Tag: Principele Nicolae al Romaniei

  • Principele Nicolae al României

    Principele Nicolae al României

    În urmă cu 120 de ani, pe 5
    august 1903, se năștea la Sinaia, principele Nicolae, singurul frate al regelui
    Carol al II-lea, pe lângă cele trei surori. Destinele celor doi frați aveau să
    difere mult în final, dar asemănările dintre comportamentul și viețile lor
    private ies, la rândul lor, în evidență, unele datorându-se chiar modului în
    care au fost crescuți. Mama lor, regina Maria, a menționat de altfel în
    memoriile sale că și-a lăsat copiii să crească liber, nefiind preocupată
    neapărat să le impună restricțiile cerute de protocolul regal.

    Ștefania Dinu,
    directoarea Muzeului Național Cotroceni, continuă povestea Principelui Nicolae: A fost botezat la 3 octombrie 1903 și poartă numele țarului Nicolae al
    II-lea, care era văr primar cu mama sa, principesa și apoi Regina Maria. Era al
    doilea băiat al perechii formate din viitorii monarhi Ferdinand și Maria și cel
    de-al patrulea copil al familiei regale. Ca atare, a fost cumva departe de
    tron. Nu avea să fie în ceea ce privește succesiunea la tron pe un loc dominant,
    așa că Prințul Nicolae a avut o copilărie cât se poate de fericită la Curtea
    Regală. Pentru că era foarte năzdrăvan, toți cei care încercau să-l educe au
    eșuat în acest această încercare. Dar au sfârșit și prin al îndrăgi foarte mult
    pe micul principe și unul dintre cei de care era foarte apropiat a fost nimeni
    altul decât regele Carol I.


    Alintat
    Nicky, tânărul prinț a fost, de altfel, preferatul regelui Carol I și, după o
    copilărie lipsită de griji în România, el a fost trimis în Marea Britanie
    pentru a urma cursurile colegiului Eton. Tot din adolescență și prima tinerețe
    datează și pasiunea principelului Nicolae pentru sport și automobilism. Iar, în
    timpul Primului Război Mondial, după retragerea curții regale la Iași în 1916,
    obișnuia șă-și plimbe mama într-un mic automobil denumit Bambino ca s-o
    destindă în perioada aceea grea.

    Ce s-a întâmplat după război și după Marea
    Unire din 1918 cu principele Nicolae, aflăm tot de la Ștefania Dinu.: A continuat să meargă la Eton, unde a avut rezultate destul de bune, nu
    foarte strălucite. El era un tip visător, înclinat mai mult spre partea
    umanistă, dar la Eton a făcut, bineînțeles, cursuri militare, pentru că a fost
    ambiția Reginei Maria ca acest băiat al ei să devină ofițer de marină. Asta a
    fost și cariera pe care el a urmat-o la Eton, și după ce a terminat colegiul, a
    fost ofițer cadet în Marina Regală Britanică, dorind să urmeze și Școala navală
    de război în Marea Britanie. Nu a mai reușit acest lucru pentru că Regele
    Ferdinand s-a stins din viață prematur, în iulie 1927. Și atunci Principele
    Nicolae a trebuit să se întoarcă în țară pentru a prelua funcția de înalt
    regent.

    Se știe că în 1925, principele moștenitor Carol renunțase pentru a doua
    oară la tron și plecase în exil în Franța cu Elena Lupescu, fapt pentru care
    regele Ferdinand a fost nevoit să anunțe instituirea unei regențe pentru
    regele-copil Mihai. În momentul în care regele Ferdinand s-a stins din viață,
    regența a intrat în funcțiune, înalt regent fiind principele Nicolae, care avea
    atunci vârsta de 24 de ani. Regele Mihai avea atunci vârsta de șase ani. Deci
    această regență ar trebuit să preia conducerea treburilor statului. Și
    principele Nicolae era, în același timp, și tutorele regelui-copil Mihai.


