Radio România Internațional

Tag: Primaria Capitalei

  • Referendum pentru Bucureşti

    Referendum pentru Bucureşti

    Pe 24 noiembrie, în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale din România, bucureştenii au fost chemaţi la urne şi pentru un referendum iniţiat de primarul general Nicuşor Dan. Cei înscrişi în listele electorale au trebuit să răspundă la două întrebări propuse de edil şi, la iniţiativa PSD (la co-guvernare), la o a treia întrebare, care s-a referit la combaterea consumului de droguri în şcoli.

    Prima dintre întrebări a fost aceea dacă sunt de acord ca împărțirea banilor între Primăria capitalei și primările de sector să fie făcută de Consiliul General, nu de Guvern și de Parlament ca până acum. A doua întrebare a fost dacă sunt de acord ca Primăria capitalei să dea toate autorizațiile de construire din oraș și documentațiile de urbanism. Ultima întrebare – dacă bucureștenii vor ca municipalitatea să se ocupe de prevenirea consumului de droguri în școli.

    Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, la referendum au votat 731.990 de cetăţeni, adică 40,96% din numărul celor înscrişi în listele electorale. Consultarea populară a trecut, aşadar, de pragul de validare de 30 de procente şi, arată rezultatele, a obţinut un vot majoritar în favoarea celor trei propuneri. Potrivit sondajului CURS, 97% dintre alegători au votat DA pentru centralizarea autorizaţiilor de construcţii în Capitală, 64 de procente au fost de acord cu propunerea de repartizare a banilor între Primăria Generală şi cele de sector şi 82% au votat programul de prevenire a consumului de droguri în şcoli.

    Votul trebuie confirmat de Parlament. „Vreau să le mulţumesc bucureştenilor care au venit în număr aşa de mare la referendum, le mulţumesc că au înţeles miza uriaşă pentru oraş a acestui exerciţiu democraticˮ, a afirmat, într-o conferință de presă, primarul general Nicușor Dan. Acesta a spus că, prin voinţa lor, oraşul revine la normalitate şi la raţiunea de la care jocuri politicianiste făcute acum 20 de ani l-au deturnat, ducând organizarea oraşului în absurd. Totodată, edilul-șef i-a prevenit pe bucureșteni că marile lucrări de care oraşul are nevoie necesită timp pentru proceduri administrative.

    Primarul general, Nicușor Dan, a mai afirmat, după aflarea rezultatelor, că partidele politice nu pot să ignore voinţa a 500.000 de bucureşteni și a cerut transpunerea voinţei acestora în legislaţie. „În dezbaterea pe care o să o avem peste câteva săptămâni pe legea bugetului national, să fie inclus rezultatul referendumului. În dezbaterea pe care o să o avem în prima jumătate a lui 2025 pe Codul urbanismului să fie inclus rezultatul referendumului şi Codul fiscal să fie modificat conform rezultatului referendumului în prima jumătate a lui 2025ˮ. Nicușor Dan a susţinut, de asemenea, că, după referendumul local, banii vor fi alocaţi mai bine, iar în ceea ce priveşte urbanismul autorizaţiile vor fi emise legal.
    Audio Player

  • Candidaţi separaţi la Primăria Capitalei

    Candidaţi separaţi la Primăria Capitalei

    Povestea doctorului Cătălin Cîrstoiu, ortoped renumit şi directorul unui mare spital bucureştean, rămâne una de succes doar în plan profesional, pentru că partidele coaliţiei PSD-PNL, la guvernare, au renunţat la candidatura sa pentru primăria generală a Bucureştiului. Decizia a fost luată noaptea trecută, după îndelungi discuţii. Medicul Cîrstoiu se anunţa perdantul perfect: se confruntă cu acuzaţii de incompatibilitate, în condiţiile în care, deşi şef al unui spital public, oferea consultaţii la clinica privată a soţiei, iar cele 10 procente cu care era creditat de sondaje făceau din el un candidat de rang secund.

