Radio România Internațional

Tag: Prinţul Charles

  • S’băneadză Văsillelu!

    S’băneadză Văsillelu!

    Dumidză s-u arihătipsească văsiloañea, s’băneadză văsillelu ! Acăţaţ cu gaileadzlli tut cama mulţă di pi globlu, nu mindueamu că aestă hăbari va s’yină vărăoară. Ghini ma, cadealihea, ştim că vărnu nu easti nimuritor. Tru kirolu ditu soni, ahurhimu s’videmu cum s’bitiseaşti secolul XX, cum polimili di cari mindueamu că ascăpămu ti daima s’dizvărtescu tru mplină mediatizare, cum alăncescu lenu turlii di crize şi cum keru liderlli cari alăsară toru tru aestu secol.



    Istoria Văsiloañillei fu scriată tru kirolu a banăllei aproape un seculu, şi tru kirolu a dumniillei a llei, nai ma marea ditu Regatul Unit şi a daua ditu istoria a lumillei, după Ludovic Soarli ali Franţă. Cadealihea, longevitatea easti ună performanţă şi n’aduţi aminti că dada a văsiloañillei, tut cu numa Elisabeta, bănă 102 añi iara nicukirlu a văsiloañillei, prinţul consortu Philip nă alăsă anlu ţi tricu, cu maş unu mesu ninti tra s’ncllidă un secolu. Văsiloañea Elisabeta a II-a bănă 96 di ani şi fu multu di multu nvirinată di moartea prinţului consort, cu cari tricu ună bană muşeată şi lungă.



    Istoria a văsiloañillei Elisabeta a II-a s-ngrăpsi tru cathi sticu di oară şi easti istoria a lumillei tru aestu ditu soni seculu. Tru aestu kiro viniră pi arada 15 di premieri britaniţ, aţelu ditu soni ditu arada aluştoru, Liz Truss ţi u andămusi văsiloañea tru aţea ditu soni apariţie publică a llei. Cu alti zboară, văsiloanea Elisabeta a II-a ş’feaţi borgea andicra di văsilie şi di Commonwealth până tru oara ditu soni, cu aţeali ditu soni kicuti di puteari. Cara văsiloanea s’avea amintată cu perspectiva văsilikească maş tru un plan secundu, hillilu a văsiloañillei, văsillelu Charles al III-lea fu ditu ahurhită pi linia directă ti tron.



    Tru aestă istorie easti yilipsită totna criza dinastică ditu 1936, cându văsillelu Eduard al VIII-lea abdică, di lu bagă pi ipotisi fratili a lui, Albert, dinintea a unei borgi ti cari nu eara andreptu. Agiumsi văsille sumu numa di George al VI-lea şi avu dumnilla tru momentele lăhtăroasi a Doilui Polimu Mondial. Fu totna andrupătu di văsiloanea a lui, Elisabeta, şi di clirunumsitoarea a tronlui, tut Elisabeta. Văsillelu muri la maş 56 di añi, ase că Elisabeta fu călisită s’llia multu ayoñea, tru 1952, prerogativili văsilikeşţă. Tru aestu an fu sărbăturisitu Jubileul di Platină, nai ma lungă dumnille a unui suveran britanic.



    Tru tut aestu kiro, Charles fu prinţu clirunumsitoru, cu ună bană ţi u tricu acutotalui anamisa di duñeauă. Tut ţi ari adrată prinţul tru bana a lui fu evenimentu tratat public. Româñilli ş-aduc aminti că prinţul, tora văsillelu Charles a Regatlui Unit, u află România, cu muşuteaţa a niscăntoru localităţ şi zone tru cari timpul canda s’dănăsea. Vini la Viscri, bănă aclo, adră ma multi emburlăki locale, ecologhiţi, s-priimnă pritu hoară şi ma largu, feaţi muabeti cu oamiñilli. Un cadealihea lucru iasi tru videală pritu aesti imagini cari nă feaţiră s’nă xanaamintămu. Cama multu, când era prinţu, văsillelu Charles al III-lea zbură cu tiñie ti România, ti muşuteaţa a văsiliillei a noastre.



    Nu lipseaşti s’dipunemu păn tru kirolu al Vlad Ţepeş tra s’videmu ligături di soie anamisa di casa văsilikească britanică şi atea di la noi. Văsillelu Mihai ali Românie eara soie dupu afendă-su cu văsiloañea Elisabeta iara dupu dada cu prinţul consort Philip. Văsillelu Mihai u andămusi yinitoarea a lui nicukiră, Ana di Bourbon-Parma la numta ditu 1947 a soţlui a lui ditu ficiurami, Philip, cu yinitoarea văsiloane Elisabeta a II-a.



    Realitatea easti ahătu babaşcă şi lărgurie şi va si s’ngrăpsească multu kiro şi cu sinferu. Idyealui va si s’ngrăpsească şi ti naua eră, aţea a văsillelui Charles al III-lea cari tora ahurheaşti. Va s’hibă ună di mximă responsabilitate şi cum văsiloanea fu un exemplu şi ună urneki ti miliardi di oameni, easti ună urneki şi un exemplu prota ş-prota ti hillilu a llei, văsillelu cari yini tora clirunomu pi tron. Neise, s’băneadză văsillelu !




    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Trăiască regele!

    Trăiască regele!

    Dumnezeu să o odihnească pe regină, trăiască regele! Luaţi cu griji din ce în ce mai globale, nu credeam că această ştire va veni vreodată. Dar, desigur, ştim că nimeni nu este nemuritor. În ultimul timp, am început să vedem cum se încheie secolul XX, cum războaie de care credeam că am scăpat pe veci se desfăşoară în plină mediatizare, cum apar crize de tot felul şi cum dispar liderii care au trasat viaţa acestui secol.



    Istoria reginei a fost scrisă în timpul vieţii, aproape un secol, şi în timpul domniei sale, cea mai îndelungată din Regatul Unit şi a doua din istoria omenirii, după Ludovic Soarele al Franţei. Desigur, longevitatea este o performanţă şi ne aminteşte că mama reginei, tot cu numele Elisabeta, a trăit 102 ani iar soţul reginei, prinţul consort Philip ne-a părăsit anul trecut, cu numai o lună înainte să încheie un secol. Regina Elisabeta a II-a a trăit 96 de ani şi a fost foarte afectată de moartea prinţului consort, alături de care a străbătut o viaţă frumoasă şi lungă.



    Istoria reginei Elisabeta a II-a s-a scris în fiecare clipă şi este istoria omenirii din ultimul secol. În acest timp s-au succedat 15 premieri britanici, ultimul dintre ei, Liz Truss întâlnind-o pe regină chir în ultima sa apariţie publică. Altfel spus, regina Elisabeta a II-a şi-a îndeplinit înalta datorie faţă de ţară şi de Commonwealth până în ultima clipă, cu ultimii stropi de energie. Dacă regina se născuse cu perspectiva regală doar într-un plan secund, fiul reginei, regele Charles al III-lea a fost de la început pe linia directă pentru tron.



    În această istorie este evocată mereu criza dinastică din 1936, când regele Eduard al VIII-lea abdică, punându-l pe fratele său, Albert, în faţa unei responsabilită pentru care nu se pregătise. A devenit rege sub numele de George al VI-lea şi a domnit în momentele teribile ale celui de Al Doilea Război Mondial. A fost mereu susţinut de regina sa, Elisabeta, şi de moştenitoarea tronului, tot Elisabeta. Regele a murit la numai 56 de ani, astfel că Elisabeta a fost chemată să preia foarte repede, în 1952, prerogativele regale. În acest an a fost sărbătorit Jubileul de Platină, cea mai lungă domnie a unui suveran britanic.



