Radio România Internațional

Tag: primar

  • Primar român din Spania, premiat de ambasadorul României în Regatul Spaniei

    Primar român din Spania, premiat de ambasadorul României în Regatul Spaniei

    Primul primar român din Spania, Aurel Truță, a fost premiat la 13 iunie 2022 de ambasadorul României în Regatul Spaniei, George Bologan, în semn de apreciere și recunoștință pentru implicarea activă în dezvoltarea și consolidarea relațiilor româno-spaniole și a dezvoltării sentimentului de cetățenie europeană.Ceremonia înmânării Diplomei de excelență a avut loc la sediul primăriei localității Páramo de Boedo din comunitatea Castilla y Leon, într-o atmosferă emoționantă, în acordurile imnurilor României, Spaniei și Uniunii Europene. În mesajul său, ambasadorul României a subliniat importanța de a recunoaște meritele celor care prin sacrificii, curaj și viziune au reușit în viață și alături de mulți alți conaționali de bună-credință fac cinste numelui de român.

    Aurel Truță – a afirmat George Bologan- nu este dintre cei care se pun în tribune să cârcotească, este cel care a avut temeritatea să coboare în teren, să dovedească cu pasiune că atunci când ai un sistem de valori poți să reușești calificarea. Normalitatea în Uniunea Europeană se definește și prin acest exemplu, de a avea sentimentul de cetățeni europeni în orice stat membru ne-am afla și de a nu ne uita originile și obligația morală de a ne face respectați prin noi înșine. Meritele, a adăugat George Bologan, trebuie recunoscute dacă nu dorim să avem o societate depresivă și deviantă în care reflexele normalității riscă să dispară.

    Viceprimarul Mariano Marcos Gallego a menționat că Aurel Truță este un pivot al relației dintre #România și #Spania, este respectat inclusiv datorită abilităților sale de bun gospodar, într-o localitate care începe să se revitalizeze, să se dezvolte economic și să crească ca număr de locuitori. Ne uităm cu admirație la români precum Aurel, a afirmat Mariano Marcos Gallego. Aurel Truță a mulțumit pentru vizita neașteptată și gestul surpriză și a întărit ideea că generarea reputației și încrederea în comunitatea românească revine fiecărui conațional în parte, iar autoritatea politică derivă din dăruire și exemplu.

    ——-

    Pentru comunitatea românească din Spania, Aurel Truță este un model, evitând malformațiile spiritului critic și uneori chiar subversiv și combativitatea de tip stadion prezentă și în rețelele de socializare, manifestă o atitudine constructivă, de asumare, lăsându-se condus de busola principiilor și a îndrăznelii. Ambasada României îi încurajează pe toți conaționalii rezidenți, cu drept de vot pentru alegerile administrative, să solicite înscrierea în registrul electoral din cadrul primăriilor unde locuiesc. Spre exemplu, pentru a putea participa la alegerile administrative de anul viitor (2023) din Spania, îi îndemnăm pe cetățenii români să se înscrie pe listele electorale de la primăriile unde locuiesc până la data de 30 decembrie 2022 (pentru a elimina orice echivoc, menționăm că pentru alegerile administrative nu este nevoie de cetățenia spaniolă). Este un drept și o oportunitate pe care le are orice cetățean membru al UE, în cazul nostru putând deveni o comunitate care să conteze și mai mult, implicată în viața politică și socială a statului gazdă.

  • Final de drum pentru alegerile anticipate

    Final de drum pentru alegerile anticipate

    Curtea
    Constituţională a României, sesizată de Avocatului Poporului, a decis, cu
    majoritate de voturi, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind modificarea
    şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera
    Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a
    alegerilor parlamentare anticipate este neconstituţională în ansamblul său.
    Curtea a constatat că articolul din ordonanţă care elimină condiţia restrictivă
    şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de
    circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, cu consecinţa
    eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile
    electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate în Legea Fundamentală.

    În acelaşi timp, Curtea a stabilit că dispoziţiile din actul normativ al executivului
    care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor
    parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă
    dreptul de vot al cetăţeanului, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei
    proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de
    exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.
    Dispoziţiile criticate încalcă – a decis CCR – şi dreptul persoanei de a fi
    aleasă, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi
    timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier
    judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator). Curtea
    a reţinut, totodată, că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări
    legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un
    an înaintea alegerilor pe care le reglementează.

