Radio România Internațional

Tag: primari corupti

  • Rezultate finale la alegerile locale

    Rezultate finale la alegerile locale

    Social-democraţii au câştigat cele mai multe mandate de primari, consilieri locali şi consilieri generali în urma alegerilor locale din România, din 5 iunie, considerate o prefaţă a celor parlamentare din toamnă. Reprezentanţii stângii i-au devansat pe liberali, care s-au declarat relativ mulţumiţi — PSD nu a măturat chiar tot! Au suferit, însă, liberalii, o înfrângere majoră în Bucureşti! Prin tradiţie fief al dreptei, Capitala a fost cucerită, la aceste locale, de candidata PSD, Gabriela Firea, devenită prima femeie care va conduce Primăria Bucureştiului, secondată la toate cele şase Primării de sector de colegi de partid.



    O singură breşă ar fi fost posibilă: cetăţean român doar de câteva luni, franţuzoaica Clotilde Armand, candidată a relativ puţin cunoscutei Uniuni Salvaţi Bucureştiul (USB), şi-a jucat şansele pe muchie, dar a pierdut în faţa principalului său adversar social-democrat. La nivel naţional, PSD şi PNL sunt într-un relativ echilibru. Chiar şi aşa, rezultatele neaşteptat de bune ale USB în Bucureşti — unde Nicuşor Dan s-a plasat după Gabriela Firea, devansându-l pe candidatul experimentat al liberalilor — arată o primă breşă majoră în sistemul politic românesc.



    Analişti politici cred că PNL e rupt în două: pe de o parte, organizaţiile din ţară cu rezultate bune sau decente iar, pe de alta, organizaţia de la Bucureşti cu rezultate catastrofale. Or, senzaţia de lipsă de vlagă, de apatie şi de dispreţ la adresa votanţilor a dus la victoria istorică a PSD în Capitală şi la apariţia fenomenului USB. Că Uniunea Salvaţi Bucureştiul însăşi simte că ‘este pe val’ o denotă decizia liderilor ei de a o transforma, în perspectiva alegerilor parlamentare, într-o formaţiune naţională – Uniunea Salvaţi România.



    USB critică vehement prestaţia actualei clase politice, considerând-o indolentă şi coruptă. În lumina scrutinului din 5 iunie, tânara formaţiune nu e departe de adevăr! Spre uluirea multora, în importante oraşe româneşti au fost aleşi candidaţi penali.



    Primarul oraşului Baia Mare, din nordul ţării, Cătălin Cherecheş, a fost reales cu circa 70% din sufragii, deşi se află în arest preventiv pentru luare de mită de ordinul a zeci de mii de euro. Au câştigat alegerile locale candidaţi anchetaţi sau deja condamnaţi şi la Craiova şi Râmnicu Vâlcea (în sud) sau la Braşov (în centru).



    Alegerea lor spune multe despre standardele scăzute ale electoratului, dar şi despre oferta foarte slabă a partidelor. O astfel de tendinţă riscă, totodată, să îi încurajeze pe parlamentari să îşi multiplice iniţiativele de limitare a prerogativelor Parchetului anti-corupţie, în ofensivă de ani buni.

  • Alegerile locale din România

    Alegerile locale din România

    Alegerile locale desfăşurate duminică nu au făcut decât să confirme tendinţele conturate în ultimele luni pe scena politică românească. PSD, de stânga, a obţinut la nivel naţional circa 40% din mandatele puse în joc, la un ecart confortabil, de peste 10 procente, faţă de rivalul său, PNL, în pierdere de turaţie în ultimul an şi jumatate, după ce candidatul său, Klaus Iohannis, s-a impus la prezidenţialele din 2014.



    La Bucureşti, considerat, până nu demult, un bastion tradiţional al Dreptei, PSD a luat tot caimacul, după ce a reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. Victoria candidatului său la primăria mare, Gabriela Vrânceanu Firea, fostă jurnalistă, cu o ascensiune rapidă în cariera politică, întinsă pe doar patru ani, aduce o dublă premieră. Ea va fi prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi adjudece cel mai important mandat din administraţia locală românească.



    Pe locul doi s-a clasat revelaţia acestor alegeri, Nicuşor Dan, un ong-ist cu ştate vechi, implicat activ în lupta cu neregulile comise la Primarie în ultimii ani. Încrezător în potenţialul formaţiunii pe care a creat-o recent şi încurajat de scorul obţinut, Nicuşor Dan a declarat că îşi doreşte ca Uniunea Salvaţi Bucurestiul (USB) să devină relevantă la nivel naţional. Creşterea influenţei sale în rândul electorilor bucureşteni coincide cu reculul puternic al PNL (centru-dreapta), considerat marele perdant la Capitală.



