Radio România Internațional

Tag: primarie

  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    Amânat în luna iunie pentru toamnă din cauza epidemiei de coronavirus, scrutinul local va avea loc pe 27 septembrie, sub semnul măsurilor de securitate sanitară impuse de acelasi coronavirus.


    Acţiunile din campania electorală declanşată vineri se vor desfăşura cu anumite restricţii. Astfel, echipele de campanie şi candidaţii vor purta măşti de protecţie la întrunirile electorale atât în interior, cât şi în exterior. Evenimentele din interior vor dura cel mult două ore şi la ele vor participa maximum 50 de persoane, în vreme ce în exterior vor participa maximum 100 de persoane.


    De asemenea, la campaniile electorale care vor avea loc din uşă în uşă vor participa echipe formate din doar două persoane. Va fi o campanie atipică, ce are loc într-un moment complicat, dar democraţia nu poate fi suspendată, pusă între paranteze, sublinia preşedintele Klaus Iohannis. El a lansat un apel la respectarea măsurilor de protecţie sanitară, adresându-se în special candidaţilor, cărora le-a cerut să nu-i expună pe oameni riscului infectării, pentru că niciun obiectiv electoral nu este mai important decât sănătatea.


    Din punct de vedere politic, alegerile locale din acest an vin cu o particularitate remarcată de presă odată cu lansarea candidaturilor. Partidele mari au renunţat, practic, la alianţele – adesea toxice – cu aşa-zisele partide balama, acele formaţiuni mici, utile când e nevoie de voturi, dar predispuse la şantaj. Acestea aveau, însă, nevoie de vizibilitate, în condiţiile în care scrutinul local va fi urmat la finalul anului de cel legislativ, şi aşa se explică numărul mare de formaţiuni şi candidaţi intraţi în competiţia pentru primării şi consilii judeţene.


    Numai în Bucureşti, care constituie miza principala a competiţiei, peste o sută de persoane candidează în încercarea de a obţine funcţia de primar general al Capitalei sau de primar de sector. La primăria principalului oraş al ţării aspiră, pe lângă politicieni consacraţi, personaje ce par exotice în peisajul politic, între care actori de mâna a doua, un ghid montan, un teolog, un antrenor, un ofiţer în rezervă, un diplomat, un şofer.


    Totuşi, disputa electorală se va purta, nu doar în Bucureşti, ci şi în celelate mari oraşe, între stânga şi dreapta, reprezentate de PSD şi PNL, acesta din urmă singur sau în combinaţie cu USR-PLUS. În joc sunt 41 de funcţii de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de mii de consilieri locali şi 3200 de primării.

  • Protili evenimenti a stâmânâl’ei ţi tricu (07.01.2017)

    Guvern nau tru România


    Prezidentul a Consiliului Judeţean Timiş şi fostu deputat, social-democratlu Sorin Grindeanu fu propunerea di premier acceptată, tamam tru penultima dzuua a anlui, di preşedintele Klaus Iohannis. Ma ninti, şeful a statlui nu avea aprukeata, di furn’ii ni cundil’eati şi armasi masi pi nivelu ac speculaţiilor di presă, prima opţiune a liderlui PSD, Liviu Dragnea, tru persoana a fostului ministru a Dezvoltăril’ei, Sevil Shhaideh. Unaoara învestită, aestă prezenţă multu discretă pi scena politică vrea s-agiundzea protlu premier mul’eari şi di pisti musulmană dit istoria ali Românie. Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei contra ali arusfeti dit clasa politică antrenaseră demisia a pareiil’ei executivi al Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alidzerli parlamentari


    Social-democraţii şi liberal-democraţii amintara şi cumandusearea a naului Parlamentu, rezultat dupu scrutinlu dit 11 di andreu. Dragnea easti prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor, a deapoa coprezidentul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, armâne la şefia a Senatului, atea ti, tru arhitectura constituţională, însimneadză doilu om tru stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR — care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale — şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice cât mai substanţiale şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul — mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţeni”. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Evenimentele interne ale anului 2016