    În perioada regenței, principele
    s-a achitat bine de îndatoririle până în 1930 când regele Carol al II-lea și-a
    revendicat tronul și a preluat conducerea statului. Cei doi frați, crescuți în
    același spirit nerestrictiv, se asemănau și în privința vieții sentimentale
    tumultoase. Întocmai ca regele, princepele a început o idilă cu o femeie
    măritată, Ioana Doletti, cu care, odată divortață, s-a și căsătorit împotriva
    cutumelor regale. Regele însă nu a acceptat situația, deși la rândul său se
    aflase într-unele aproape identice.
    Ș

    tefania Dinu despre viața particulară a principelui Nicolae: Între timp, pasiunile lui pentru automobile, pentru aviație, pentru
    sport în general au continuat. Schiul era sportul preferat, dar participa și la
    cursele de automobilism. Una dintre curse a fost Paris-Nisa, prin 1933, și
    cursa de la Le Mans. A însoțit-o pe Regina Maria în 1926, în vizită în America
    și acolo a avut întâlniri cu mai mulți producători de automobile americane,
    printre care și Henry Ford, după care, venind în țară, chiar și a achiziționat
    niște mărci de automobile americane cu care participa la aceste curse de
    automobilism. În 1931, 28 octombrie s-a căsătorit cu Ioana Doletti, fără a avea
    permisiunea regelui Carol al II-lea, care nu l-a înțeles, deși el era în
    aceeași situație cu Elena Lupescu. A fost un pic ipocrit Regele Carol al II-lea
    când i-a cerut fratelui său să renunțe la Ioana Doletti și la această
    căsătorie, pe care el a făcut-o în secret în comuna Tohani. Asta a atras după
    sine, desigur, excluderea lui. Mai întâi a fost trimis în străinătate pentru șase
    luni, iar cele șase luni s-au transformat în șase ani, timp în care Principele
    Nicolae venea și pleca din România pentru a participa, totuși, la o serie de
    evenimente împreună cu regele Carol al II lea.


    De-abia în
    1937 principele a renunțat la titul său regal și a plecat definitiv în exil cu
    Ioana Doletti, purtând numele de Nicolae Brana. Titlul de principe de
    Hohenzollern aveau să-i fie reatribuit în 1942 de regele Mihai care, de altfel,
    i-a recunoscut și căsătoria. Nu va primi, însă, și titlul de principe de
    România. În exil avea să locuiască în
    Italia și în Elveția, fiind urmărit de serviciile secrete interbelice și
    postebelice, de Siguranță și, respectiv, de Securitate. După instalarea
    comunismului, principele Nicolae a devenit unul dintre cei mai dinamici
    reprezentanți ai exilului românesc, încercând să unească diaspora românească în
    jurul mai multor proiecte, inaugurând biblioteci românești, cum ar fi cea de la
    Freiburg, și centre culturale precum cele din Madrid și Roma. A murit în 1978
    la Madrid, fiind înmormântat la Lausanne, în Elveția.


  • Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova la final

    Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova la final

    Festivitatea de premiere a laureaţilor celei de-a treia ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României, a avut loc sâmbătă, 6 iunie, la Palatul Elisabeta.



    Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Nicolae al României şi a Preşedintelui Director General al Radio România – Ovidiu Miculescu, cărora li s-a alăturat regizorul şi producătorul elveţian Reto Ott, Preşedintele Juriului şi Directorul Centrul Cultural Media al Radio România – Oltea Şerban-Pârâu, participanţii la festival şi reprezentanţi ai presei.



    Sunt foarte fericit să transmit din partea mătuşii mele, Principesa Margareta a României, felicitări sincere tuturor participanţilor cât şi câştigătorilor de astăzi, care şi-au asumat realizarea la un înalt nivel a unor opere din această artă specială. Radiodifuziunea Română merită şi ea felicitată pentru organizarea acestui festival important”, a declarat Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României.



    Oltea Şerban-Pârâu, Directorul Centrul Cultural Media al Radio România, a ţinut să remarce că este o onoare să ne aflăm aici, astăzi, cu această ocazie specială şi, încă o dată, îmi exprim gratitudinea pentru înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale oferit acestui eveniment. Există activităţi ale radioului, proiecte, provocări, în care investim profesionalism, dăruire, talent artistic şi mult mai mult decât atâta. În timp, unele dintre acestea, cele care vorbesc sufletului, pot deveni nu doar nişte amintiri frumoase, ci adevărate repere, iar Festivalul Internaţional Grand Prix Nova se numără printre acestea”.



    Reto Ott, regizor şi producător din Elveţia, preşedintele juriului Grand Prix Nova 2015, a mulţumit Familiei Regale a României pentru găzduirea evenimentului, dar şi organizatorilor de la Radio România pentru profesionalismul lor în munca de structurare a ediţiei de anul acesta a Grand Prix Nova și a anunţat laureaţii Festivalului:



    SECŢIUNEA TEATRU SCURT


    Locul I – Call of Dating, scenariul şi regia Cristal Duhaime şi Mira Burt-Wintonick / WireTap from CBC Radio Canada;


    Locul II — Mama, scenariul şi regia Ilinca Stihi / Radio România;


    Locul III – Metro. Auditory Hallucinations, scenariul şi regia Dmitry Nikolaev / Radio Russia.


    SECŢIUNEA RADIO DRAMA


    Locul I — Pescho, scenariul Marek Epstein, regia Petr Mančal / Czech Radio;


    Locul II – To Moscow!, scenariul şi regia David Zane Mairowitz / Radio Russia – Radio Kultura;


    Locul III – Dry Haze — The Year Without a Summer, scenariul şi regia Werner Cee / Deutschlandradio.



    În partea a doua a festivităţii, Principele Nicolae al României și Oltea Şerban-Pârâu au oferit trei premii specialepentru roluri excepţionale realizate de actorii români în premierele radiofonice ale stagiunii 2014 a Teatrului Naţional Radiofonic.



    Laureaţii Premiilor Teatrului Naţional Radiofonic sunt:


    Dorina ChiriacCea mai bună interpretare feminină, pentru rolurile Caterina din Henric al V-lea, de William Shakespeare şi Mowgli din Învăţăturile ursului Baloo către micuţul Mowgli, scenariu radiofonic alcătuit de Mihai Lungeanu din texte semnate de Rudyard Kipling;


    Marius StănescuCea mai bună interpretare masculină, pentru rolul Regele Henric din Henric al V-lea, de William Shakespeare;


    Alexandru PotoceanPremiul pentru debut, pentru rolul Gregor Samsa din Metamorfoza, scenariu original de Ion Andrei Puican, inspirat după nuvela omonimă de Franz Kafka.



    Un premiu special a fost acordat doamnei Vijay Sadhu, Director de Programe al ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), pentru promovarea Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova printre producătorii din spaţiul asiatic.



    Între 1 şi 6 iunie, în sălile de conferinţe ale Hotelului Continental, s-au desfăşurat audiţiile şi dezbaterile juriului şi creatorilor programelor înscrise în concurs, prilej pentru toţi cei prezenţi de a cântări noile tendinţe stilistice, precum şi viitorul teatrului radiofonic în peisajul mediatic actual, aflat într-o continuă şi alertă schimbare.



    De la tradiţie la modernitate în teatrul radiofonic şi ce perspective oferă viitorul acestui gen artistic atât de îndrăgit, care este riscul de a depăşi formulele de expresie consacrate şi de a oferi publicului o experienţă sonoră inovatoare? Sunt provocările la care au încercat să răspundă participanţii la Grand Prix Nova — Voicing The Future, festival care a adus la Bucureşti, pentru al treilea an consecutiv, cele mai revoluţionare producţii radiofonice din lume.



    Festivalul Internaţional Grand Prix Nova s-a adresat deopotrivă creatorilor, specialiştilor, dar şi iubitorilor de teatru radiofonic, obiectivul său fiind acela de a promova inovaţia în domeniul spectacolelor radiofonice, prin valorificarea posibilităţilor de expresie oferite de mijloacele tehnice moderne. Ediţia 2015 a festivalului a suscitat un mare interes din partea creatorilor de producţii radiofonice din toată lumea, înscriindu-se producţii şi din ţări noi faţă de anii anteriori – Egipt, Estonia, Finlanda, Malaezia, Myanmar, Noua Zeelandă, Polonia, Moldova şi Canada, precum şi un număr important de producători independenţi. În urma preselecţiei riguroase, pe lista Festivalului Grand Prix Nova 2015 au figurat 50 de producţii de înaltă calitate din 28 de ţări din întreaga lume.



    Juriul ediţiei 2015 a Festivalului Grand Prix Nova a fost format din personalităţi şi profesionişti de renume:Reto Ott, regizor şi producător din Elveţia, membru al Grupului de Creatori de Spectacol Radiofonic din cadrul EBU (European Broadcasting Union) – preşedintele juriului Grand Prix Nova 2015, Eberhard Petschinka, autor de scenarii de film şi piese de teatru pentru scenă şi radio, regizor şi pictor din Austria, Silvain Gire, scriitor şi jurnalist, co-fondator şi redactor-şef la Arte Radio, Franţa, Vijay Sadhu, personalitate marcantă a radioului indian, Director de Programe al ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), India şi cunoscutul regizor român Mihai Lungeanu.