Tag: primavara

  • Muzică 100% 21.04.2024

    Muzică 100% 21.04.2024

    Emisiune cu bijuterii muzicale dedicate…primăverii.
    Realizator: Marian Stere

  • Ziua ursului sărbătorită la Zoo

    Ziua ursului sărbătorită la Zoo

    Tradiţia populară spune că la începutul lunii februarie, când iese ursul din bârlog, dacă vremea e însorită şi ursul îşi vede umbra, el intră înapoi în adăpost şi hibernează pentru încă vreo trei săptămâni, iar vremea se răceşte iar, dar dacă nu e soare şi nu işi vede umbra, el nu mai hibernează, iar vremea se încălzeşte şi vine cu adevărat primăvara.

    Macaveiul Ursului sau Ziua Ursului în folclorul românesc reprezintă o sărbătoare ancestrală cu o semnificație complexă, aducând în prim-plan legătura dintre om și natură, dar şi evoluția ciclică a vieții. Cu toate că tradițiile și obiceiurile s-au schimbat în timp, această sărbătoare rămâne un element important al identității culturale și folclorice românești. Cultul ursului era extrem de răspândit în multe culturi indo-europene, inclusiv în zona românească, fiind un animal considerat sacru și asociat cu zeitățile naturii și fertilității.

    Ziua ursului este sărbătorită în România şi de către alte popoare europene la 2 februarie, la aceeaşi dată cu Ziua marmotei, marcată în zone din Statele Unite ale Americii şi Canada. Ambele au în comun elementul de predicţie a vremii pentru următoarea perioadă. Ursul brun este specie protejată atât în România, cât şi în Uniunea Europeană.

    Cum a fost sărbătorită Ziua Ursului la Grădina Zoologică din Braşov am aflat de la Mihail Milea, coordonator educaţional:

    „Am avut mai multe activităţi. Evenimentul în sine şi-a dorit să exploreze viaţa fascinantă a urşilor şi, desigur, am oferit ocazia de a înţelege mai bine aceste animale impresionante. Am avut discursuri ale îngrijitorilor, povestiri despre urşi, curiozităţi legate de lumea acestor animale şi ne-am propus să aducem lumină asupra aspectelor privind comportamentul, mediului. Tototdată ne-am dorit să subliniem importanţa conservării şi protejării habitatelor urşilor.”

    Am aflat de la interlocutorul nostru că la Grădina Zoologică din Braşov sunt sărbătorite pe parcursul anului ziua leopardului zăpezilor, ziua ursului panda roşu, a maimuţelor. Mihail Milea a vorbit despre protejarea ecosistemelor:

    În activităţile pe care le-am avut, am început cu un joc de ghicitori, prin care am introdus copiii şi chiar şi adulţii în jocul nostru, după care am organizat o activitate pe care am intitulat-o noi „cadouri delicioase”, în care participanţii au fost împărţiţi pe grupuri, au fost pregătite cutii frumos ambalate, cu hârtie colorată, apoi copiii au colorat şi au adăugat mesaje pe cutiile gata aranjate. Am pus în cutii ceva peşte, produse de patiserie, cozonac, mere, după care îngrijitorii noştri au distribuit cadourile în ţarcurile urşilor şi a fost un moment foarte plăcut pentru vizitatori, acela în care urşii au dat peste cadouri şi le-au desfăcut, le-au sfâşiat.”

    Mihail Milea a adăugat:

    Ulterior noi am spus o poveste „Împăratul urşilor” din care copiii au putut să desprindă mai multe învăţăminte. Povestea în sine este o poveste populară şi a fost transmisă din generaţie în generaţie, şi prezintă aventurile unui urs şi ce învăţăminte putem noi trage în ceea ce priveşte viaţa urşilor. Copiii au putut desprinde respectul faţă de natură, curajul şi înţelepciunea ursului, legături în comunitate, pentru că ursul îşi foloseşte puterea şi abilităţile pentru a apăra şi ajuta membrii comunităţii şi respectul pentru vârstnici şi învăţăturile lor. E vorba despre o familie de urşi, unde ursinul e Împăratul urşilor, un individ foarte maiestos, impunător, are o familie compusă din regina urşilor la rândul ei foarte atentă la nevoile pădurii, au de asemenea trei puişori, dintre care doi, din păcate au fost vânaţi, şi de aici s-a desprins ideea şi că vânătoarea nu e ceva ce aduce vreun beneficiu.”

