Controverse privind sistemul de
salarizare din România
Două
dintre proiectele guvernamentale ce urmează să fie puse în aplicare de anul
viitor au generat reacţii vehemente în România. Acestea se referă la salarizarea
din sectorul bugetar, respectiv la modificarea Codului fiscal. Şeful
statului, Klaus Iohanns, a apreciat că măsurile fiscale anunţate de Guvern,
între care mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi
scăderea impozitului pe venit, vor complica problemele, în loc să le rezolve. El a
solicitat coaliţiei la putere PSD – ALDE să dea dovadă de
responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează,
spune el, neîncredere. Potrivit preşedintelui, ţara traversează o perioadă de
creştere economică, dar aceasta se bazează pe consum şi a atras atenţia că investiţiile
publice şi private au scăzut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă a anului
trecut. Şi sindicatele din România sunt nemulţumite, demersul Executivului fiind criticat de
toate confederaţiile.Cel mai vehement dintre critici, liderul Cartel Alfa, Bogdan
Hossu, a avertizat că proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede
transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, are
mari deficienţe şi există pericolul ca 2 milioane de salariaţi să sufere
pierderi nete la venituri. CNSLR Frăţia a anunţat că începe strângerea de semnături în rândul
membrilor săi pentru declanşarea grevei generale în economia naţională, iarBNS atrage
atenţia că nu există nicio certitudine că salariile nete vor fi menţinute la
nivelul anterior transferării contribuţiilor, atât timp cât nimic nu-i obligă
pe angajatori să majoreze salariile brute cu echivalentul contribuţiilor
achitate în prezent de ei. Patronatele evită să se implice în conflictul
deschis guvern – sindicate. Oamenii de afaceri recomandă, însă, executivului să
chibzuiască şi să nu ia măsuri pripite, al căror posibil impact nu a fost
suficient evaluat.
2 ani de la tragedia din clubul
bucureştean Colectiv
Împlinirea, pe 30 octombrie, a doi ani de la incendiul din
clubul bucureştean Colectiv, soldat cu moartea a 64 de persoane şi rănirea a
peste 100, a fost marcată la Bucureşti de Asociaţia Colectiv printr-un Marş al chitarelor,
de aducere aminte, şi două zile de concerte. Participanţii la marş – câteva
sute de persoane – au mers în tăcere, îmbrăcaţi în tricouri albe imprimate cu
fotografiile celor dragi dispăruţi în urma tragediei sau purtând candele şi
flori. Radio România a difuzat spectacolul 64, inspirat din drama
de la Clubul Colectiv, iar la Cluj (nord-vest) a fost organizat un eveniment
comemorativ având şi scopul de exprimare a dezaprobării faţă de tergiversarea
procesului în acest caz. În
dosarul Colectiv au fost trimişi în judecată patronii clubului, fostul
primar de sector şi angajaţi ai Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă, fiindcă, deşi clubul nu avea autorizaţie de
securitate la incendiu, nu au luat nicio măsură. Mulţi spun că mare lucru nu
s-a schimbat nici la doi ani de la tragicul evenimnet. Autorităţile se
apără, însă, şi spun că numărul solicitărilor de avize şi autorizaţii de
securitate la incendiu a crescut, de pildă, cu aproape 85%. Amintim
că tragedia din clubul Colectiv a fost urmată de ample proteste de stradă
împotriva corupţiei din administraţia locală şi centrală, proteste care au
condus la demisia cabinetului social-democrat condus de Victor Ponta.
Criza catalană, văzută de la
Bucureşti
România şi-a reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi
integritatea teritorială a Spaniei, respingând declaraţia unilaterală de
independenţă a Cataloniei. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe
de la Bucureşti, Spania este un aliat important şi partener strategic al
României, relaţie reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi la
nivel internaţional. Legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acţiuni care
ţine de ordinea internă a unui stat rezidă în deplina sa conformitate cu legea
fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv – mai precizează
comunicatul. În aceste condiţii, România se declară în favoarea respectării
dreptului internaţional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără
acordul statului implicat. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a
anunţat că urmăreşte cu maximă atenţie şi interes evenimentele din regiunea
spaniolă. Potrivit unui comunicat, încă din etapa organizării referendumului
pentru independenţă, echipa de monitorizare constituită la nivelul MRP s-a
aflat în legătură permanentă cu asociaţiile românilor, cu parohiile din
regiune, cu misiunile diplomatice ale României de pe teritoriul spaniol, pentru
a cunoaşte nemijlocit situaţia reală a celor peste 130.000 de cetăţeni români
din Catalonia, din cei aproape un milion care există în Spania.
FCSB (fosta Steaua Bucureşti), s-a
calificat în primăvara europeană
Vicecampioana României la fotbal, FCSB
(fosta Steaua Bucureşti) s-a calificat în primăvara europeană după ce a
remizat, joi seară, pe teren propriu, scor 1-1, cu formaţia israeliană Hapoel
Beer Sheva, în runda a patra din grupa G. FCSB a adunat 10 puncte şi conduce
grupa. Pe locul secund, cu 6 puncte, se află Viktoria Plzeň (Cehia), care a trecut, tot joi, de FC Lugano, din
Elveţia, cu 4-1. Hapoel Beer Sheva şi FC Lugano ocupă poziţiile 3 şi 4 în grupa G.
Următorul meci al FCSB este în deplasare cu Viktoria Plzeň, iar un egal i-ar asigura primul loc
în clasament.