    Potrivit CCR, guvernul nu a
    respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în
    materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa
    Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în
    materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept
    (Comisia de la Veneţia). Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului
    delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul
    constituţional al Parlamentului. Prin această decizie, Curtea Constituţională a
    eliminat practic scenariul alegerilor legislative anticipate, dacă acesta a
    fost fabricat, cu adevărat, vreodată, în laboratoarele politicii. În 3 decenii
    de democraţie postcomunistă, România a experimentat aproape tot ce se putea
    experimenta în cadrul democratic şi constituţional, mai puţin alegerile înainte
    de termen. Procedura constituţională de declanşare le face, practic,
    imposibile, fără un acord asumat de o largă majoritate a forţelor politice. În
    concluzie, legislativele vor avea loc, în toamnă, aşa cum sunt prevăzute. Până
    atunci, guvernul liberal va avea de înfruntat o majoritate ostilă
    social-democrată.

  • Alegeri locale parţiale

    Alegeri locale parţiale


    În România, la sfârşitul săptămanii trecute, la un an după alegerile locale la termen, au avut loc cele parţiale. Acestea au fost organizate în 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe şi au avut ca ţintă funcţia de primar. Potrivit Autoritătii Electorale Permanente (AEP), s-au prezentat la urne doar 33% din cei aproximativ 630.000 de alegători aşteptaţi. Parţialele au fost programate în conditiile în care unii dintre edili au fost aleşi parlamentari la scrutinul de la finele anului trecut, iar alţii au fost condamnaţi pentru diferite infracţiuni.



    Cele mai importante mandate puse în joc duminică au fost cele din Craiova şi Târgu-Jiu, ambele aflate în sud. La Craiova, capitala regiunii istorice Oltenia, PSD (aflat la guvernare), principala formaţiune politică din ţară, şi-a păstrat portofoliul adjudecat anul trecut. Noul edil, Mihail Genoiu, cel care, în prezent, asigură interimatul, îi va succede în funcţie Liei Olguţa Vasilescu, care a câştigat un mandat în Camera Deputaţilor, iar ulterior a devenit ministru al Muncii. Genoiu este considerat mâna dreaptă a lui Vasilescu, cercetată de DNA în mai multe dosare, chiar pentru fapte ce ar fi fost comise pe vremea când îşi exercita mandatul de primar.



    Potrivit AEP, prezenţa la urne în Craiova a fost de doar 18%. La Târgu-Jiu, în schimb, PSD a pierdut postul, câştigat de candidatul PNL (principalul partid de opoziţie), Marcel Romanescu, cel care s-a impus într-o manieră autoritară, cu peste 50% din sufragii. În municipiul Târgu-Jiu, funcţia rămăsese vacantă după ce fostul edil, Florin Cârciumaru, a obtinut un post de senator. La localele din iunie anul trecut, PSD şi PNL au fost marii căştigători, cu 37% şi, respectiv, 30% din mandate. Atunci, cele două partide şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale, cu PSD dominând în sudul şi estul ţării şi cu PNL confirmând influenţa mare în centru şi vest. Totuşi, faţă de PNL, PSD a ieşit mult mai bine după acel scrutin. Nu neapărat datorită procentelor în plus, ci, mai ales, prin prisma rezultatelor obţinute în Capitală.



    Social-democraţii au luat tot caimacul, după ce au reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. În plus, Gabriela Vrânceanu Firea a devenit prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi apropie cel mai important mandat din administraţia locală românească. A fost unul dintre semnalele ce au prefigurat victoria netă a PSD la parlamentarele din decembrie, cu 45% din sufragii, în timp ce PNL, aflat în declin electoral evident, a adunat doar 20%.


  • Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016


    Aderarea României la spaţiul Schengen,
    în etape?





    Comisia Europeană
    sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
    ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
    Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
    Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
    a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
    trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
    etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
    României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
    rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
    reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
    timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
    criteriile tehnice ale aderării.



    Provocări pentru noul ministru român al Muncii



    Legea salarizării bugetarilor şi
    aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
    creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
    primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
    Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
    sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
    bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
    discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
    schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
    de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
    principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
    soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
    copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
    al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
    lei (760
    de euro). De acum
    inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
    din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
    serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.



    Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
    din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români



    În România, sindicaliştii
    din sănătate, au pichetat
    în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
    judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
    inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
    sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
    alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
    nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
    într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
    guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
    discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
    au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
    restructurarea schemei de personal.



    Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
    pentru primaria generală a capitalei Romaniei



    Liberalii, principala forţă de
    dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
    la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
    Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
    justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
    urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
    şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
    şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
    Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
    proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
    revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
    respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
    politică – Securitatea.



    Vizita în România a președintelui Ucrainei,
    Petro Poroşenko



    Autorităţile
    române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
    teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
    preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
    român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
    vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
    În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
    a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
    la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
    discutat şi
    posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
    modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
    premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
    că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
    reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
    semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
    transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
    dintre cele două ţări

  • Noi dosare de corupţie la Bucureşti

    Noi dosare de corupţie la Bucureşti

    Un miniseism, cu
    consecinţe imprevizibile pentru scena politică românească, s-a înregistrat
    miercuri seară, când primarul sectorului 2 al Bucureştiului,
    Neculai Onţanu, a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
    într-un dosar în care este acuzat de luare de mită.

    Incidentul în sine e
    aparent banal. Cariată de corupţie, administraţia locală din România a fost
    aproape înjumătăţită de procurori. Numai în 2015, au fost trimişi în judecată
    14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    Bucureştiul are şase sectoare şi trei dintre edilii acestora, liberalul Andrei
    Chiliman, de la 1, progresistul Cristian Popescu Piedone, de la 4, şi
    social-democratul Marian Vanghelie, de la 5, trecuseră, deja, prin arest şi fac
    în prezent obiectul unor procese în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie.
    Însuşi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, formal independent, dar
    dintotdeauna aflat pe orbita PSD, a urmat acelaşi traseu: primărie-arest
    preventiv-instanţă.

    Ceea ce-l distinge pe Onţanu sunt longevitatea ca edil şi
    importanţa ca personaj politic. Ales, în premieră, la cârma sectorului în 2000,
    el exercitase deja patru mandate. Şi se pregătea să şi-l adjudece pe al
    cincilea la scrutinul local de pe 5 iunie, al cărui favorit detaşat era, mai
    ales că, pentru prima oară în România post-comunistă, alegerile locale se vor
    desfăşura într-un singur tur.

    În plus, după recenta retragere a liderului fondator al UNPR, fostul
    vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea, el însuşi acuzat de DNA,
    Onţanu devenise preşedintele interimar al celui de al treilea partid românesc
    ca pondere parlamentară. Zecile de deputaţi şi senatori ai acestei formaţiuni
    de centru-stânga votau, disciplinat, la ordinul generalului în rezervă Oprea,
    instalări şi demiteri de Guverne şi, arbitri între marile partide
    social-democrat şi liberal, decideau adoptarea sau respingerea unor proiecte
    legislative de maximă importanţă. Acum, noul lider al progresiştilor, el însuşi
    general rezervist, e acuzat că, în perioada 2006 – 2007, a primit, ca
    mită, un teren de 1.500 de metri pătraţi în Bucureşti, după ce a ajutat un
    beneficiar de drepturi litigioase să intre în posesia mai multor proprietăţi.

    Comentatorii de la Bucureşti consideră că reţinerea lui Onţanu de către procurori
    echivalează cu ieşirea sa din cursa electorală şi cu accelerarea dezintegrării
    UNPR, ai cărei parlamentari se repliază, deja, în PSD, PNL sau ALDE, în
    perspectiva scrutinului legislativ din toamnă. Ca şi administraţia locală,
    Parlamentul viitor va avea, notează aceeaşi comentatori, o configuraţie
    sensibil diferită, după ce zeci de aleşi au fost puşi sub acuzare.

    Elocvent
    studiu de caz, deputatul Sebastian Ghiţă, un
    apropiat al ex-premierului PSD Victor Ponta
    şi deja protagonistul unor dosare penale, a
    aflat, tot miercuri, că e acuzat de folosirea de informaţii confidenţiale şi de
    şantaj.