    Cei aproximativ 120 de participanţi la Ziua Ursului organizată de Grădina Zoologică din Braşov anul acesta au mai avut şi alte surprize. Mihail Milea: „Am avut apoi o altă activitate „Pădurea fermecată” şi le-am spus vizitatorilor diverse legende şi curiozitţi din lumea urşilor. Spre exemplu, legat de curiozităţi, le-am spus copiilor că există variaţii în dimensiuni ale urşilor, că există urşi de dimensiuni mici, mă refer la ursul Panda mic, care cântăreşte undeva la 100 de kilograme şi până la ursul Kodiak, care poate cântări până la 900 de kilograme. Am prezentat copiilor rezistenţa la foame, pentru că e cunoscut faptul că, înainte de a intra în hibernare, urşii acumulează o cantitate semnificativă de grăsime pentru a se hrăni în timpul iernii. Am povestit şi despre dieta variată a urşilor, sau despre capacitatea acestora de înot, apoi ca legende, le-am povestit Legenda Ursului polar şi Aurora Boreală, Ursul şi Consteleţia Mare, Legenda Ursului Alb.”

    Şi cum pe 2 februarie, în România vremea a fost înnorată, aş spune că tradiţia ne învaţă că vine, chiar vine primăvara!

  • Drepturile femeii

    Drepturile femeii

    La începutul lunii
    martie, în România este sărbătorită femeia. 1 martie este momentul unei
    sărbători speciale a românilor, mărțișorul. Mica bijuterie atârnă de un șnur în
    două culori, alb și roșu. În 2017, mărțișorul a fost înscris de UNESCO, în
    Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma
    analizei unui dosar depus de mai multe țări unde există tradiția mărțișorului:
    România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova. Cu foarte puține excepții, mai
    ales din regiunea Moldovei, unde bărbații sunt cei care primesc mărțișoare,
    minunatul cadou de început de primăvară este destinat femeilor. Apoi vine 8
    Martie, care a rămas de zeci de ani sărbătorită ca Ziua Femeii, Zi a Mamelor,
    dar și a soțiilor, fiicelor, bunicilor, prietenelor și cunoștințelor. Ziua
    drepturilor femeii a fost marcată ca atare de mai bine de un secol, de forțele
    de stânga. Drepturile pentru care luptau femeile în acel timp erau votul,
    salariul, condițiile de muncă și de trai, egalitatea cu bărbații. În țările
    comuniste de dinainte de 1989, printre care și România, 8 Martie era sărbătoare
    oficială. După căderea comunismului și, mai ales, după democratizarea României,
    în cadrul Uniunii Europene, drepturile femeii sunt recunoscute, legiferate și
    aplicate conform standardelor internaționale.

    Astfel, 8 Martie a rămas dedicată
    femeilor dar a căpătat valențele unei sărbători, a femeii, a primăverii. Și
    totuși, în societatea omenească atât de globalizată a acestui an, sau a acestui
    secol, drepturile femeii sunt încă un deziderat, în primul rând acolo unde
    drepturile omului sunt încălcate. Pe de o parte sunt regimurile
    anti-democratice care au supraviețuit, ori s-au instalat sau au revenit în
    unele state, pe de alta sunt mentalitățile și practicile larg răspândite încă
    peste tot. Am putea spune că, în prezent, asistăm la un regres internațional în
    materie de drepturi ale femeii. În unele țări, femeile nu au dreptul la
    educație, nu pot lucra, nu pot conduce mașina, mișcarea le este restrânsă, sunt
    dependente total de bărbați, nu au nici pe departe aceleași drepturi cu
    bărbații. De fapt, nu au niciun drept social. Chiar și dreptul de a se îmbrăca
    altfel decât o impune codul vestimentar restrictiv și strict a fost plătit cu
    viața de femeile din Iran. Dreptul la opinie, la activitate socială, culturală,
    economică sau politică sunt, pe alocuri, refuzate în mod special. Inutil de
    spus că analfabetismul în rândul femeilor este mult mai mare decât în rândul
    bărbaților.