    În tot acest timp, Charles a fost prinţ moştenitor, cu o viaţă expusă total atenţiei publice. Tot ce a făcut prinţul în întreag sa viaţă a fost eveniment tratat public. Românii îşi amintesc că prinţul, acum regele Charles al Regatului Unit, a descoperit România, frumuseţea unor localităţi şi zone în care timpul părea că s-a oprit în loc. A venit la Viscri, a locuit acolo, a susţinut o serie de afaceri locale, ecologice, s-a plimbat prin sat şi împrejurimi, a vorbit cu oamenii. Un firesc cuceritor emană aceste imagini care ne-au făcut să ne redescoperim. Mai mult, când era prinţ, regele Charles al III-lea a vorbit într-un mod excepţional despre România, despre frumuseţea ţării noastre.



    Nu trebuie să coborâm până la Vlad Ţepeş pentru a descoperi legături de rudenie între casa regală britanică şi cea de la noi. Regele Mihai al României a fost rudă pe linie paternă cu regina Elisabeta iar pe linie maternă cu prinţul consort Philip. Regele Mihai a întâlnit-o pe viitoarea sa soţie, Ana de Bourbon-Parma la nunta din 1947 a prietenului său din copilărie, Philip, cu viitoarea regină Elisabeta a II-a.



    Realitatea este deja atât de densă şi cuprinzătoare şi se va scrie mult şi interesant. La fel se va scrie şi despre noua eră, cea a regelui Charles al III-lea care începe acum. Va fi una de maximă responsabilitate şi cum regina a fost un exemplu şi un model pentru miliarde de oameni, este un model şi un exemplu mai întâi pentru fiul său, regele care îi urmează acum la tron. Trăiască Regele, aşadar!



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.05 – 28.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.05 – 28.05.2022


    Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel


    Şeflu a statului român, Klaus Iohanniszbură, gioi la telefon, cu prezidintulu Consiliului European, Charles Michel, tră pregătirea a reuniunillei extraordinare a Consiliului di la Bruxelles di la bitisita aluştui mesu. Prinţipalu subiect di pe agenda a summitului easti agiutorlu umanitar şi financiar tră Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea eara temele di discuţie anamisa di şeful a statului român şi prezidintulu Consiliului European. Tu aistu kiro, s’duţi ninti ofensiva a forțelor ruse contra ali Ucraină viţină, iu situația easti greauă. Inspectoratul General ali Poliţie di Frontieră cundille că, di la diclanșarea a crizăllei ruso-ucrainene, pe 24 şcurtu, tru România intrară pisti ună miliuni di cetățeni ucraineni.



    Nomlu offshore, cari reglementează exploatarea gazelor tru Amarea Lae, intră pi lucru


    Nomlu offshore, cari reglementează exploatarea a azelor tru Amarea Lae, fu promulgată, ñiercuri, di prezidintulu Klaus Iohannis. Naua turlie a nomlui easti ma di suţată cu investitorllii şi lipseaşti s’aducă amintatiţi şi a companiilor şi a statului, spun reprezentanţii a guvernului. După adoptarea proiectului di lege tru Camera Diputaţilor, ministrul Energiei, liberalu Virgil Popescu, spusi că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, ama şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. Nomlu pruveadi un mănuclliu di misuri mutrinda stabilitatea a regimului fiscal şi di redivenţe petroliere, cum şi eliminarea impozitarillei suplimentare a veniturilor tră păhadzlli di vindiare la cari investitorii nu realizeadză supraprofituri. Pe tut kirolu a divărtearillei acordurli mutrinda perimetre petroliere offshore şi onshore di ahândusimi, titularllii a acordurilor au ndreptul di comercializari, tru turlie libiră, hidrocarburile produse ditu perimetrele petroliere respective, la păhadzlli şi tru cantităţile diterminate di aeşti, tru condiţiile a legislaţiillei naţionale şi europene tru vigoare. Uidisitu cu documentul, România va s’aibă antăñitate la extrădzearea a dzăcământului, iar profitul va s’ampartă anamisa di statul român, cari va s’llia 60% şi investitori – 40%. Protili gaze ava s’hibă scoasi tu meslu cirişaru pritu proiectul dirulat di compania Black Sea Oil&Gas. Estimările spunu că un miliard di metri cubi va s’hibă livraţi anual pritu aestă exploatare, aanvălinda, aşi 10% din necesarul a Româniillei.



    Clirunomlu Coroanălleli ei Marii Britanii, Prinţul Charles, tru vizită tru România


    Aflat tru ună nauă vizită tru România, Prinţul Charles di Wales s-andămusi, ñiercuri, Bucureşti, cu prezidintul Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi Custodile a Cărunăllei Române, Margareta. Muabeţli fură ţănuti pi criza a arifugaţloru ucraineni şi pi agiutorul dat di România a văsiliillei viţini tru contextul ali invazie arusă. Uidisitu cu Administraţia Prezidinţială, şeflu a statlui lu informă pi Prinţul di Wales ti hub-ul umanitar di Suceava şi simfunizarea a gaereţloru di agiutoru ditu partea a ma multor state tru hăirea ali Ucraină. Klaus Iohannis şi clirunomlu a Cărunăllei Britanică zbură ti relaţiile bilatearale şi Parteneriatlu strategic româno-britanic, ti cearei di limitare a efectilor alăxerloru climatiţi şi tră conservarea biodiversitatillei, ama şi ti oportunitatea dizvoltarillei a născăntoru proiecte educaţionale mutrinda alăxerli climatiţi. Klaus Iohannis sumlinie angajamentul a Bucureștiului tra s’bagă tru practico obiectivele europene tru planu di alăxeri climatiţi. Tru cadrul ali andamasi cu şeful a Guvernului, Prinţul Charles fu sinfirisitu di politiţli a Româniillei tru domeniul a energiillei veardi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi spusi dişcllidiareaa ti andruparea a investiţiilor tru energia veardi, nai cama multu aţea eoliană offshore tru cari companiile britaniţi suntu aştiptate s’inveastiască tru perioada yinitoari. Prinţul Charles avu muabeti cu premierlu și ti polimlu ditu Ucraina. Uidisitu cu un comunicat a Executivlui, prinţipalele mindueri şi cilăstăseri a Alteţăllei a Lui Regale mutriră fuvirsearea a securitatillei alimentari a lumillei, la cari s’agiumsi di itia a ambudyiusearillei porturli Odisa şi Nikolaev di către askerili ruse. Iara Nicolae Ciucă părăstisi gaereţli a Româniillei di andrupari a Ucrainăllei: aprukearea şi apănghisearea a arifugaţloru, andruparea a cetăţenilor ucraineni strămutaţ internu şi a atiloru cari ş-u-apără văsilia, cum și andruparea a exporturlor ucrainene di yiptu. Tutunăoară, şeflu a Guvernului di Bucureşti părăstisi perspectivili şi fuvirserli genearate tru regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui di la sinuru.



    Executivul di la București a aprobat un nou pachet di măsuri sociale și economice


    Executivul di la București dimăndă, luni, ună nauă pachetă di misuri sociale şi economice convenit di coaliţia di guvernare, tru condițiile tru cari ună dalgă di scunkeri fără precedint afecteadză populația a văsiliillei. Aestă pachetă, tru valoare di 1,1 miliardi di euro, va s’bagă tru lucru di la 1 alunaru. Anamisa di misuri s’arădăpsescu amânarea, tră nouă meşi, a ratelor la bănţă tră cetăţenii şi companiile cari au dificultăţi financiare di itia a crizelor multiple tru kirolu ditu soni. S-apufusi, tutunăoară, darea unu cirecu ditu diferenţa di tiñî di cafi mesu, tru simfunie cu nomlu a salarizării unitare akicăsită cu lucrătorlli ditu sistemul public, cum şi darea a unui giutoru unic di 700 di lei (140 di euro) tră tuţ pensionarii cu pensii sum 2.000 di lei (400 di euro).