    Evenimentele interne ale anului 2016

    Guvern nou în România


    Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat, social-democratul Sorin Grindeanu a fost propunerea de premier acceptată, chiar în penultima zi a anului, de preşedintele Klaus Iohannis. Anterior, şeful statului respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la nivelul speculaţiilor de presă, prima opţiune a liderului PSD, Liviu Dragnea, în persoana fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de confesiune musulmană din istoria României. Sub şefia administrativă lui Grindeanu şi aceea politică a lui Dragnea, PSD şi aliata sa, ALDE, revin, astfel, la putere, după un an de guvernare tehnocrată condusă de Dacian Cioloş, instalată în noiembrie 2015, când uriaşe manifestaţii de stradă împotriva corupţiei din clasa politică antrenaseră demisia echipei executive a lui Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alegerile parlamentare


    Social-democraţii şi liberal-democraţii şi-au adjudecat şi conducerea noului Parlament, rezultat în urma scrutinului de pe 11 decembrie. Dragnea e preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, rămâne la şefia Senatului, ceea ce, în arhitectura constituţională, înseamnă al doilea om în stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR – care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale – şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice ‘cât mai substanţiale’ şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul – mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că a luat act de votul exprimat de cetăţeni. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma noul preşedinte al Republicii Moldova, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.

  • Politica românească după alegerile locale

    Politica românească după alegerile locale

    Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
    întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
    succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
    liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
    care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.

    Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
    În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
    – primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
    şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
    care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
    dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
    calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
    riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.

    La nivelul capitalei, acest
    statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
    transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
    profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
    exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
    nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
    tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
    mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
    extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
    la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.

    Şefii filialelor de sector
    şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
    din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
    Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
    electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
    internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
    Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
    înăbuşită.

    În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
    este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
    până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
    Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
    aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
    spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
    referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
    regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
    contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
    parlamentare nu au fost respectate în acest caz.

  • Retrospectiva săptămânii 29.05- 04.06.2016

    Retrospectiva săptămânii 29.05- 04.06.2016

    Alegeri locale în România


    În România vor avea loc, duminică, alegeri locale. Peste 250.000 de persoane s-au înscris în competiţia pentru o funcţie de primar, consilier local sau consilier judeţean, iar alegerea se va face într-un singur tur. O noutate pentru scrutinul de duminică este informatizarea secţiilor de votare, pentru a bloca orice tentativă de vot multiplu. La nivel naţional sunt organizate peste 18.600 de secţii de votare. Scrutinul de duminică poate primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate scandaluri de corupţie. Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene si un prefect.



    Reacţia României la declaraţiile Moscovei


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, afirmă că recentele declaraţii din partea Rusiei sunt incorecte şi a subliniat că sistemul antirachetă de la Deveselu nu are nicio legătură cu această ţară. În opinia şefului statului, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea României, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Moscovei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.



    Klaus Iohannis: Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond pentru că sistemul nu are absolut nici o legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre este cea corectă. La rândul său, ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat suprinderea cu privire la declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, care afirmase că România s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti, fiindcă găzduieşte elemente ale scutului american antirachetă. Declaraţiile – subliniază MAE – ar putea fi totodată interpretate ca o ameninţare la adresa securităţii regionale.



    Proteste la Bucureşti


    Sindicaliştii din educaţie au protestat, la Bucureşti, faţă de sistemul de salarizare din învăţământul românesc. Protestatarii cer, în principal, alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţie, aşa cum, de altfel, prevede Legea educaţiei naţionale. Decizia de a ieşi în stradă a fost luată după mai multe runde eşuate de negocieri cu Guvernul asupra majorărilor salariale.