    Coaliţia a decis să meargă cu candidaturi separate la Primăria Capitalei, anume Gabriela Firea, fost primar general şi şefa PSD Bucureşti, şi Sebastian Burduja, actual ministru al Energiei şi preşedintele liberalilor din capitală. Cele două formaţiuni spun că astfel îşi vor mobiliza la maximum electoratele proprii. Potrivit surselor politice citate de presă, cei doi candidaţi se vor menaja reciproc în campanie, adică nu se vor ataca şi vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

    Candidaţii pe sectoare rămân comuni, la fel şi listele de consilii locale. Sondajele îi dau ca favoriţi pe actualul primar independent Nicuşor Dan, susţinut de Alianţa Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Forţa Dreptei, şi pe primarul populist de la sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, candidat din partea Partidului Umanist Social Liberal. Cu intrarea în arenă a Gabrielei Firea şi a lui Sebastian Burduja, competiţia se complică, teoretic.

    Pe de altă parte, amintim că soluţia Cîrstoiu a apărut în laboratorul politic al coaliţiei tocmai pentru că aspiranţii Firea şi Burduja nu erau cotaţi cu şanse reale de succes, prima pentru că a avut un mandat inconsistent şi n-ar primi niciodată voturile liberalilor, iar al doilea pentru că nu e perceput nici măcar de electoratul de dreapta drept un competitor de forţă.

    Cei doi au în faţă misiuni aproape imposibile: Gabriela Firea pe aceea de a deturna electoratul de stânga de la Popescu Piedone, iar Sebastian Burduja de a-l convinge pe cel de dreapta că el merită să fie alesul. Scrutinul local are loc pe 9 iunie, iar ei au puţin timp la dispoziţie să reuşească. Renunţarea la candidatura comună pentru Bucureşti ar putea afecta şi votul pentru Consiliul General, unde lista PSD- PNL, chiar dacă e prima în opţiuni, potrivit sondajelor, are un avans mic faţă de lista Alianţei Dreapta Unită.

    Social-democraţii şi liberalii vor să livreze imaginea unei coaliţii solide, cu şanse să devină chiar o alianţă, însă atacurile reciproce, în teritoriu şi nu numai, iar acum şi fiasco-ul candidaturii comune pentru Bucureşti le periclitează intenţiile. Tot pe 9 iunie, coaliţia PSD – PNL mai are de trecut un test major, alegerile pentru Parlamentul European, la care au propus o listă comună şi şi-au fixat ca obiectiv peste jumătate din mandatele ce revin României.

  • România, alegeri şi declaraţii

    România, alegeri şi declaraţii

    Medicul ortoped Cătălin Cîrstoiu (50 de ani), decan al Facultăţii de Medicină “Carol Davila” şi manager al Spitalului Universitar de Urgenţă, vrea să devină primar al Bucureştiului. El a fost anunţat drept candidat comun al coaliţiei la putere PSD-PNL. Preşedintele social-democrat, premierul Marcel Ciolacu, a criticat activitatea actualului primar general şi a afirmat că Bucureştiul are nevoie de o persoană care să coordoneze o echipă, să fie un manager şi un catalizator al oamenilor performanţi din toate domeniile. Colegul de coaliţie, liderul liberal Nicolae Ciucă, a vorbit despre coerenţă şi coeziune în administraţia Capitalei şi despre un numitor comun pentru tot ceea ce înseamnă activitatea Primăriei Generale şi a primăriilor de sector. Alegerea a fost criticată de USR (opoziţie), care îl susţine pe actualul primar general, Nicuşor Dan, pentru un nou mandat.

    Alte două candidaturi au mai fost anunţate până acum: actualul edil de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, din partea Partidului Umanist Social Liberal şi Mihai Enache, din partea AUR.

    Campania lui Cătălin Cîrstoiu va fi coordonată de Gabriela Firea, preşedintele PSD Bucureşti, şi de omologul său liberal, Sebastian Burduja, doi politicieni care, anterior, îşi anunţaseră, ei înşişi, intenţia de a candida la fotoliul de primar al Capitalei.