    În 2023, în multe țări femeile nu au drepturi economice sau
    sociale, li se rezervă doar sarcini casnice. Femeile au dreptul să nască și să
    crească copiii, eventual fără școală Cariera
    profesională de vârf este încă o raritate, în țările cu democrație
    neconsolidată dar și în cele dezvoltate inclusiv economic. Statisticile sunt
    dezastruoase când vorbesc de implicare femeilor în politică. Ponderea femeilor
    în parlamente, guverne, primării, consilii locale este foarte mică, iar egalitatea
    de 50-50 la sută se impune cu greu acolo unde a fost adoptată ca regulă. Toate
    acestea sunt încă reglementări oficiale în unele state, deși ne aflăm în
    secolul XXI. În același timp, mentalitatea încremenită în vremuri de-a dreptul
    medievale refuză egalitatea femeilor cu bărbații și rezervă un rol inferior,
    chiar discriminator, femeilor. Chiar dacă legile prevăd egalitate de drepturi
    pentru femei, sau acces la toate drepturile cetățenești, femeia este încă
    văzută ca un obiect cu diferite întrebuințări, ca o sursă de venit sau ca forță
    de muncă ieftină.

    Femeile formează cea mai mare parte a victimelor traficului
    de persoane, exploatarea în diferite scopuri sau a diferitelor forme de
    violență. Este teribilă cifra victimelor violenței casnice, inclusiv în țările
    europene. Putem spune, din păcate, că drepturile femeii sunt încălcate pe scară
    largă, că formele legale au regresat teribil în unele state, cum ar fi
    Afganistanul, iar mentalitățile care privesc femeile ca pe ființe inferioare nu
    sunt deloc rare ci încă larg răspândite în societatea globalizată a secolului
    XXI.

  • Mărţişor

    Mărţişor

    Venirea primăverii, când totul renaşte, inclusiv dragostea şi speranţa, este prilej de sărbătoare şi frumuseţe. Odată cu deschiderea internaţională, românii au descoperit Ziua Sfântului Valentin, cea care umple lumea de inimioare roşii, la 14 februarie. Este o sărbătoare religioasă, ziua în care un om a fost martirizat, adică omorât în chinuri din cauza religiei sale, desigur credinţa creştină. Persecutarea creştinilor s-a petrecut, în special, în epoca romană, în primele secole ale primului mileniu. Mai exact, până în 311, când, la Serdica, capitala bulgară Sofia de astăzi, împăratul roman Galenius, născut chiar în acest oraş, dintr-o mamă dacă şi un tată trac, a oprit persecuţiile împotriva creştinilor, credinţa lor devenind “religio licita”.



    Ortodocşii, cum sunt, majoritar, românii, nu sărbătoresc vreun sfânt cu numele Valentin, pe 14 februarie. Zece zile mai târziu, însă, pe 24 februarie, ei sărbătoresc dragostea şi primăvara sub numele generic de Dragobete. Nu este un sfânt creştin ci un personaj mitologic, fără vreo legătură cu religia ci numai cu vechile legende. Sunt multe legende şi tradiţii legate de Dragobete, multe dintre ele fiind ocultate în perioada ateismului comunist, deşi nu era legată de religie. Era legată de iubire şi asta nu putea fi acceptat. Peste alte câteva zile, la 1 martie, o altă tradiţie vine să sărbătorească primăvara renaşterii. Este celebrul mărţişor, cunoscut în România dar şi în Bulgaria, în Republica Moldova, inevitabil, dar şi în alte state şi regiuni balcanice. Mărţişorul are o prezenţă concretă, este un mic obiect artizanal, o amuletă, legată de un şnur în două culori pline de semnificaţii, roşu şi alb. Îl ştim ca fiind dăruit fetelor de către băieţi, la 1 martie. În Moldova, băieţii sunt cei care primesc mărţişoare, spre mirarea multora care nu ştiau că nu numai partea feminină este sărbătorită cînd vine primăvara.



    Multe obiceiuri sunt legate de micul obiect plin de semnficiaţii, în ţările din această parte a Europei. De aceea, în decembrie 2017, UNESCO a decis să înscrie mărţişorul pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii, la cererea comună a României, Bulgariei, Republicii Moldova şi a Macedoniei de Nord, cum se numeşte de curând statul cu capitala la Skopje. Fiind vorba de patrimoniul imaterial, nu obiectul numit mărţişor face obiectul acestei înscrieri ci întreaga tradiţie a mărţişorului, în deplina sa bogăţie şi frumuseţe. Titlul poziţiei din listă este bine alcătuit şi se referă la “Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie”. Sunt extrem de frumoase acest tradiţii, foarte diverse în cele patru ţări care au construit dosarul de succes de la UNESCO. Ele sunt evocate şi bine documentate la UNESCO şi în studiile etnografilor din sud-estul Europei.