    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a spus că Executivul nu are fonduri pentru corectarea salariilor din Educaţie. El a explicat că trebuie făcute corecţii al grilei de salarizare şi nu majorări populiste. Guvernul a anunţat că va adopta pe 7 iunie ordonanţa privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit ministrului muncii, ordonanţa corectează disfuncţionalităţile existente în sistem, nu măreşte salariile, ci repară unele erori. Ordonanţa de urgenţă vizează în special debutanţii, personalul auxiliar, educatorii sau asistenţii universitari, iar majorările sunt între 16 şi 20%. Ministrul muncii a subliniat că nu pot fi majorate salariile tuturor persoanelor care lucrează în învăţământ.


    Dragoş Pâslaru: Dacă dădeam 3% pe linie, efectul era că salariile profesorilor universitari creşteau cu 3% din nou iar decalajul, ecartul la care facem referire creştea în continuare. Deci, între cel mai mic asistent şi cel mai mare profesor, când oferi o creştere procentuală, acest ecart creşte. De corecţii salariale pozitive ar urma să beneficieze 120.000 de profesori din cei 260.000 existenţi în sistem.



    O nouă tragedie aviatică


    Patru angajaţi ai Serviciului Mobil de Urgentă, Reanimare si Descarcerare din Romania (SMURD) şi-au pierdut viaţa joi, după ce elicopterul în care se aflau s-a prabuşit în Rep. Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă). Aparatul a căzut într-un sat în apropiere de graniţa cu România, în timp ce încerca să ajungă la un pacient. Două echipe de anchetatori români s-au alăturat specialiştilor de la Chişinău pentru investigarea cauzelor incidentului. Martorii oculari au declarat că aparatul s-a prăbuşit pe o vreme rea, cu vizibilitate foarte redusă. Cazul a fost preluat şi de Secţia Parchetelor Militare de la Bucureşti, care a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi neluarea măsurilor de securitate în muncă. Republica Moldova a decretat. Vineri, o zi de doliu naţional în memoria celor patru salvatori români.



    România la EURO 2016


    Antrenorul naţionalei de fotbal a României, Anghel Iordănescu, a anunţat lista celor 23 de jucători care vor face parte din lotul pentru Campionatul European din Franţa, care va avea loc între 10 iunie şi 10 iulie. La Euro, în meciul de deschidere, România va întâlni echipa ţării gazdă, într-o grupă din care mai fac parte Elveţia şi Albania. Pe de altă parte, naţionala feminină de handbal a României şi-a asigurat calificarea la Campionatul European din 2016, după ce a învins formaţia Lituaniei cu scorul de 34-24, la Kaunas, în penultima etapă a grupei preliminare 1. Selecţionata feminină de handbal va reprezenta România şi la Olimpiada de la Rio de Janeiro, din această vară.

  • Alegeri locale în România

    Alegeri locale în România

    Duminică, românii sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile locale. Peste 250.000 de candidaţi îşi dispută funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.



    Îşi vor putea exprima opţiunea electorală cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării. Aceştia pot vota, pe baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate, doar în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă. Pentru cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, stabiliţi legal în România, au fost întocmite aşa-numitele liste electorale complementare, pentru ca şi aceştia să poată alege edilii localităţilor în care domiciliază. În schimb, spre deosebire de alegerile parlamentare sau prezidenţiale, când se organizează secţii de vot la ambasade şi consulate, scrutinul local nu permite cetăţenilor români stabiliţi în străinătate să-şi exprime opţiunile decât dacă revin în aşezările din ţară în care au domiciliul ori reşedinţa.



    Este pentru a şaptea oară când, după Revoluţia anticomunistă din 1989, românii îşi aleg primarii şi consilierii, iar scrutinul acesta prilejuieşte câteva premiere. Astfel, secţiile de votare vor dispune de un sistem informatic menit să monitorizeze prezenţa la urne şi, de asemenea, să prevină votul ilegal. Un operator de calculator va scana codul numeric personal din actul de identitate al alegătorului pe o tabletă ce are instalat un program, special creat pentru alegeri, cu ajutorul căruia va fi blocată orice tentativă de vot multiplu, votul persoanelor decedate sau al celor care şi-au pierdut drepturile electorale.