    Cătălin Cîrstoiu a explicat de ce a acceptat provocarea unei candidaturi: “Ca medic, am ajuns la concluzia, având un simţ civic, că sănătatea nu se rezumă strict la acele metode prin care omul şi-o găseşte aşa cum trebuie într-un spital. Sănătatea pacienţilor e influenţată extraordinar de tot ce înseamnă sănătatea unui aer curat, unui transport public eficient, a unei infrastructuri rutiere eficiente. Un mediu propice în care, la primăria Capitalei, orice cetăţean nu îşi cere drepturile, ci şi le găseşte în mod fundamental.”

    Imediat după anunțarea candidaturii candidatului PSD-PNL, edilul-șef al Capitalei, Nicuşor Dan, i-a retras principalele atribuţii executive viceprimarului liberal Stelian Bujduveanu. “Timp de trei ani a existat o majoritate de dreapta în Consiliul Bucureştiului, formată din PNL, USR şi PMP, iar acum PNL a decis să formeze o altă majoritate alături de PSD, care nu se mai potriveşte cu poziţia pe care o avea viceprimarul” – şi-a explicat decizia Nicuşor Dan. Stelian Bujduveanu coordona domenii precum transporturile, patrimoniul, relaţia cu Administraţia Străzilor Bucureşti şi Societatea de Transport Bucureşti, atribuţii preluate, acum, chiar de primarul general.

    Pe de altă parte, Comisia Tehnică Centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale şi europarlamentare s-a întrunit, miercuri, în prima şedinţă. Cetăţenii vor fi chemaţi prima dată la urne pe 9 iunie, când vor avea loc alegeri comasate, europarlamentare şi locale. Tot în acest an sunt programate alegerile prezidenţiale – în septembrie și legislative – în decembrie. De altfel, CCR a respins în unanimitate o sesizare formulată de USR privind devansarea datei alegerilor preşedintelui României. Astfel că primul tur va fi, aşa cum s-a decis, pe 15 septembrie, iar al doilea pe 29 septembrie.

  • Parcări municipale în Bucureşti

    Parcări municipale în Bucureşti

    Primăria Municipiului Bucureşti a reuşit anul acesta să atingă ţinta în ceea ce priveşte parcările publice, fiind înfiinţate 30.000 de noi locuri de parcare şi încearcă anul viitor să înfiinţeze încă 50.000 de locuri de parcare. Până la sfârşitul acestui an, Primăria va începe să implementeze şi sistemul de parcometre de ultimă generaţie, fiind contractate 300 de bucăţi. Totodată Primăria, prin Compania Municipală de Parking, a investit în maşini care monitorizează dacă s-a parcat regulamentar.



    Parcarea pe locurile administrate de municipalitate, marcate cu vopsea de culoare albastră, costă 5 lei pe oră, de luni până duminică în intervalul. 08.00-20.00. Un abonament costă 30 de lei pe zi sau 500 de lei pe lună. Pentru riverani parcarea costă 50 de lei pe lună, 500 de lei pe an.



    Plata parcării în București poate fi realizată în numerar către personalul autorizat, în parcajele unde acesta este prezent; cu cardul bancar prin intermediul aplicațiilor pentru mobil Parking București, AmParcat.ro sau qport.app; prin SMS la numărul 7458 (printr-un SMS se pot plăti maxim 4 ore, apoi trebuie abonament); prin intermediul aplicației Parking București și al paginii abonamente.cmpb.ro, prin care pot fi achiziționate abonamente pentru o zi sau o lună.



    Compania Municipală Parking a lansat o nouă versiune a aplicaţiei de plată a parcărilor administrate de Primăria Capitalei. Noua versiune permite plata parcării fără cont, achitarea în avans a taxei şi plata simultană pentru mai multe maşini şi conţine o hartă interactivă a oraşului care îi ajută pe utilizatori să identifice cele mai convenabile locuri de parcare în funcţie de locul în care se află, precum şi disponibilitatea acestora. Noua versiune a aplicaţiei poate fi descărcată de pe AppStore şi Google Store.