    Tru idyiul kiro, Guvernul va llia misuri tră anvărtuşearea fiscală şi respectarea angajamentelor mutrinda dificitul public. Easti zborlu ti ñîcurarea a hărgiloru bugetare cu nai puţăn 10%, cu excepţia aţiloru cu investiţiile, tiñiili, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat ahurhinda cu 1 alunaru, cum şi creastirea colectariilli veniturlir la bugetul general consolidat a statului cu 10 miliardi di lei (2 miliardi di euro). Tut luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, dimanda că marea majoritate a voucherelor tră persoanele vulnerabile va s’hibă dati către beneficiari tru meslu cirişaru, iar alantă tru prima parte ditu alunaru. Pe 9 mai, Guvernul di la București aprobă misura mutrinda tichetele sociale cari va s’hibă date ti ma multi categorii di persoane aflate tru risc di ftuhie extremă. Pisti trei milioane di români va s’aibă hăiri, unăoară la doi meşi, di un voucher social tru valoare di 250 di lei (50 di euro).



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a vorbit, joi, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului de la Bruxelles de la sfârşitul acestei luni. Principalul subiect de pe agenda summitului este sprijinul umanitar şi financiar pentru Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea au constituit temele de discuţie dintre şeful statului român şi preşedintele Consiliului European. Între timp, continuă ofensiva forțelor ruse asupra Ucrainei vecine, unde situația este dificilă. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a precizat că, de la declanșarea crizei ruso-ucrainene, pe 24 februarie, în România au intrat peste un milion de cetățeni ucraineni.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a intrat în vigoare

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis. Noua formă a legii este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă câştiguri şi companiilor şi statului, spun reprezentanţii guvernului. După adoptarea proiectului de lege în Camera Deputaţilor, ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, dar şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. Legea prevede un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri. Pe toată durata derulării acordurilor referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor au dreptul de a comercializa, în mod liber, hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare. Potrivit documentului, România va avea întâietate la extragerea zăcământului, iar profitul se va împărţi între statul român, care va încasa 60% şi investitori – 40%. Primele gaze ar urma să fie extrase în luna iunie, prin proiectul derulat de compania Black Sea Oil&Gas. Estimările arată că un miliard de metri cubi vor fi livraţi anual prin această exploatare, acoperind, astfel, 10% din necesarul României.

    Moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, în vizită în România

    Aflat într-o nouă vizită în România,după o întrerupere în anii de pandemie, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au vizat criza refugiaţilor ucraineni şi ajutorul dat de România ţării vecine în contextul invaziei ruse. Şeful statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai multor state în beneficiul Ucrainei. Cei doi au discutat și despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice.

    La întrevederea cu şeful Guvernului, Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Alături de Custodele Coroanei Române, Margareta, Prinţul Charles a vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Moștenitorul Coroanei Marii Britanii a ajuns, pentru prima data, în România, în 1998. El susţine fundaţii şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau biodiversitatea Transilvaniei. Prin Fundaţia Prinţul de Wales România, Alteţa Sa Regală a dezvoltat şi programe de susţinere a micilor fermieri şi un program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.

    Executivul de la București a aprobat un nou pachet de măsuri sociale și economice

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet de măsuri sociale şi economice convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1 miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei (400 de euro).

    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro). Tot luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din iulie. Pe 9 mai, Guvernul de la București a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai multor categorii de persoane aflate în risc de sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro).


  • Prinţul Charles yini diznău tru România

    Prinţul Charles yini diznău tru România

    Aflat tru ună nauă vizită tru România, Prinţul Charles di Wales s-andămusi, ñiercuri, Bucureşti, cu prezidintul Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi Custodile a Cărunăllei Române, Margareta. Muabeţli fură ţănuti pi criza a arifugaţloru ucraineni şi pi agiutorul dat di România a văsiliillei viţini tru contextul ali invazie arusă. Uidisitu cu Administraţia Prezidinţială, şeflu a statlui lu informă pi Prinţul di Wales ti hub-ul umanitar di Suceava şi simfunizarea a gaereţloru di agiutoru ditu partea a ma multor state tru hăirea ali Ucraină. Klaus Iohannis şi clirunomlu a Cărunăllei Britanică zbură ti relaţiile bilatearale şi Parteneriatlu strategic româno-britanic, ti cearei di limitare a efectilor alăxerloru climatiţi şi tră conservarea biodiversitatillei, ama şi ti oportunitatea dizvoltarillei a născăntoru proiecte educaţionale mutrinda alăxerli climatiţi. Klaus Iohannis sumlinie angajamentul a Bucureștiului tra s’bagă tru practico obiectivele europene tru planu di alăxeri climatiţi.



    Tru cadrul ali andamasi cu şeful a Guvernului, Prinţul Charles fu sinfirisitu di politiţli a Româniillei tru domeniul a energiillei veardi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi spusi dişcllidiareaa ti andruparea a investiţiilor tru energia veardi, nai cama multu aţea eoliană offshore tru cari companiile britaniţi suntu aştiptate s’inveastiască tru perioada yinitoari. Prinţul Charles avu muabeti cu premierlu și ti polimlu ditu Ucraina. Uidisitu cu un comunicat a Executivlui, prinţipalele mindueri şi cilăstăseri a Alteţăllei a Lui Regale mutriră fuvirsearea a securitatillei alimentari a lumillei, la cari s’agiumsi di itia a ambudyiusearillei porturli Odisa şi Nikolaev di către askerili ruse. Iara Nicolae Ciucă părăstisi gaereţli a Româniillei di andrupari a Ucrainăllei: aprukearea şi apănghisearea a arifugaţloru, andruparea a cetăţenilor ucraineni strămutaţ internu şi a atiloru cari ş-u-apără văsilia, cum și andruparea a exporturlor ucrainene di yiptu. Tutunăoară, şeflu a Guvernului di Bucureşti părăstisi perspectivili şi fuvirserli genearate tru regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui di la sinuru.



    Diadunu cu Margareta, Custodile a Cărunăllei Române, Prinţul Charles vizită ţentrul tră arifugaţ ucraineni organizat la București, iu avu muabeti cu arifugaţ şi cu voluntari cari lli-agiută. Centrul nregistrează cathi dzuuă cama di ună ñille di vizitatori ucraineni, cari s’ducu aclo ti aprovizionari cu produsi di maximă ananghi: alimenti, produse di igienă, strañe şi ancălţăminte, ama şi tră hăirlătica cu servitii sociale şi consiliere pi perioada şidiarillei tru România.



    S’aşteaptă ca Prinţul Charles să-şi treacă dzălili a vizităllei a lui private tru horli ditu Transilvania, iu ari ndauă nicukirati. Aestu agiumsi tră prota oară tru România tru 1998 şi, di atumţea, vizită văsilia aproapea cathi an. Tru aestă perioadă, andrupă fundaţii şi programe cari anveaţă masturlli, aveaglle patrimoniul cultural ică biodiversitatea ali Transilvanie, iara pritu Fundaţia Prinţul di Wales România, Alteţa Sa Regală dizvoltă programe di andrupari a Niţloru fermieri şi un program speţial tru agiutorlu a militarilor români pliguiţ tru Afganistan şi Irak.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Prinţul Charles revine în România

    Prinţul Charles revine în România

    Aflat într-o nouă vizită în România, Prinţul Charles de
    Wales s-a întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul
    Nicolae Ciucă şi Custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au fost
    centrate pe criza refugiaţilor ucraineni şi pe ajutorul dat de România ţării
    vecine în contextul invaziei ruse. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful
    statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai
    multor state în beneficiul Ucrainei. Klaus Iohannis şi moştenitorul Coroanei
    Britanice au discutat despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic
    româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice
    şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării
    unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice. Klaus Iohannis a
    subliniat angajamentul Bucureștiului în a atinge obiectivele europene în
    materie de schimbări climatice.


    În cadrul întrevederii cu şeful Guvernului,
    Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei
    verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru
    susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în
    care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Prinţul
    Charles a discutat cu premierul și despre războiul din Ucraina. Potrivit unui
    comunicat al Executivului, principalele preocupări ale Alteţei Sale Regale au
    vizat ameninţarea la adresa securităţii alimentare a lumii, generată de
    blocarea porturilor Odesa şi Nikolaev de către trupele ruse. Iar Nicolae Ciucă
    a prezentat eforturile României de susţinere a Ucrainei: primirea şi găzduirea
    refugiaţilor, susţinerea cetăţenilor ucraineni strămutaţi intern şi a celor
    care îşi apără ţara, precum și susţinerea exporturilor ucrainene de cereale.
    Totodată, şeful Guvernului de la Bucureşti a prezentat perspectivele şi
    ameninţările generate în regiunea Mării Negre, în contextul războiului de la
    graniță.


