile cu David Cameron
    şi de preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a punctat că cea mai mare parte a cetăţenilor români din Regatul Unit
    sunt foarte bine integraţi şi contribuie prin taxele şi impozitele pe care le
    plătesc la economia acestei ţări.




    La Bucureşti a fost programată, joi, conferinţa cu tema
    Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învaţământul superior din România 2016,
    sub înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis, sub egida
    Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin Universitatea
    de Vest din Timişoara şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior,
    a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Au fost invitaţi să participe ministrul
    educaţiei naţionale şi al cercetării ştiinţifice, Adrian Curaj, consilierul de
    stat pentru educaţie şi cercetare, Ligia Deca şi consilierul de stat pentru
    relaţia cu românii din afara graniţelor, Sandra Pralong.




    Investiţiile încep să oprească exodul în străinătate al
    tinerilor români. Peste jumătate dintre studenţii români vor primul loc de
    muncă acasă – se arată într-o analiză a Ziarului Financiar. Potrivit unui
    sondaj de opinie al concernului german din industria auto Continental, prezent
    şi în România, 51% dintre studenţii români au spus că ar prefera să îşi caute
    un loc de muncă în regiunea în care locuiesc în prezent. Sondajul mai arată că,
    dacă ar primi o ofertă de muncă de la o companie internaţională şi ar fi
    nevoiţi să se mute în străinătate, tinerii români ar dori să lucreze pentru
    companii din Germania, SUA sau Elveţia.




    Compania naţională TAROM a inaugurat oficial cursa Iaşi-Istanbul, noua rută
    urmând să fie operată cu două frecvenţe săptămânale, în zilele de miercuri şi sâmbătă. Potrivit unui
    comunicat al companiei, cursa va decola de la Iaşi la ora 20,50 şi va sosi la
    Istanbul la ora 22,30. Zborul de întoarcere este programat la ora 23,15, iar
    aterizarea la Iaşi are loc la 00,55 în ziua următoare (toate orele sunt
    locale).Aeroportul de destinaţie,
    Ataturk, este un un important nod de conexiune care va permite pasagerilor
    conexiuni spre America de Nord, Asia şi chiar Australia.