  • Retrospectiva săptămânii 13.09 – 19.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 13.09 – 19.09.2015

    Premierul român în exerciţiu trimis în
    judecată



    Este cel dintâi prim-ministru al României
    post-comuniste urmărit penal în timpul mandatului: social-democratul Victor Ponta a fost trimis, joi, în judecată. Alături
    de un coleg de partid, senatorul Dan Şova, premierul este acuzat de 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub
    semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea
    banilor într-un dosar la companiile energetice Turceni şi Rovinari, din
    sudul ţării. Faptele ar fi fost săvârşite pe vremea când premierul Ponta era
    avocat. De asemenea, procurorii anti-corupţie au constatat că se impune
    continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi pentru conflict de
    interese în calitate de prim-ministru. Cât despre fostul ministru al Transporturilor
    în cabinetul Ponta, Dan Şova, acesta este urmărit penal pentru complicitate la
    abuz în serviciu. El este acuzat că ar fi încasat sute de mii de euro pentru
    înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro. Situaţia este
    din ce în ce mai problematică pentru premier, Guvern şi PSD, iar imaginea
    României are foarte mult de suferit – a declarat, joi, preşedintele Klaus
    Iohannis, după trimiterea în judecată a lui Victor Ponta, căruia i-a cerut, din
    nou, să demisioneze. Social-democraţii
    îşi doresc, în schimb, să rămână la guvernare – declară preşedintele interimar
    al partidului, Liviu Dragnea: Nu avem nicio garanţie că preşedintele
    Iohannis va desemna un candidat deprim-ministru tot de la PSD. Victor Ponta
    este un premier care a condus câteva guverne care au generat în România
    rezultate economice bune şi nu numai economice. Nu ia foc România astăzi. Nu ia
    foc România nici mâine. Nu se întâmplă ceva îngrozitor în zilele următoare.
    Este important pentru el să îşi pună ordine în gânduri şi, în funcţie de
    decizia lui, vom discuta şi noi amândoi, şi în partid, şi în coaliţie.     Premierul Victor Ponta a respins ferm acuzaţiile
    procurorilor.



    România şi criza refugiaţilor


    România va pleda, din nou, la
    Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de săptămâna viitoare, împotriva cotelor
    obligatorii de imigranţi pe care ţările Uniunii Europene ar trebui să le
    primească. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis, după o analiză
    a fenomenului migraţionist şi a cauzelor sale în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
    Şeful statului a reiterat
    angajamentul Bucureştiului de a prelua 1.785 de refugiaţi, deşi Comisia
    Europeană ar dori ca România să găzduiască de circa 3 ori mai mulţi. Dacă,
    totuşi, Uniunea Europeană va obliga Bucureştiul să accepte mai multe persoane
    decât se oferă, CSAT a discutat varianta de a folosi fonduri europene pentru
    lărgirea capacităţii de primire a migranţilor. Preşedintele Klaus Iohannis: Dacă se întâmplă aşa
    ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. Nu s-a luat o decizie,
    dar s-a vehiculat ideea, care, probabil, ar putea duce la o soluţie, de a
    folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor,
    sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor
    centre de primire pentru refugiaţi.     Tot
    săptămâna aceasta, România şi Ungaria s-au înfruntat verbal după ce Budapesta a
    anunţat că intenţionează să ridice un gard de sârmă ghimpată anti-refugiaţi la
    frontiera ungaro-română, pe modelul celui pe care l-a construit la graniţa cu
    Serbia. Poziţia Guvernului de la Bucureşti cu privire la tratamentul aplicat
    migranţilor de autorităţile din Ungaria vecină României este în acord cu poziţiile
    exprimate de statele şi instituţiile Uniunii Europene, precum şi de alte
    organisme internaţionale – se arată într-un comunicat dat publicităţii joi.
    Executivul român reiterează poziţia conform căreia construcţia unui gard la
    graniţele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de refugiaţi, este
    neconformă cu normele europene. Guvernul României consideră drept fundamentală
    respectarea acestor norme, precum şi a drepturilor omului.