    Alături de Margareta, Custodele Coroanei Române, Prinţul Charles a
    vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat
    cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Centrul înregistrează zilnic
    peste o mie de vizitatori ucraineni, care merg acolo pentru a se aproviziona cu
    produse de maximă necesitate: alimente, produse de igienă, îmbrăcăminte şi
    încălţăminte, dar şi pentru a beneficia de servicii sociale şi consiliere pe
    perioada şederii în România.


    Se aşteaptă ca Prinţul Charles să-şi petreacă
    restul vizitei sale private în satele din Transilvania, unde deține câteva
    proprietăți. Acesta a ajuns pentru prima dată în România în 1998 şi, de atunci,
    a vizitat țara aproape în fiecare an. În această perioadă, a susţinut fundaţii
    şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau
    biodiversitatea Transilvaniei, iar prin Fundaţia Prinţul de Wales România,
    Alteţa Sa Regală a dezvoltat programe de susţinere a micilor fermieri şi un
    program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.



  • Jurnal Românesc – 26.11.2020

    Jurnal Românesc – 26.11.2020

    “Românii din Marea Britanie vor continua să fie un catalizator pentru parteneriatul cu acest stat, chiar şi după 1 ianuarie 2021”, a declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu cu ocazia aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Unit. “România are cea de-a doua mare comunitate în Marea Britanie, care contribuie la economia şi societatea britanică în multe moduri pozitive. Salut faptul că mulţi angajaţi români, în special în sistemul britanic de sănătate, au jucat un rol crucial în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. (…) De asemenea, contez pe faptul că autorităţile britanice le vor acorda acces deplin şi le vor asigura drepturile chiar şi după finalizarea Brexit-ului”, a spus şeful diplomaţiei române.


    La rândul său, ambasadorul britanic la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat că ţara noastră nu este încă foarte bine cunoscută în Marea Britanie şi că se înregistrează prea frecvent percepţii stereotipe negative despre România. Potrivit acestuia, România este un partener puternic şi de încredere, un loc cu oameni extraordinari, mâncare minunată şi un vin chiar mai bun. Şi prinţul Charles a transmis un mesaj. El a arătat că, în prezent, peste 600.000 de români trăiesc în Marea Britanie, joacă un rol important în comunităţi, iar recent mulţi dintre ei au fost în fruntea eforturilor de combatere a crizei de sănătate publică. Moştenitorul coroanei britanice s-a declarat mândru de faptul că o reţea de organizaţii caritabile din Marea Britanie îi sprijină pe români în diverse domenii, printre care protejarea biodiversităţii unice a României.


    În opinia sa, asemenea Marii Britanii, România este o ţară de o “remarcabilă diversitate”, cu “o tapiserie preţioasă de culturi, religii, limbi şi oameni”. Marcarea a 140 de ani de relaţii diplomatice româno-britanice a avut loc în cadrul unui eveniment online organizat de Ambasada României la Londra, în colaborare cu Ministerul de Externe britanic şi reprezentanţa dilplomatică a Regatului Unit la Bucureşti.



    Deputaţii Partidului Socialiştilor din Republica Moldova au cerut în Parlamentul de la Chişinău ca volumul de conţinut audiovizual în limba română să fie redus de la 80% la 60%. Iniţiatorii, care argumentează că Republica Moldova este un stat multietnic, iar rusa are statut de limbă de comunicare interetnică, au propus anularea aşa-numitei legi “antipropagandă”, adoptată în 2018, precum şi reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale transmise de televiziuni. Parlamentarii PSRM cer şi excluderea din Codul audiovizualului a prevederilor conform cărora programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare trebuie să provină în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră. Analişti politici din stânga Prutului, citaţi de Radio Chişinău, apreciază că demersul este “o sfidare a majorităţii etnice”, “o lovitură adusă suveranităţii Republicii Moldova” şi ar putea chiar împinge societatea la tensiunile interetnice din anii 90. Potrivit Radio Chişinău, care citează date obţinute în urma ultimului recensământ, aproximativ 20% dintre cetăţenii moldoveni folosesc rusa ca principală limbă de comunicare.



    Reprezentanţa Institutului Cultural Român în Polonia anunţă că webinarul “Limba română ca limbă țintă — dialog cu Matei Vișniec și Jan Cornelius despre bilingvism și autotraducere” va avea loc pe 27 noiembrie, de la ora 19.00 (ora României) pe platforma Zoom. ICR Varșovia transmite că cei doi invitaţi au experiența scrierii în limba țărilor în care s-au stabilit și traducerii ulterioare a unor cărți proprii în limba română. Moderatorul dezbaterii, lector universitar doctor Loredana Ilie, va încerca să afle de la cei doi care este raportul dintre celebritate și traducere, retroversiune și autotraducere. Evenimentul, care se va desfăşura în limba română, este organizat împreună cu Catedra de Românistică, Lectoratul de Limba Română și Cenaclul Științific al Studenților Româniști de la Universitatea “Adam Mickiewicz” din Poznań. Cei interesaţi să participe la seminarul online găsesc detalii despre modalitatea de conectare pe site-ul icr.ro.

  • Retrospectiva săptămânii 02.08 – 08.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 02.08 – 08.08.2020

    Trei scenarii pentru noul an școlar românesc


    Soarta noului an școlar preuniveritar din România
    era, până miercuri, incertă. Acasă din luna martie din cauza crizei generate de
    noul coronavirus, copiii erau debusolați, iar părinții și profesorii
    îngrijorați. Invitat în numeroase rânduri să anunțe ce viitor apropiat le
    rezervă copiilor de la grădiniță până la ultima clasă de liceu, guvernul
    minoritar liberal de la București lăsase să se înțeleagă că, în noul an școlar,
    vor fi combinate prezența fizică la cursuri cu orele online. Mult așteptata
    explicație oficială a venit miercuri, prin vocea președintelui țării, Klaus
    Iohannis, care a precizat că grădinițele și școlile se vor deschide, conform
    tradiției, pe 14 septembrie. Că orele de curs vor fi organizate după trei
    scenarii – verde, galben și roșu – ce vor fi puse în practică zonal, în funcţie
    de numărul de infecţii.

    Mai precis, decizia privind o eventuală deschidere,
    respectiv închidere totală sau parţială a unităţilor de învăţământ va fi luată
    de autorităţile locale. Cei mai mulţi copii vor fi prezenţi fizic în sălile de
    clasă. Acolo unde, însă, situaţia epidemiologică o va impune, orele se vor
    desfășura online. Social-democraţii, în opoziție, au atras atenţia că, până
    acum, copiii şi profesorii nu au primit tabletele şi calculatoarele promise de
    guvern pentru învăţământul la distanță.

    La rândul ei, organizaţia Salvaţi Copiii România a solicitat
    autorităţilor să elaboreze un ghid care să ajute şcolile să decidă asupra soluţiilor
    optime de începere a anului şcolar în funcţie de mai mulţi factori, nu numai de
    Covid-19, adică și de spaţiile disponibile, de distanţa parcursă şi modul în
    care elevii şi cadrele didactice ajung la şcoală sau de condiţiile igienice din
    unităţile de învăţământ. ONG-ul a mai punctat că 47% dintre elevii români au
    avut acces limitat la educaţie în timpul măsurilor de izolare impuse de
    pandemie, neavând la dispoziţie o tabletă, un computer ori acces la internet.
    Ministerul Educației spune, acum, că Guvernul a alocat banii necesari pentru
    achiziţionarea a 250.000 de tablete și a 74.000 de laptopuri. În perioada
    stării de urgență, același minister făcuse apel la Biserica Ortodoxă să
    contribuie la dotarea copiilor care nu au un computer sau ai căror părinți nu
    își permit să facă o astfel de investiție.