    Victimă a propriilor opţiuni, după ce liderii săi au nominalizat nu mai puţin de patru candidaţi, PNL se află într-o situaţie delicată, mai ales în perspectiva legislativelor din toamnă. De altfel, candidatul său la Primărie, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, şi-a anunţat, deja, demisia de la conducerea PNL Bucureşti.


    În Consiliul General, cele mai multe voturi disponibile va avea PSD, împreună cu aliatul său junior UNPR, în timp ce USB şi PNL — cred observatorii — îşi vor asuma rolul Opoziţiei.



    Pe de altă parte, alegerile de duminică au fost marcate de un absenteism îngrijorător, în special în marile oraşe. La Bucureşti, de exemplu, rata de participare a fost de 33%, cea mai scăzută din ţară, potrivit Biroului Electoral Central. La nivel naţional, şi-au exprimat opţiunea sub 50% dintre cei înscrişi pe listele electorale, o rată de prezenţă mai mică decât la scrutinul precedent, în 2012.



    La fel de îngrijorător este şi faptul că, deşi lupta anticorupţie se bucură de un larg sprijin în societate, unii primari cu dosare penale deschise pentru fapte de corupţie au reuşit să câştige un nou mandat. S-a întâmplat la Braşov (centru), cu George Scripcaru, la Craiova (sud), cu Lia Olguţa Vasilescu, sau la Baia Mare (nord), unde Cătălin Cherecheş a fost reconfirmat chiar dacă se află în spatele gratiilor. Emil Boc, la Cluj (nord-vest), Gheorghe Falcă, la Arad (vest) şi Nicolae Robu, la Timişoara (vest), sunt printre edilii care au înnodat mandatele.



    În schimb, feţe noi au apărut în oraşe precum Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) sau Sibiu (centru). Marea controversă în organizarea scrutinului a fost alegerea primarilor într-un singur tur, măsură care — susţin analiştii politici – pune sub semnul intrebării legitimitatea multora dintre viitorii responsabili locali. Peste 250 de mii de candidaţi şi-au disputat funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.

  • Alegeri locale în România

    Alegeri locale în România

    Duminică, românii sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile locale. Peste 250.000 de candidaţi îşi dispută funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.



    Îşi vor putea exprima opţiunea electorală cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării. Aceştia pot vota, pe baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate, doar în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă. Pentru cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, stabiliţi legal în România, au fost întocmite aşa-numitele liste electorale complementare, pentru ca şi aceştia să poată alege edilii localităţilor în care domiciliază. În schimb, spre deosebire de alegerile parlamentare sau prezidenţiale, când se organizează secţii de vot la ambasade şi consulate, scrutinul local nu permite cetăţenilor români stabiliţi în străinătate să-şi exprime opţiunile decât dacă revin în aşezările din ţară în care au domiciliul ori reşedinţa.



    Este pentru a şaptea oară când, după Revoluţia anticomunistă din 1989, românii îşi aleg primarii şi consilierii, iar scrutinul acesta prilejuieşte câteva premiere. Astfel, secţiile de votare vor dispune de un sistem informatic menit să monitorizeze prezenţa la urne şi, de asemenea, să prevină votul ilegal. Un operator de calculator va scana codul numeric personal din actul de identitate al alegătorului pe o tabletă ce are instalat un program, special creat pentru alegeri, cu ajutorul căruia va fi blocată orice tentativă de vot multiplu, votul persoanelor decedate sau al celor care şi-au pierdut drepturile electorale.



    Toate acestea sunt infracţiuni sancţionate cu închisoare sau amendă penală. Tot pentru prima oară, votul pentru alegerea edililor se va desfăşura într-un singur tur de scrutin. Câştigă candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi, chiar dacă aceasta ar însemna, de pildă, mai puţin de o treime din cei nici 40% dintre alegători, câţi au participat, în medie, la ultimul scrutin local.



    Măsura, adoptată de Parlament în legea electorală şi pecetluită de Curtea Constituţională, care a respins toate contestaţiile pe aceasta temă, a fost vehement criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, din cauza unui număr insignifiant de sufragii, viitorii primari vor fi lipsiţi de legitimitate. Comentatorii mai spun, totuşi, că scrutinul de duminică poate primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate scandaluri de corupţie.



    Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene si un prefect. De-a dreptul dramatică e situaţia la Bucureşti, unde au fost reţinuţi de procurorii anticoruptie primarul general şi patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani.