România,
care şi-a modificat în mai multe rânduri ţinta de aderare la zona euro, va
trebui să fie foarte precaută cu alegerea acestui moment, consideră specialişti
din mediul bancar. În opinia preşedintelui Asociaţiei Analiştilor
Financiar-Bancari din România, Radu Crăciun, ţinta 2019 nu este foarte
credibilă, având în vedere că este deja a şasea anunţată de autorităţi. În
plus, pentru a putea fi atinsă, ar trebui ca România să înregistreze în
următorii ani niveluri ale creşterii economice mult mai mari decât media
statelor din UE, fără a supraîncălzi economia prin măsuri artificiale de
impulsionare a consumului. Din punct de vedere tehnic, însă, România este
pregătită deja pentru adoptarea monedei unice, spune preşedintele Asociaţiei
Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea.
Guvernul
român va lansa luna viitoare programul naţional Primul loc de muncă, adresat
tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani – a anunţat într-un interviu
pentru Radio România ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Cei
interesaţi vor putea fi încadraţi în muncă în administraţia publică, dar şi la
companii de pe piaţa românească dispuse să externalizeze unele servicii. O altă
noutate anunţată de Eugen Teodorovici este sprijiirea românilor din afara
graniţelor pentru deschiderea unei afaceri cu sediul în România, dar a cărei
activitate se poate defăşura în ţara de domiciliu.
La
1 ianuarie 2015, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE aveau salarii minime
naţionale care variau de la 184 de euro pe lună în Bulgaria şi 218 euro pe lună
în România, până la 1.923 de euro în Luxemburg, potrivit datelor publicate,
joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Zece state aveau salarii
minime sub 500 de euro pe lună, iar în şapte state salariile minime depăşeau
1.000 de euro pe lună. Comparativ cu 2008, salariile minime în 2015, exprimate
în monedă naţională, au crescut în toate statele membre ale UE, cu excepţia
Greciei, unde au scăzut cu 14%, şi a Irlandei, unde au rămas stabile. În
perioada 2008 – 2015, cea mai mare creştere s-a înregistrat în România (95%).
România
a reuşit să îşi menţină echilibrul şi stabilitatea financiară şi a făcut
importanţi paşi înainte, dar evoluţia sa din 2014 nu este suficientă pentru a
sigura un progres durabil – consideră Comisia Europeană, care a prezentat, joi,
rapoartele pe baza cărora a identificat 16 ţări membre cu dezechilibre
macro-economice. Pentru România, faptul că nu a ajuns la un acord cu creditorii
internaţionali în privinţa măsurilor economice şi fiscale este considerat un punct
slab. Sunt semnalate, de asemenea, progresele insuficiente în îmbunătăţirea
colectării la buget, în reformarea sistemului de pensii, a celui sanitar sau al
administraţiei publice. În timp ce raportul remarcă o îmbunătăţire a pieţei de
energie prin stabilirea calendarelor pentru liberalizarea la electricitate şi
gaze naturale, sunt punctate şi întârzierile în reformarea managementului
pentru companiile din energie şi transport. Deciziile în urma analizei
experţilor financiari ai Comisiei urmează să fie discutate luna viitoare, în
Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare – ECOFIN.