    Municipalitatea vrea să descurajeze mersul la serviciu cu maşina şi există proiecte, printre care inclusiv Trenul Metropolitan, în ideea în care cei care locuiesc în judeţul Ilfov, din preajma Bucureştiului, să poată ajunge la Gara de Nord foarte repede şi de acolo să poată lua un alt mijloc de transport până la serviciu.



    În ceea ce priveşte transportul public, Primăria Capitalei este în plin proces de schimbare a flotei auto a STB, fiind contractate 100 de autobuze electrice care vor veni până la finalul anului. Totodată, pentru 2024 sunt aşteptate 100 de troleibuze, ce vor fi livrate începând din ianuarie. Alte 22 de troleibuze şi 250 de tramvaie vor fi achiziţionate cu fonduri europene. Pe partea de staţii de încărcare a maşinilor electrice, Primăria are în plan instalarea a aproape 350 de staţii la nivel de Bucureşti.



  • “București RE:imaginat” – Burse de idei pentru proiecte culturale

    “București RE:imaginat” – Burse de idei pentru proiecte culturale

    Primăria Capitalei
    prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, a lansat, la sfârșitul
    anului trecut, programul București RE:imaginat – Burse de idei pentru
    proiecte culturale, componentă a mecanismelor de sprijin destinate sectorului
    creativ din București. Programul București RE:imaginat
    este un apel de idei de proiecte culturale adaptate nevoilor și contextului
    actual al Bucureștiului. Aflat la prima ediție, programul București
    RE: imaginat este unul dintre instrumentele de susținere și implicare a
    artiștilor și a altor persoane fizice din comunitatea creativă a
    Bucureștiului, active în dezvoltarea orașului. Selecția ofertelor culturale a
    fost făcută de către o comisie de experți culturali cu o activitate de
    referință în diferite domenii culturale (politici publice, arhitectură,
    urbanism, design, arte plastice, patrimoniu, proiecte comunitare, marketing și
    comunicare).

    Mihaela Păun, directoare la Centrul de Proiecte Culturale ARCUB: Sunt profesioniști care au stat alături de noi în coordonarea
    programului și sunt, de asemenea, profesioniști care au jurizat și au ales 33
    de idei premiate la sfârșitul anului. Premianții au primit câte 1000 de euro,
    fiecare idee a fost premiată în acest fel. Însă ceea ce ne-am propus a fost să
    continuăm, să nu rămânem la nivel de idei, astfel încât oamenii care au avut
    aceste idei să fie abandonați. Le vom fi alături acestor artiști, atât noi, cât
    și profesioniștii care au jurizat, pentru a-i învăța să transforme aceste 33 de
    idei în proiecte care în luna martie vor fi prezentate într-o expoziție pentru
    că noi trebuie să-i ajutăm pe acești oameni să-și găsească finanțare.

    O parte
    din idei le vom prelua noi, la ARCUB, și le vom duce la bun sfârșit, le vom
    transforma în proiecte, ne-am propus să preluăm cel puțin 15 din aceste idei.
    Iar pentru restul ideilor sperăm să găsim finanțare fie printre colegii noștri
    din instituțiile primăriei, fie printre antreprenori sau sponsori. În felul
    acesta, București RE:imaginat va fi
    un proiect care nu s-a încheiat la sfârșitul anului, odată cu premierea celor
    33 de artiști, ci va continua și noi le vom fi alături cumva, îi vom consilia
    și acompania în tot drumul acesta, de la idee la proiect. Îi vom ajuta efectiv
    să-și transforme ideile în proiecte și să găsească finanțare.



    Scopul programului este de a dezvolta un portofoliu de idei care oglindesc
    nevoile culturale majore ale orașului și de a contribui astfel la creșterea
    calității și atractivității spațiului public pentru cetățenii orașului, la
    descentralizarea ofertei culturale din oraș, consolidând și dezvoltând în
    același timp sectorului creativ din București.