    BNR, despre economia României


    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a
    României a decis să reducă,din 6 august, rata dobânzii de politică
    monetară de la 1,75% la 1,50% pe an, dar şi să scadă
    dobânzile pentru facilităţile de depozit şi de creditare de care pot beneficia
    băncile comerciale în relaţia cu BNR. Totodată, Banca centrală a hotărât să
    păstreze la nivelul actual acele sume pe care instituțiile bancare sunt
    obligate să le păstreze în conturile BNR. Bancherii români sunt de părere că
    economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai pe
    fondul relaxării treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, dar sunt cu
    mult sub nivelul anterior crizei sanitare. Revenirea economică rămâne incertă
    pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor
    asociate, de măsurile fiscale ale autorităţilor și de politicile monetare ale
    băncilor centrale din economiile avansate şi emergente.

    În privința economiei românești,
    BNR spune că, în trimestrul întâi al anului, aceasta a descrescut de la 4,3 la
    2,4%, iar deficitul balanţei comerciale a crescut semnificativ, pe fondul
    scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii. În trimestrul al
    doilea, contracția a fost severă, în condiţiile unui declin puternic
    înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru
    limitarea extinderii pandemiei. Declinul a început să fie ușor recuperat
    începând din mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.
    Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi-stabil. Gramul de aur, în schimb, s-a
    scumpit, atingând valori record, semn pentru unii analiști că economia este în
    mare dificultate.



    Prinţul Charles recomandă România


    Prinţul Charles de Wales, moştenitorul coroanei
    britanice, îi îndeamnă pe români să îşi petreacă vacanţele în țară şi să
    descopere bogăţiile de necrezut ale acesteia, într-un film realizat recent şi
    prezentat, marţi, la reşedinţa sa din localitatea Valea Zălanului, din centrul
    României. Filmul de cinci minute a fost realizat de jurnalistul britanic
    Charlie Ottley, producătorul seriei de documentare Wild Carpathia, cu scopul de a sprijini industria turismului din
    România.

    Prinţul Charles, care narează acest film, spune că a venit pentru
    prima dată în România acum 20 de ani şi că a descoperit o ţară uimitoare, care
    ocupă un loc deosebit în inima sa. Moștenitorul coroanei britanice regretă că,
    din cauza pandemiei, anul acesta nu a putut călători în România, dar spune că
    va continua să pledeze pentru protejarea comorilor ei unice. Prinţul Charles
    vorbește de Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei,
    de colecţiile din muzeele Bucureştiului, de frumuseţea sălbatică a defileului
    Porţile de Fier, de castelele, munţii sau de satele săseşti ale Transilvaniei.



    Campioana României la fotbal


    CFR Cluj a obţinut al treilea titlu
    consecutiv de campioană a României la fotbal, după ce a învins-o, luni seară,
    în deplasare, pe Universitatea Craiova, cu 3-1, într-un meci decisiv
    pentru câştigarea Ligii I. Astfel, CFR îşi trece în palmares al şaselea titlu
    de campioană. Cât despre Universitatea, aceasta a ratat şansa unui titlu după o
    pauză de 29 de ani. A reuşit, însă, cea mai bună clasare a sa după revenirea în
    Liga I, o performanţă mai mult decât onorabilă.

  • România, recomandată de Prinţul Charles

    România, recomandată de Prinţul Charles

    Prinţul
    Charles de Wales îi îndeamnă pe români să îşi petreacă vacanţele în România şi
    să descopere ‘bogăţiile de necrezut’ ale acesteia.


    Într-un film de aproximativ
    5 minute, prezentat, marţi, la reşedinţa sa din localitatea Valea Zălanului, acesta caracterizează România drept o țară ‘admirabilă’ şi
    ‘uimitoare’ ca diversitate. Filmul a fost realizat de jurnalistul britanic
    Charlie Ottley, producătorul seriei de documentare Wild Carpathia, cu scopul de a sprijini industria turismului din
    România.


    Prinţul Charles amintește că a venit pentru prima dată aici în urmă cu
    20 de ani, iar, de atunci, țara ocupă un loc deosebit în inima sa. El mai arată
    că România este foarte diversă, enumerând Delta Dunării, cea mai mare şi mai
    sălbatică zonă umedă a Europei, pădurile, izvoarele şi mănăstirile Bucovinei,
    Moldovei şi Maramureşului, colinele Munților Apuseni sau întinderile nelocuite
    ale Județului Harghita, colecţiile nepreţuite din muzeele Bucureştiului sau
    frumuseţea sălbatică a defileului Porţile de Fier de pe Dunăre, castelele,
    munţii şi satele săseşti ale Transilvaniei sau văile retrase ale Banatului şi
    Crişanei. O atât de bogată diversitate naturală şi culturală reunite sub
    acelaşi drapel e remarcabilă şi e una dintre caracteristicile care fac din
    România acest colţ deosebit al Europei, conchide Prințul Charles.


    Alteţa Sa îi
    îndeamnă pe români să-şi descopere ţara şi să fie mândri de natura, fauna
    sălbatică, gastronomia, tradiţiile şi cultura lor. El mai arată că, din cauza
    primei pandemii majore din istoria contemporană, oamenii trăiesc acum momente
    de profundă schimbare, de incertitudine și de teamă, iar multe țări și-au
    închis granițele.


    Prințul Charles deplânge și efectul devastator al acestei
    situaţii asupra sectorului turistic, a hotelurilor și restaurantelor unde
    lucreză milioane de oameni. Însă, spune membrul familiei regale britanice,
    timpul petrecut acasă oferă, la rândul său, nenumărate ocazii minunate de a
    explora şi de a descoperi.


    Acum e momentul ideal să ne redescoperim
    rădăcinile şi să refacem legătura cu moştenirea noastră. Sunt convins că
    românii care vor face astfel vor găsi nenumărate motive să se bucure şi să fie
    mândri de ţara lor    , mai subliniază Charles de Wales. El regretă faptul
    că, din cauza pandemiei de coronavirus, anul acesta nu a putut călători în
    România, unde vine relativ frecvent.


    Alteța Sa amintește și faptul că
    domnitorul român din Secolul XV, Vlad Țepeș, se numără printre strămoşii săi,
    ceea ce ar putea explica faptul că în România se simte parțial acasă.
    Realizatorul filmului, Charlie Ottley, care spunea că iubeşte România mai mult
    decât orice ţară din lume, a întărit acest mesaj, făcând şi el un apel către
    români să îşi petreacă vacanţele în ţară, să cheltuiască banii aici şi nu în
    străinătate, pentru că în acest fel vor susţine turismul intern.


  • Jurnal românesc – 21.04.2020

    Jurnal românesc – 21.04.2020

    Primarul localității italiene Giaveno, din Piemont, Carlo Giacone, a adresat pe Facebook, salutul sacru pascal în limba română: Hristos a Înviat!” comunității românești care a sărbătorit, duminică, Învierea lui Iisus Hristos. Zeci de români au răspuns edilului cu tradiționalul Adevărat a Înviat!”. Carlo Giacone spune că fost un gest de solidaritate creştină, expresie indispensabilă a respectului reciproc și a bunei conviețuiri între cetățenii români și autoritățile administrative italiene. Potrivit primarului, la Giaveno trăiesc circa 600 de cetățeni români care s-au integrat perfect în societatea orașului, unde muncesc și unde li s-au născut copiii.