    Mărţişorul nu are o raportare religioasă, nici la creştinism, nici la altă credinţă. Tradiţiile vin de foarte mult timp, numele de mărţişor vine de la romani iar primăvara este eternă. În ultimul timp, în contextul revalorizării vechilor tradiţii, mărţişorul este tot mai popular şi iubit, ziua de 1 martie fiind o adevărată sărbătoare luminoasă a dragostei, a imaginaţiei şi a speranţei. Regăsim în bucuria mărţişorului căutările fiecăruia dintre noi, atunci când totul în jurul nostru renaşte. Este primăvara când soarele este din nou puternic, când florile colorează pământul, lăsând timp de gândire copacilor. Dar nu foarte mult, ei se înverzesc în curând, în mici explozii de esenţă vitală. Atunci, mărţişorul sau doar şnurul lui alb-roşu este agăţat de ramurile copacului, dându-i speranţa minunatei culori a florilor. Apoi vor dispărea în ploaia de petale delicate care îmbracă pomii, în explozia de lumină colorată a florilor de primăvară.

  • Încă o săptămână de iarnă în România

    Încă o săptămână de iarnă în România

    La jumătatea
    lunii martie, România se confruntă cu câteva zile extrem de capricioase din
    punct de vedere meteorologic, cu temperaturi care au scăzut considerabil
    începând de sămbătă noapte, cu 10-15 grade Celsius, şi au ajuns astfel cu mult
    sub media climatologică a perioadei. Meteorologii spun că situaţia va persista
    pe parcursul acestei săptămâni şi au prezentat şi succesiunea fenomenelor în
    derulare în această perioadă – după codul galben de ploi abundente, vânt şi
    temperaturi scăzute, valabil pentru jumătatea de est a României, treptat,
    ploile se transformă în lapoviţă şi ninsoare şi se formează polei.

    Ploaia
    îngheţată, care de câţiva ani se manifestă şi în România, a generat depunerea
    de polei, mai ales în sudul şi sudul-estul ţării, perturbând transporturile
    rutiere, feroviare şi aeriene. A fost nevoie chiar de închiderea temporară a unor
    sectoare de drum naţional. Probleme au fost şi pe aeroportul Otopeni – Henri
    Coandă, unde ploaia îngheţată a ţinut la sol avioanele timp de aproape 3 ore. Nicio
    aeronavă nu a putut decola deoarece operaţiunile de degivrare erau zădărnicite
    de intensitatea fenomenului – avioanele se acopereau din nou cu o peliculă de
    gheaţă înainte de a putea să decoleze. Potrivit Companiei de Aeroporturi
    Bucureşti, pista aeroportului a fost, însă, tratată anti-îngheţ, astfel că
    aeronavele au putut ateriza în siguranţă. Şi cei care au călătorit cu trenul,
    în special în zona de sud a ţării, au fost afectaţi. Multe trenuri au avut
    întârzieri, chiar de sute de minute, din cauza fenomenului de chiciură la
    nivelul firelor de contact sau au fost anulate pentru că nu a putut fi
    utilizată tracţiunea cu locomotive electrice.

    Compania Naţională de
    Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că a acţionat cu circa
    o mie de autoutilaje şi a împrăştiat mii de tone de material antiderapant pentru
    asigurarea unui trafic rutier conform pe sectoarele de drum afectate de
    condiţiile meteorologice extreme. Cele mai multe probleme din punct de vedere
    al zăpezii sunt în nordul ţării, unde drumurile au fost acoperite cu un strat
    consistent de zăpadă, iar vântul a îngreunat operaţiunile de curăţare a
    carosabilului. Poleiul a pus stăpânire şi asupra Bucureştiului, ploaia
    îngheţată îmbrăcând într-o peliculă compactă totul – maşini, copaci, trotuare,
    carosabil. Hidrologii au emis coduri galbene şi portocalii de inundaţii,
    inclusiv pe Dunăre, şi avertizează că după ce temperaturile vor creşte situaţia
    se va complica.