    Mihaela Păun, directoare la
    Centrul de Proiecte Culturale ARCUB: În afară de aceste proiecte, de sesiunea de finanțare și bursele de
    idei, ne-am gândit și la alte programe de susținere a sectorului dansului
    contemporan, o artă extrem de frumoasă, dar care suferă atât din lipsă de
    finanțe, cât și din cauza lipsei spațiilor. Sunt foarte mulți coregrafi
    talentați care în momentul ăsta se străduiesc să supraviețuiască, pregătesc
    spectacole în studiouri de dans improvizate.

    În aceeași situație este Centrul
    Național al Dansului, o instituție extrem de importantă dar care de ani de zile
    este subfinanțată. Mă gândesc că poate vom
    reuși să venim în sprijinul acestor artiști ajutându-i cu un program special de
    finanțare dedicat dansului şi teatrului contemporan. Dar avem în plan atât
    proiecte pentru copii și programe teatrale pe care am dori să le prezentăm. Am
    luat în calcul şi varianta de a nu mai produce spectacole şi de a deveni cumva
    un spațiu gazdă, pentru că sunt foarte multe producții independente foarte
    valoroase care, din păcate, nu-și mai găsesc locul.


  • Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

    Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

    În ultimii
    doi ani, calitatea aerului în Bucureşti a depăşit cotele maxime admise. În condiţiile
    în care, în conformitate cu măsurile la nivelul Uniunii Europene, în decursul
    unui an nu ar trebui să existe mai mult de 35 de zile în care valorile să fie peste
    limita normală, în 2018, de pildă, în Bucureşti au fost 70 de zile în care acestea
    au trecut cu peste 30% de maximul admis. Luni, ca urmare a acestor informaţii
    vehiculate în spaţiul public referitoare la calitatea aerului din Capitală, ministrul
    liberal al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a făcut o vizită la
    Staţia de monitorizare a calităţii aerului de la Cercul Militar Naţional, ocazie
    de a o critica aspru pe primarul social-democrat Gabriela Firea că nu ar fi pus
    în aplicare niciuna dintre măsurile pe care şi le-a propus în această privinţă.

    Municipalitatea a reacţionat imediat! Într-un comunicat, Gabriela Firea spune
    că nu se poate recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani. Potrivit
    acesteia, reţelele independente de măsurare a calităţii aerului, administrate
    de însuşi Ministerul Mediului, nu sunt autorizate/omologate. Indicii de calitate
    invocaţi reprezintă
    valori momentane înregistrate de staţiile fixe de monitorizare prin alte metode
    de măsurare decât cea gravimetrică, deci nu sunt validate. La capitolul ‘măsuri
    deja luate’, primarul general al Bucureştiului aminteşte că parcul auto al serviciului de transport în comun al
    Capitalei a fost modernizat în ultimii 3 ani, Municipalitatea asumându-şi achiziţionarea a 830 de noi mijloace de
    transport, pentru care au fost alocate 474 de milioane de euro din bugetul
    local şi din fonduri europene nerambursabile. Pe străzile oraşului circulă,
    deja, 400 de autobuze noi, în timp ce 130 de autobuze hibrid Mercedes Benz vor
    ajunge la Bucureşti în primăvara acestui an, urmând să mai fie achiziţionate
    100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice şi 100 de tramvaie.

    Primarul
    Gabriela Firea aminteşte, totodată, că au fost separate căile de rulare a cinci
    dintre liniile de tramvai utilizate intens, că, în perioada 2017-2019, au fost
    acordate 30.000 de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete şi că, din 2018,
    se derulează proiectul privind realizarea a patru trasee de piste de biciclete
    cu o lungime totală de peste 48 de kilometri. A fost iniţiat un program de eco-vouchere
    pentru eliminarea din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de
    poluare şi a fost gândit un proiect-pilot al autobuzului şcolar. În fine, în
    Bucureşti a intrat în vigoare, la acest început de ianuarie, şi vinieta OXIGEN,
    prin acest program, Capitala urmând să se alinieze la tendinţele altor oraşe
    europene, care, prin instaurarea unor taxe de poluare, au obţinut rezultate
    spectaculoase în îmbunătăţirea calităţii aerului şi au dus, implicit, la decongestionarea
    traficului rutier în zonele centrale. Banii colectaţi prin această vinietă vor
    fi alocaţi numai pentru alte măsuri de protejare a mediului.