    Cu prilejul Sfintelor sărbători de Paşti, Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a adresat comunităţii românilor din Ucraina, conaţionalilor din România, Republica Moldova şi din alte ţări urări de sănătate, de credinţă în Puterea Divină şi păstrarea conştiinţei naţionale. În acest timp de cumpănă pentru întreaga populaţie de pe glob, când virusul Covid-19 seamănă moarte în sânul popoarelor, noi ne exprimăm compasiunea faţă de cei aflaţi pe patul suferinţei şi solidaritatea cu cei ce luptă pentru salvarea vieţilor omeneşti. Suntem alături de fraţii noştri din localităţile româneşti din Ucraina, alături de conaţionalii din Suceava şi Deva, Iaşi şi Bucureşti, Timişoara şi Maramureş, din alte localităţi din România, precum şi alături de confraţii din Chişinău, Bălţi, Briceni şi din alte colţuri ale pământului. Cu aceste speranţe în gând, vă dorim din inimă, iubiţi conaţionali, multă sănătate, iar bucuria Învierii lui Iisus Hristos să vă aducă împliniri în toate năzuinţele dumneavoastră, bunăstare în casă, armonie în viaţă şi linişte în suflet – spune Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina.



    Şi Prinţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, a adresat românilor un mesaj video cu ocazia Paştelui ortodox. Prinţul de Wales, care evocă actuala criză provocată de pandemia cu noul coronavirus, îşi exprimă dorinţa de a reveni în România, dar şi de a se întâlni, din nou, cu membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie. Mulţi români din Marea Britanie, a subliniat printul Charles, joacă un rol indispensabil în sistemul naţional de sănătate sau în căminele de bătrâni. Le suntem profund recunoscători şi nu am suficiente cuvinte pentru eforturile lor remarcabile – a mai spus moştenitorul tronului Marii Britanii.



    Un grup de ziarişti români stabiliţi în patru ţări europene au lansat campania Ne Pasă, dedicată românilor din diaspora în contextul epidemiei de coronavirus. Campania face parte dintr-un proiect online născut la începutul acestei luni, din dorinţa de a oferi o informare corectă şi completă despre situaţia din ţările cele mai lovite de pandemie din Europa: Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie. Ciprian Apetrei (jurnalist şi profesor, Franţa), Cornelia Crîşmaru (Italia), Miruna Căjvăneanu (Italia), Alina Harja (jurnalist şi scriitor, Londra), Anca Mihai (Italia), Gelu Vlaşin (jurnalist şi scriitor, Spania), aflaţi în carantină, discută în mediul virtual despre viaţa de zi cu zi şi cum îşi desfăşoară activitatea pe timp de pandemie. Ei au decis să împărtăşească online cu publicul aceste întâlniri şi astfel s-a născut ideea de a fonda o platformă de ştiri şi comentarii din Italia, Spania, Anglia şi Franţa, numită RoZoom Press. În cadrul campaniei Ne Pasă fondatorii RoZoom Press vor organiza o dezbatere pe platforma Zoom în fiecare săptămână pe teme de actualitate. Obiectivul lor este de a limita răspândirea ştirilor false pentru că au contacte directe cu autorităţile internaţionale şi pot verifica informaţiile.



    Ministrul de Interne de la Bucureşti, Marcel Vela, a anunţat că a fost prelungită cu 14 zile, până la sfârşitul lunii aprilie, suspendarea zborurilor din şi înspre România cu zece ţări. Este vorba de Marea Britanie, Irlanda de Nord, Statele Unite ale Americii, Belgia, Olanda, Turcia, Iran, Italia, Franţa şi Germania.

  • Măsuri pentru protejarea pădurilor

    Măsuri pentru protejarea pădurilor

    Tradus în 20 de limbi și difuzat în aproape 120 de ţări de pe tot mapamondul, documentarul “Sălbăticia Carpaţilor” (“Wild Carpathia”), realizat de Travel Channel, îi invita, în anii trecuţi, pe parcusul a cinci episoade, pe toţi iubitorii de natură prin pădurile superbe, dar prea puțin cunoscute, ale Munților Carpați.



    România deţine zeci de mii de hectare de pădure virgină şi cvasivirgină, habitat pentru animale sălbatice precum urşii, lupii şi râşii. Şi poate partea cea mai inedită a filmului “Sălbăticia Carpaţilor” o constituia interviul cu Prințul Charles al Marii Britanii, un iubitor declarat al acestei părţi de Românie neşlefuită de civilizaţie. Moştenitorul Coroanei britanice a lansat, în timp, nu o dată, apeluri la păstrarea intactă a pădurilor româneşti, precum şi la oprirea defrişărilor ilegale masive care au mutilat zone împădurite uriaşe. Atât că, dacă semnalul de alarmă a venit, de multe ori, de peste hotare, soluţia nu este decât la români! Or, unele zone par a fi, din păcate, lăsate de izbelişte de autorităţile de la Bucureşti. Este motivul pentru care Comisia Europeană i-a dat României 30 de zile la dispoziţie pentru a pune capăt exploatărilor forestiere ilegale, în caz contrar, putând să instituie sancţiuni suplimentare.



    Într-o conferinţă de presă, ministrul demis liberal al Mediului, Costel Alexe, a amintit că Executivul european a transmis avertizări încă din 2016: “De atunci România era întrebată de ce nu face nimic ca pădurea să rămână pădure şi nu o comoară luată cu asalt de hoţi. Mai bine de trei ani au trecut de atunci, trei ani în care Comisia şi-a arătat răbdarea cu toţi cei care au condus acest sector şi această ţară. Comisia Europeană a aşteptat trei ani de zile ca tăierile ilegale în România să înceteze. Ştiţi ce cred eu? Că Europei şi Comisiei Europene i-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare.”



    Anul trecut, trei ONG-uri de mediu au depus plângere la Comisia Europeană faţă de distrugerea a zeci de mii de hectare de păduri seculare şi primare. ONG-urile susţin că autorităţile din România aprobă tăieri în ariile protejate Natura 2000 fără a analiza impactul asupra acestor zone.



    Cătălina Rădulescu, avocat al ONG-ului Agent Green: “Nu sunt numai cazuri de încălcări izolate, ci întreaga legislaţie şi întreaga practică din România încalcă legislaţia comunitară. Pădurile sunt administrate prin amenajamente silvice adoptate pe o perioadă de 10 ani. Trebuie să fie adoptate numai după ce a fost realizată evaluare strategică de mediu şi o evaluare adecvată, care bineînţeles ar trebui să aibă ca obiect, în primul rând, biodiversitatea din ariile protejate şi ar trebui să fie aprobate prin ordin de ministru înainte de aplicarea lor.”



    Unele zone protejate unde s-au făcut defrişări ilegale arată ca adevărate câmpuri de luptă la propriu. Potrivit Federaţiei sindicale forestiere Silva, şase pădurari au fost ucişi în ultimii ani, din care doi numai anul trecut, în timp ce 650 au fost bătuţi, atacaţi cu topoare şi cutiţe sau împuşcaţi atunci când îi surprindeau în acţiune pe tăietorii ilegali de lemn.




  • Biserica fortificată de la Viscri

    Biserica fortificată de la Viscri

    Viscri
    este un nume care a devenit cunoscut în întreaga lume după ce prinţul Charles
    s-a îndrăgostit de sat şi de împrejurimile lui. O vizită în acest sat braşovean
    oferă oricui posibilitatea de a se întoarce în timp. Casele sunt foarte vechi, vopsite
    în culori palide, cu obloane la ferestre, unele având chiar de sute de ani.
    Mijlocul de deplasare cel mai frecvent pe care îl veţi vedea pe drumul de ţară,
    denivelat şi prăfuit, va fi tradiţionala căruţă.



    Punctul central
    de interes rămâne biserica fortificată, un exemplu impresionant de arhitectură
    defensivă transilvană. Aici o veţi
    întâlni pe Gerhild Gross administratoare a bisericii fortificate şi organistă,
    mereu pregătită să vă ofere informaţii despre cetate. Atâtea biserici
    fortificate pe o suprafaţă ca a Transilvaniei nu există nicăieri. Fireşte, nu
    se mai pot vizita toate, însă cele multe, deschise publicului, au un caracter
    unic. Au fost construite pentru acelaşi scop, însă fiecare are ceva aparte. Este
    una dintre cele mai vechi. Prima dată a fost construită o bisericuţă şi, de
    atunci, strămoşii noştri au trebuit să se gândească la o modalitate de apărare
    împotriva invaziilor otomane, ale mongolilor, tătarilor, turcilor. Biserica era
    punctul principal al comunităţii şi s-au gândit să ridice fortificaţii în jurul
    ei pentru a fi în siguranţă. Toată populaţia din sat, în caz de pericol, putea
    să se refugieze în incinta bisericii.
    Este o orgă foarte mică, foarte simplă, construită în 1817 de un
    constructor transilvănean de orgi. Pentru mine, reprezintă ceva special,
    fiindcă strămoşii mei au fost organişti. Bunicul, unchiul, iar acum cânt
    eu la ea. De mică, am fost foarte
    apropiată de orgă.