    Primarul
    Bucureştiului – în arest preventiv



    Ştefănel Dan Marin,
    reprezentatul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), mic partid
    aflat în coaliţia la guvernare, este, de marţi, primar general interimar al
    Bucureştiului. În această calitate, el a punctat: În
    momentul de faţă este un vid de cunoaştere în ceea ce priveşte situaţia financiară
    a primăriei, tocmai de aceea una dintre primele măsuri pe care le voi lua este
    să fac o auditare externă.     Ştefănel Dan Marin ocupă fotoliul fostului
    edil, Sorin Oprescu, suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului
    Capitalei din cauza problemelor pe care le are cu justiţia. Procurorii
    anti-corupţie îl acuză pe Oprescu, aflat în arest preventiv,că ar fi primit 25.000 de euro mită şi susţin că a aderat
    la un grup organizat creat în administraţia locală care pretindea o parte din câştiguri
    de la firmele care doreau contracte publice.




    Economia românească în ascensiune?



    Reprezentantul
    Fondului Monetar Internaţional în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a
    afirmat, săptămâna aceasta, că România are şanse să depăşească economic, în
    următorii trei ani, state europene precum Grecia, Cehia sau Portugalia, dacă va
    avea stabilitate fiscală şi va reuşi să atragă investiţii, în special în
    infrastructură. Tot săptămâna aceasta, s-a anunţat că inflaţia anuală a atins, în august, un nou minim
    istoric în ultimii 25 de ani, de minus 1,9%,
    fără a exista, însă, riscul intrării în deflaţie. Comisia Naţională de
    Prognoză a îmbunătăţit recent datele pentru 2015 privind creşterea economică de
    la 2,8% la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la 4
    procente în 2018.

  • Arestarea primarului Bucureştiului

    Arestarea primarului Bucureştiului

    Sfârşitul de săptămână a adus o surpriză neplăcută primarului Bucureştiului, Sorin Oprescu, care a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce a fost acuzat de luare de mită. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Sorin Oprescu a fost reţinut după ce a primit o tranşă de 25.000 de euro dintr-un total de 60.000 pretinşi se pare de la patru persoane, prin intermediul unui subordonat care ar fi intermediat mita. Unul dintre cei patru denunţători afirmă că în total i-ar fi dat lui Sorin Oprescu 1 milion de euro, în perioada 2013 – 2015.



    Conform anchetatorilor, primarul lua mita la casa sa de lângă Bucureşti şi îşi luase măsuri de precauţie demne de mafia italiană. În curte, el avea un foişor în care se află un aparat în care toţi cei prezenţi erau obligaţi să îşi lase telefoanele mobile atunci când discutau “afaceri”. Aparatul avea rolul de a bruia semnalul telefoanelor, astfel încât să nu fie interceptate, le-a povestit denunţătorul anchetatorilor. Pentru a avea probe solide, anchetatorii şi-au notat toate seriile de pe bancnotele care urmau să ajungă la el. Ulterior, denunţătorul s-a dus acasă la Sorin Oprescu şi i-a dat mita. După ce tranzacţia s-a încheiat, edilul a fost urmărit o vreme de la distanţă. Seara, când a fost oprit în trafic, oamenii legii au găsit asupra sa o parte din banii marcaţi, iar cealaltă a fost găsită acasă.



    În timpul zilei de duminică, procurorii DNA au făcut percheziţii la domiciliul edilului, la sediul Primăriei Capitalei şi la sediile unor instituţii subordonate, reţinând mai multe persoane. Printre acestea, se află şoferul edilului, dar şi directoarea Palatului Mogoşoaia şi adjunctul acesteia. Potrivit DNA, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea edilului trebuiau să remită o parte din profitul realizat celor care le facilitau contractele.



    Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din profitul brut, iar diferenţa era remisă celor din conducerea Primăriei sub formă de mită, un procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut de edil. Medic de profesie şi fost membru al PSD (guvernare), Sorin Oprescu este primar al Capitalei din 2008 şi se află la al doilea mandat. Potrivit declaraţiei sale de avere, deţine două terenuri intravilane, unul lângă Bucureşti de 1.000 de metri pătraţi, şi unul de 500 de metri pătraţi în staţiunea montană Predeal, o vilă şi un apartament. De asemenea, Sorin Oprescu menţionează că deţine obiecte de artă şi cult de 65.000 de euro, bijuterii, ceasuri şi aparate electronice în valoare de 25.000 de euro. În conturi, el are circa 65 de mii de euro.