  • Tramvaiul poeziei

    Tramvaiul poeziei

    Realizat de organizaţia nonguvernamentală
    Arta nu muşcă, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Societatea
    de Transport Bucureşti – STB SA, proiectul Tramvaiul poeziei îşi
    propune, potrivit organizatorilor, să aducă lectura mai aproape de public. Evenimentul
    este organizat în contextul în care 69% dintre români şi 46% dintre bucureşteni
    declară că nu au citit nicio carte şi doar 9% afirmă că citesc aproape zilnic,
    potrivit Barometrului de consum cultural din 2018. Proiectul
    Tramvaiul Poeziei a început pe 10 septembrie şi se
    încheie la 1 octombrie. Bucureștenii care au călătorit cu Tramvaiul Poeziei au
    avut ocazia să citească sau să asculte poezie şi muzică de jazz şi să admire
    cele cele 100 de cărţi de poezie cu care este decorat interiorul tramvaiului. Loredana
    Munteanu, fondatoarea şi coordonatoarea proiectului Arta nu muşcă
    ne spune cum a ajuns la Tramvaiul poeziei. Track:Totul a început de Ziua
    Internaţională a Poeziei, anul acesta, pe 21 martie, când am organizat un
    eveniment în colaborare cu cei de la STB, tot în tramvai, şi reacţiile au fost
    destul de bune. Drept urmare, am continuat ideea, am dus poezia în stradă şi am
    intitulat evenimentul Poezia nu muşcă. Acolo am invitat o serie de poeţi şi
    iubitori de poezie să citească pentru trecători. A urmat un alt eveniment în
    luna iunie, iar în urma acestor două evenimente s-a conturat ideea unei noi
    manifestări dedicate poeziei, mai consistentă şi cu o durată mai lungă, şi
    anume Tramvaiul Poeziei. Am dedicat acest eveniment tuturor călătorilor, astfel
    încât ei pot experimenta ideea de poezie într-un mod inedit şi anume printr-o
    bibliotecă interactivă şi o serie de recitaluri susţinute în fiecare zi de
    către poeţi.

    La
    prima călătorie în tramvaiul galben decorat cu citate din Mihai Eminescu, George
    Bacovia, Lucian Blaga, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Magda Isanos, Tudor
    Arghezi, Cristian Popescu, călătorii au asistat la un recital de poezie şi
    muzică susţinut de actriţa Silva Helena Schmidt şi de artistul american Warren
    Walker. Ce reacţii au avut călătorii care au ajuns în Tramvaiul Poeziei ne
    spune Loredana Munteanu, fondatoarea şi coordonatoarea proiectului Arta
    nu muşcă. Track: Au fost mulţi tineri care au spus că îşi dau
    seama că ar trebui să pună mâna pe o carte şi să mai renunţe la telefoane şi tablete.
    Am vorbit şi cu persoane mai vârstnice care au intrat în panică bănuind că au
    greşit tramvaiul şi au spus că este imposibil ca un asemenea eveniment să
    existe în Bucureşti. Am întâlnit şi persoane care se aflau în România pentru o
    scurtă perioadă, pentru a-şi vedea părinţii şi rudele, şi ne-au spus că le-a
    plăcut foarte mult ideea, mai ales că n-au întâlnit-o în alte ţări. Aceste
    reacţii m-au bucurat şi din documentare mi-am dat seama că aşa este, acest
    concept de tramvai al poeziei nu s-a mai făcut sau dacă s-a făcut a fost pentru
    o perioadă foarte scurtă în Hong Kong în 2013. În orice caz, un eveniment care
    să fie dedicat poeziei şi să dureze atâta n-a mai fost făcut nicăieri în lume.

    În
    cadrul aceluiași proiect, a avut loc și un concurs de poezie destinat tinerilor
    poeți, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, iar săptămâna trecută juriul a
    ales zece tineri, care au câştigat un curs de scriere creativă. La finalul
    cursului, aceștia vor fi provocați să scrie versuri pe tema Salvează poezia
    orașului!’, iar poemul câștigător va apărea pe peretele unei clădiri din
    centrul Bucureștiului. De asemenea, poemele selectate și întreaga poveste a
    proiectului Tramvaiul Poeziei vor fi adunate într-o carte care va fi lansată de
    Editura Paralela 45 la Târgul Internațional Gaudeamus

  • Jurnal românesc – 08.08.2018

    Jurnal românesc – 08.08.2018

    Primăria
    Capitalei anunţă că Federaţia Românilor de Pretutindeni a informat instituţia,
    în urmă cu câteva zile, că nu va mai organiza mitingul pe 10 august, subliniind
    că organizatorul încearcă să inducă ideea că a primit un răspuns negativ de la
    autorităţi, deşi protestul a fost deja aprobat. Într-un comunicat de presă, Primăria
    a anunţat că a aprobat organizarea mitingului, găsind soluţia pentru siguranţa
    participanţilor. La rândul său, preşedintele Federaţiei Românilor de
    Pretutindeni, Emanuel Cioacă, a declarat că nu îşi asumă mitingul din 10
    august, pentru că nu a semnat, până acum, niciun protocol cu Primăria
    Capitalei, deoarece instituţia nu i-a transmis prin e-mail documentul. Primăria
    Capitalei a aprobat pe 23 iulie organizarea protestului românilor din diaspora,
    după ce iniţial acesta nu a primit aviz.


    Fostul premier
    Dacian Cioloş consideră că adunarea diasporei la Bucureşti anunţată pentru 10
    august este o întâlnire-simbol care nu trebuie folosită politic. Demnitarul a
    adăugat că, de la cei plecaţi din satele româneşti pentru a lucra în
    agricultura din alte ţări europene până la oameni de afaceri, cercetători şi
    medici, diaspora susţine de ani buni economia românească. El a afirmat că
    diaspora a acumulat un capital uriaş de valori şi principii de care România are
    mare nevoie. La rândul său, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat
    că nu înţelege care este obiectivul protestului anunţat la
    Bucureşti. Totuşi, adaugă oficialul, fiecare cetăţean român, fie că
    trăieşte în România sau în străinătate, are dreptul să-şi exprime opiniile, să
    protesteze.


    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Șaramet, a
    efectuat, la începutul săptămânii, o vizită de lucru la Ismail, Ucraina, în
    cadrul căreia a avut o întrevedere cu reprezentanții mediului asociativ
    românesc din zonă. Discuțiile s-au axat pe situația românilor din regiune și pe
    sprijinul reciproc privind bursele de studiu oferite elevilor de etnie română.
    Șaramet s-a întâlnit și cu primarul orașului Ismail, Andrii Abramcenko. Pe
    fondul campaniei Centenar prin Înfrățiri, demnitarul român a apreciat
    acordurile de colaborare semnate deja cu Primăria Sectorului 4 și cu Consiliul
    Județean Tulcea. În același timp, primarul orașului ucrainean și-a exprimat
    deschiderea față de astfel de colaborări cu autoritățile române.


    Școala
    românească din satul Aluatu, raionul Taraclia, a fost reparată, anunță
    asociația unionistă Unirea-ODIP, care a lansat o campanie de salvare a școlii,
    aflată într-o stare deplorabilă. Ajutorul a fost oferit de statul român și de
    guvernul Republicii Moldova. Grădinița-gimnaziu Dimitrie Cantemir din satul
    Aluatu este singura instituție de învățământ cu predare în limba română din
    raionul Taraclia. Instituția urma să fie închisă din cauza condițiilor
    deplorabile de studiu.


    La Biblioteca
    Bucovinei a avut loc, miercuri, cea de-a treia ediţie a dezbaterii Copiii
    românilor din Diaspora, ca parte a Proiectului Luna Diasporei, derulat în
    luna august de către Consiliul Judeţean Suceava. În cadrul dezbaterilor s-a
    discutat despre situaţia copiilor ai căror părinţi se află la muncă în străinătate
    si despre cea a copiii românilor din diasporă.