    Biserica a fost
    fortificată în jurul anului 1500. Zidul de incintă, înalt de şapte metri, a
    fost ridicat la început de sec. al XVI-lea, iar în sec. al XVII-lea a fost
    prevăzut cu case fortificate, turnuri defensive şi drumuri de strajă care se
    mai păstrează şi astăzi. În vremurile paşnice de după 1743 drumul de strajă a
    fost demolat, în locul lui fiind construite cămări de cereale pentru săteni.
    Interiorul bisericii păstrează încă tavanul casetat din 1743 şi mobilarea
    austeră. Datorită valorii culturale istorice, centrul satului împreună cu
    biserica fortificată au fost înscrise în 1999 pe lista Patrimoniului Cultural
    Mondial UNESCO. Gerhild Gross. De câţiva ani sunt aici la biserica
    fortificată şi toţi turiştii cu care am vorbit au fost încântaţi de România. Şi
    toţi nu s-au aşteptat la o ţară aşa de frumoasă. După ce ne vizitează, merg
    acasă cu o cu totul altă imagine despre ţara noastră. Au de văzut o natură care
    în alte părţi nu mai există aşa cum e aici. Există sălbăticie, păduri frumoase,
    sate deosebite. Toată zona cu dealurile ei e frumoasă. Mulţi pleacă cu lacrimi
    în ochi, mai ales cei în vârstă, fiindcă cetatea le aminteşte de trecut.



    La Viscri l-am
    întâlnit pe Thomas Markel. Este cetăţean german, are 33 de ani şi se află în
    concediu. Însă nu a venit doar în vacanţă, e voluntar la cetate. Sunt în vacanţă, dar m-am oferit să ajut la partea turistică, să vând
    bilete, să le ofer informaţii oamenilor şi să-i ajut, în general, pe cei puţini
    care au rămas la mine în sat. Am o legătură specială cu acest loc, ca mai toţi
    cei din familia mea, şi am fost aici doar de trei ori de când am crescut. Acum
    vreau să petrec mai mult timp aici şi să cunosc mai bine satul. Înainte să vin
    aici mi-am făcut timp să vizitez oraşul Sibiu. Mi-a plăcut. Oferta culturală e
    bogată şi poţi face multe lucruri acolo.



    Administratoarea
    bisericii fortificate şi organista vă invită ca atunci când vă planificaţi
    vizita la Viscri să nu uitaţi să aduceţi cu dumneavoastră şi timp. Va fi singurul
    lucru de care veţi avea nevoie pentru a vă bucura de autenticitatea satului şi
    de biserica fortificată. Căci, cu puţin răgaz, că veţi desprinde de cotidian şi
    veţi intra în lumea de poveste Viscri.


    Rubrică realizată
    cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României,
    prin programul Diversitate şi patrimoniu cultural prin prisma mass-media,
    Biserici şi cetăţi fortificate în judeţele Braşov şi Sibiu.

  • S-a încheiat Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu

    S-a încheiat Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu

    A căzut cortina şi peste ediţia din acest an, a 25-a, a Festivalului
    Internaţional de Teatru de la Sibiu. Timp de zece zile, circa 3.300 de artişti
    din 73 de ţări le-au oferit spectatorilor peste 500 de spectacole. Pe afiş au
    figurat producțiile
    cele mai reprezentative ale marilor teatre românești, producții internaționale
    importante, spectacole în aer liber programate zilnic în pieţe, pe străzile
    orașului vechi și în cetățile și bisericile fortificate medievale saxone din
    împrejurimile Sibiului. Din Italia în Japonia, din
    Spania în Rusia şi din Marea Britanie în India, trupele invitate au venit,
    practic, de pe întreg mapamondul. În marja Festivalului, au fost vernisate
    expoziţii, unele în premieră europeană, şi au fost organizate ateliere
    culturale şi un târg de carte.


    Fondatorul şi preşedintele FITS, actorul Constantin
    Chiriac, nu şi-a ascuns bucuria faţă de reuşita acestui regal cultural, pe
    care-l păstoreşte de un sfert de secol. Constantin Chiriac : Un
    final al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia cu numărul
    25. Sub semnul pasiunii, 25 de ani, am încercat să creştem un festival care era
    insignifiant la unul din cele mai importante din lume. Aţi văzut câte trupe,
    câte personalităţi au ajuns la Sibiu şi, aşa cum am promis, toate au încântat
    publicul. Vă mulţumesc că aţi fost alături de noi, la această mare bucurie. Vă
    aşteptăm din nou anul viitor!


    Festivalul
    Internațional de Teatru a fost, notează critica de specialitate, motorul
    obținerii de către Sibiu a statutului de Capitală Culturală Europeană în 2007,
    anul în care România era admisă în Uniune.     Graţie
    pieței de desfacere creată de FITS prin Bursa de Spectacole, Teatrul Național
    Radu Stanca din Sibiu a fost prezent la unele dintre cele mai importante
    festivaluri de gen din lume: Edinburgh, Avignon, Napoli, Bruxelles, Seul,
    Tokyo, Porto sau Frankfurt. FITS e un obiectiv strategic al ministerului român
    al Culturii, care, alături de administraţia locală, este principalul finanțator
    al acestui eveniment, şi e sprijinit de Comisia Europeană, de centrele
    culturale și ambasadele străine din România, de rețele internaționale și de
    sponsori privați, care au completat bugetul de 13 milioane de euro alocat
    manifestării a    nul acesta.


    În premieră,
    Festivalul a avut doi patroni onorifici, pe preşedintele României, Klaus
    Iohannis, fost primar al Sibiului, şi pe moştenitorul coroanei britanice,
    Prinţul Charles, un pasionat de Transilvania. Marea Britanie este mândră de
    tot ce aţi obţinut şi de contribuţia ei modestă în călătoria dumneavoastră
    impresionantă     – a transmis, la sfârşitul Festivalului, Prinţul de Wales, în
    mesajul său, citit de ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummell.

  • Retrospectiva săptămânii 27.05 – 02.06.2018

    Retrospectiva săptămânii 27.05 – 02.06.2018

    Fonduri
    de coeziune pentru România


    România va primi
    în viitorul proiect de buget european pentru perioada 2021-2027, mai multe fonduri de coeziune – 27 miliarde
    euro, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada
    actuală. Executivul comunitar a propus modernizarea politicii de
    coeziune în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii,care va avea la dispoziţie fonduri totale de
    373 de miliarde euro. Prin
    politica de coeziune, Uniunea are ca obiectiv reducerea decalajelor de
    dezvoltare între statele membre sau între diferite regiuni. Intr-o declaraţie
    pentru Radio România, comisarul european pentru Politica Regională, Corina
    Creţu, a menţionat câteva dintre priorităţile in acest sector pentru perioada
    2021-2027: In primul rând, o politică în inovare, în
    sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii digitale, deci o politică
    inteligentă; a doua prioritate se referă la investiţiile în toate regiunile.
    Practic, în noua perioadă de programare, de după 2020, vom acorda mai mult
    sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale, care vor fi mult mai mult
    implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că noi credem că regiunile
    şi oraşele ştiu mai bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească
    şi care sunt nevoile acestora. Potrivit comisaruluiCorina Creţu,75% din fondurile de coeziune alocate in viitorul cadru bugetar al UE
    vor fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie
    de investiţii.