    Toate acestea sunt infracţiuni sancţionate cu închisoare sau amendă penală. Tot pentru prima oară, votul pentru alegerea edililor se va desfăşura într-un singur tur de scrutin. Câştigă candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi, chiar dacă aceasta ar însemna, de pildă, mai puţin de o treime din cei nici 40% dintre alegători, câţi au participat, în medie, la ultimul scrutin local.



    Măsura, adoptată de Parlament în legea electorală şi pecetluită de Curtea Constituţională, care a respins toate contestaţiile pe aceasta temă, a fost vehement criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, din cauza unui număr insignifiant de sufragii, viitorii primari vor fi lipsiţi de legitimitate. Comentatorii mai spun, totuşi, că scrutinul de duminică poate primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate scandaluri de corupţie.



    Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene si un prefect. De-a dreptul dramatică e situaţia la Bucureşti, unde au fost reţinuţi de procurorii anticoruptie primarul general şi patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani.

  • Jurnal românesc – 3.06.2016

    Jurnal românesc – 3.06.2016

    În România, campania electorală în audiovizual pentru alegerile locale de duminică, 5 iunie, s-a încheiat, potrivit legii, pe 3 iunie, la ora 7:00. Totuşi, candidaţii mai au la dispoziţie încă o zi pentru a-şi prezenta alegătorilor ofertele electorale. Peste 250 de mii de persoane sunt înscrise în competiţia pentru o funcţie de primar, consilier local sau consilier judeţean. Scrutinul se va desfăşura într-un singur tur. O noutate pentru scrutinul din 5 iunie este informatizarea secţiilor de votare, pentru a bloca orice tentativă de vot multiplu.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Ziua Naţională a Italiei (2 iunie) este un prilej de sărbătoare pentru numeroşi români şi a anunţat o apropiată vizită la Bucureşti a omologului său, Sergio Mattarella. Şeful statului a subliniat că relaţia dintre cele două state este definită de cele două comunităti — română şi italiană. El a apreciat că prezenţa unei largi comunităţi româneşti în Italia este şi expresia legăturilor de prietenie, a parteneriatului şi a respectului reciproc dintre România şi Italia. Faptul că un număr atât de mare de români au ales să trăiască şi să muncească în Italia este, în sine, o reconfirmare a relaţiei speciale pe care o împărtăsim şi o legătură puternică între popoarele noastre”, a mai spus preşedintele Iohannis. Declaraţiile au fost făcute la recepţia oferită de Ambasada Italiei cu ocazia Zilei Naţionale a acestei ţări.




    Populaţia României va ajunge, în următorii 30-40 de ani, la 14-15 milioane, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la ceremonia de lansare a proiectului Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice“. El a menţionat că se pot remarca tendinţe neplăcute“, cum ar fi rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a apreciat acesta, în România este infinit mai mare“ în comparaţie cu celelalte state europene. Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei este rata mortalităţii infantile – noua decese la o mie de nou-născuţi, de trei ori mai mare decât media europeană. Preşedintele INS a vorbit şi despre îmbătrânirea populaţiei, vârsta medie crescând de la aproape 33 de ani, în 1990, la 40, 41 de ani, în 2015.




    Intrată în vigoare pe 13 mai, Legea dării în plată a afectat, deja, preţurile locuinţelor. La nivel naţional, suma medie cerută pentru vânzarea unui apartament a ajuns la 1.002 euro pe metru pătrat, faţă de 1.016, cât era preţul în aprilie. Dintre marile oraşe analizate, cea mai mare marjă de ajustare a preţurilor a fost consemnată în Braşov, în timp ce în Bucureşti şi Cluj piaţa nu a reacţionat, încă, la recentele schimbări legislative, potrivit News.ro. Proiectul legii dării în plată nu se aplică programului “Prima casă” şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de mii de euro. Pot apela la darea în plată cei care au contractat un împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă nu beneficiază de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.