    Prinţul
    Charles din nou în România


    Moştenitorul
    Coroanei britanice, Prinţul Charles, a revenit în România în aceste zile. El a
    fost primit de preşedintele Klaus Iohannis, care a apreciat, încă o dată,
    dedicaţia şi implicarea Alteţei Sale Regale în activităţi caritabile în România
    şi în promovarea frumuseţii naturale, a tradiţiilor autentice şi a
    biodiversităţii mediului rural românesc. Cei doi au reiterat nivelul foarte bun
    al Parteneriatului Strategic româno-britanic, care are la bază cooperarea
    intensificată în domeniul economic şi în cel al securităţii. Preşedintele
    Iohannis a reconfirmat, totodată, rolul de liant al relaţiei bilaterale
    reprezentat de comunitatea de români care trăieşte şi lucrează în Marea Britanie.
    Prinţul Charles s-a întîlnit şi cu premierul Viorica Dăncilă. Printre
    subiectele abordate: situaţia economică
    din România, agenda regională, dar şi teme de interes comun, precum cea a
    viitoarei Preşedinţii române a Consiliului UE şi a arhitecturii generale
    europene post-Brexit. În acest context, Viorica Dăncilă a subliniat că
    protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care trăiesc în Marea
    Britanie reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Bucureşti. Moştenitorul
    Coroanei britanice s-a întâlnit şi cu Principesa Margareta, custodele coroanei
    regale, fiica cea mare a fostului
    Suveran al Romaniei, Mihai I, care a decedat , în 2017, la 97 de ani. La
    funeralii acestuia a participat si prinţul Charles. Regele Mihai I era verişor de gradul al
    III-lea cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De două decenii, Prinţul Charles vine aproape
    anual în România, unde deţine câteva proprietăţi. El are o fundaţie caritabilă
    care încurajează păstrarea patrimoniului, agricultura şi dezvoltarea durabilă
    în România. Anul trecut, Prinţul Charles a venit în mai multe rânduri în
    România, atât în vizită privată, cât şi în vizită oficială. In 2017, Klaus Iohannnis l-a decorat pe
    moştenitorul coroanei britanice cu
    Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de
    preţuire pentru activitatea sa în România şi pentru promovarea imaginii
    acesteia în lume.



    O
    decizie a CCR provoacă reacţii pro şi
    contra în România


    Curtea Constituţională a României a constatat,
    miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei
    DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către şeful statului. Ministrul Justiţiei,
    Tudorel Toader, este cel care sesizase CCR după ce preşedintele Klaus Iohannis
    i-a respins ca neintemeiată solicitarea de demitere din funcţie a procurorului
    şef al DNA. Toader a considerat ca refuzul preşedintelui este de natură să
    creeze un blocaj instituţional. În opinia preşedinţiei, însă, acest refuz nu
    este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri
    şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului. Ministrul
    Toader a spus că soluţia dată de CCR are
    la bază principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară
    activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei şi a subliniat ca orice
    decizie a Curţii trebuie repectată. Klaus Iohannis a spus că aşteaptă motivarea
    deciziei Curţii, după care va acţiona în consecinţă. Coaliţia de guvernare a
    apreciat decizia drept firească, în timp ce Opoziţia acuză confiscarea
    atribuţiilor preşedintelui. Manifestaţii de protest au avut loc, în Bucureşti
    şi în ţară faţă de hotărârea CCR care îl obligă pe preşedintele Iohannis să o
    revoce pe şefa DNA. Respingerea
    cererii de revocare a survenit dupa avizul negativ dat de CSM cererii
    ministrului, aviz consultativ, dar obligatoriu în această procedură.



    O noua ediţie a Salonului
    International Bookfest la Bucureşti


    La Bucureşti se desfăşoară în aceste zile Salonul internaţional de
    Carte Bookfest 2018, care reuneşte peste 150 de edituri şi are ca invitat de
    onoare Statele Unite. Sub motto-ul Celebrating the South, evenimentul
    prilejuieşte publicului român întâlnirea cu autori americani din diverse
    domenii. În paralel, au loc sute de evenimente, proiecţii de filme şi lansări
    de carte.Pentru al treilea an consecutiv, Bookfest este organizat sub
    înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis.

  • Viscri

    Viscri

    Dacă vă tentează o
    incursiune în trecut, cam cu vreo 300 de ani în urmă, dacă viaţa sătească
    autentică reprezintă o atracţie şi dacă ideea de a dormi în paturi etajate ca
    într-un sertar, aşa cum amintesc poveştile lui Andersen vă incită, o vizită la
    Viscri este cea mai potrivită. Un sat care mai
    demult nici nu exista pe harta turistică a României, dar care în 99 a fost acceptat
    pe lista patrimoniului mondial UNESCO.


    Aici, în podişul Transilvaniei, în apropiere de
    Sighişoara, se găseşte o zonă colonizată de saşi. Situat între cele două
    şosele ce leagă Rupea de Sighişoara şi de Mediaş, satul Viscri este accesibil doar prin mijloace proprii, de preferinţă fiind
    o maşină de teren.


    Caroline Fernolend, preşedinta fundaţiei Mihai
    Eminescu Trust, fundaţie patronată onorific de însuşi Prinţul Charles, al Marii
    Britanii, ne spune de ce merită să venim la Viscri: La Viscri încercăm să
    păstrăm viaţa autentică şi să dăm voie vizitatorilor şi turiştilor care vin la
    noi să ia parte la viaţa noastră. La noi, în fiecare dimineaţă mai iese ciurda
    satului la păscut şi se întoarce seara. Eu cred că agricultura este baza
    turismului responsabil. Avem 37 de familii care, pe lângă agricultură, trăiesc
    şi din turism. Cred că această combinaţie, de a avea agricultură, de a oferi
    produse doar din gospodăria lor, doar din grădina lor este ceva specific
    Viscriul, ceva ce nu vrem să pierdem. Noi nu facem, de exemplu, purcel la
    rotisor, facem ceaun de miel acum, fiindcă acum este sezonul mieilor. Viscri nu
    e un sat special, faţă de alte sate din România, dar noi suntem conştienţi de
    importanţa calităţii vieţii noastre.


    Satul îşi conservă originalitatea şi ritmul, astfel
    încât sezonul turistic este deschis numai în perioada aprilie-octombrie. La
    Viscri casele sunt foarte vechi, unele chiar şi de 300 de ani. Arhitectura
    caselor păstrează încă forma de construcţie a gospodăriilor săseşti de acum 800
    de ani, cu casa mare, casa mică, şopron, grajd, şură. Tot aici poate fi
    vizitată şi biserica fortificată, biserică luterană, unde se mai ţin încă
    slujbe, în incinta cetăţii fiind amenajat din anul 2006 un mic muzeu, cu
    elemente oglindind tradiţia şi cultura săsească din Viscri, cuprinzând obiecte
    strânse de la saşii care au plecat. Aici se găseşte cel mai arhaic costum din
    secolele XVII-XIX. Se poate şi urca în turnul cetăţii, de unde priveliştea este
    deosebită.


    Tot satul Viscri adăposteşte şi una dintre cele
    mai spectaculoase biserici fortificate săseşti, una din cele şase înscrise în
    patrimoniul mondial UNESCO. Biserica, bine conservată, este una dintre cele mai
    pitoreşti. Ea cuprinde între zidurile sale una dintre puţinele biserici-sală
    romanice ale secolului XIII.


    Turiştii veniţi la Viscri se pot bucura de plimbări cu căruţa în jurul satului, pot urmări activitatea unei familii de
    cărămidari şi a uneia care produce cărbune, pot merge la stână sau, pur şi
    simplu, pot face o plimbare în aer curat. Spectacolul serii este întoarcerea
    ciurdei acasă de pe câmp. Un alt atuu al zonei este mâncarea tradiţională: gazdele
    fac aici pâine de casă, ciorbe ţărăneşti, supe de găină, sarmale şi prăjituri de
    sezon cu rubarbă sau cu zmeură.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a
    lăsa satul Viscri să vă cucerească cu ritmul său propriu, vă aşteptăm şi data
    viitoare cu o nouă destinaţie.