Radio România Internațional

Tag: privatizare

  • Comisia Europeană cere recuperarea a 335 mil euro de la Otchim

    Comisia Europeană cere recuperarea a 335 mil euro de la Otchim


    Comisia Europeană a constatat că, de la privatizarea eșuată a societății petrochimice Oltchim din România, în septembrie 2012, aceasta a beneficiat de ajutoare incompatibile în valoare aproximativă de 335 de milioane euro, anunță Comisia Europeană. Astfel, statul român trebuie să recupereze ajutoarele de la combinatul chimic din Râmnicu Vâlcea.



    “De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestage.



    Ce măsuri contestă Comisia Europeană



    Comisia a inițiat în urmă cu doi ani o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societății Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special:


    – neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012;


    – anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat;


    – continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.



    Reprezentanții Oltchim au anunţat, recent, că au finalizat contractul de vânzare încheiat cu Chimcomplex Borzeşti care cumpărat cu 127 de milioane de euro pachetele de active 1-5 şi parţial 7, din cele nouă în care a fost împărţit combinatul Oltchim pentru a fi scos la vânzare. Activele societății includ terenuri, clădiri, investiţii în curs de execuţie, utilaje, echipamente, tehnologii şi orice alte bunuri similare necesare procesului de producţie și altele.



    Ajutoarele vor fi introduse în tabelul creditorilor



    Preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, a declarat pentru Agerpres că se caută soluții pentru recuperarea ajutoarelor: “Decizia Comisiei Europene se referă la Oltchim SA, însemnând pachetele de acţiuni care nu au fost achiziţionate de Chimcomplex. AAAS este principalul creditor şi în următoarea perioadă vom avea o şedinţă pe această temă, inclusiv cu avocaţii şi cu reprezentanţii firmelor care gestionează procedura de insolvenţă, să vedem cum vom recupera aceşti bani. Este o decizie grea.”


    Șeful AAAS a subliniat că procesul de preluare a unor active ale Oltchim de către Chimcomplex nu este afectat de decizia Comisiei Europene.



    Totodată, Nicolae Bălan, administratorul judiciar al Oltchim, a declarat pentru publicația Adevărul că societatea va reface tabelul creditorilor: “Vom întocmi un nou tabel al creanţelor în care vom introduce suma stabilită de Comisia Europeană. Oltchim mai are câteva active, dar sunt neviabile, iar vânzarea acestor active nu poate aduce suma necesară. Planul de reorganizare deja aprobat de creditori se întinde până în luna aprilie 2019.”



    Oltchim a fost înfiinţat în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Vâlcea, iar din 1990 a funcţionat sub formă de societate comercială pe acţiuni. În 1997 a devenit companie publică prin listarea la Bursa de Valori Bucureşti. Combinatul a intrat în procedura de insolvenţă în ianuarie 2013. Oltchim este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din sud-estul Europei, iar statul român deţine o participaţie de control de 54,8 % în cadrul societăţii.

  • Electrica, listată pe Bursă

    Electrica, listată pe Bursă

    Pentru experţii financiari, decizia statului român de a lista la bursa 51% din actiunile pe care le deţine la Electrica, de altfel, o companie foarte profitabilă, este nu doar una curajoasă, ci şi una istorică. Pentru că, după cum a declarat însuşi ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, este vorba de cel mai mare proces de listare care a avut loc vreodată pe piaţa de capital din România. Iar cifrele spun totul.



    Statul şi-a propus să obţină minim 435 de milioane de euro, bani care nu vor intra în visteria sa, ci vor rămâne în companie, ca bază financiară pentru planurile de investiţii pe care Electrica le va avea în următorii ani. Subscrierile pentru oferta publică au început luni, 16 iunie, şi se vor încheia pe 25 iunie. 85% din pachetul de acţiuni listate la bursă sunt oferite investitorilor instituţionali, iar restul, 15%, personelor fizice, ca mici investitori.



    Preţul unei acţiuni variază între 11 şi 13,5 lei, adică între 2,5 si 3 euro per acţiune. În încercarea de a face şi mai atractive acţiunile, statul a decis să ofere şi discounturi. Investitorii care vor achiziţiona între 1.000 şi 20.000 de acţiuni vor primi o reducere de preţ de 5%.



    Pentru persoanele fizice, listarea Electrica la bursă poate fi o oportunitate, fiindcă au ocazia să-şi diversifice portofoliul de investiţii, sau o alternativă, în condiţiile în care, în ultimii ani, dobânzile la depozitele bancare au cunoscut un declin accentuat. Ideea este susţinută de preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel:



    ”Electrica este o companie foarte profitabilă. Anul trecut a avut peste 300 de milioane de lei (aproape 70 de milioane de euro). Din acest punct de vedere, pentru persoanele fizice ar putea reprezenta o alternativă, în condiţiile în care dobânzile bancare au scăzut foarte, foarte mult şi ca urmare a inflaţiei, aflată la un minim istoric în România. Prin urmare, m-aş aştepta ca mulţi români să găsească investiţia în acţiuni Electrica ca o oportunitate de a diversifica investiţiile pe care le au în momentul de faţă”.



    Totuşi, în prospectul de listare la bursă a Electrica apare şi ceea ce pare a fi singurul punct nevralgic în bunul mers al companiei. Potrivit documentului, Electrica a încasat suplimentar de la clienţii săi, prin dubla taxare a certificatelor verzi, suma de 50 de milioane de lei, circa 11 milioane de euro. Ca urmare, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a decis ca aceste venituri să fie returnate, integral, consumatorilor. Restituirea banilor se va face treptat, prin reducerea tarifelor de furnizare.

  • Privatizări cu probleme

    Privatizări cu probleme

    Privatizarea unor companii de stat se numără între angajamentele asumate de România în faţa finanţatorilor internaţionali cu care, după 2009, a încheiat trei acorduri financiare. Dar, în pofida eforturilor depuse pentru a găsi investitorul potrivit, se poate vorbi mai degrabă despre eşecuri în lanţ.



    În vara anului trecut, privatizarea unuia dintre cele mai importante combinate chimice din sudul României, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, a eşuat din cauze independente de statul român. Licitaţia organizată pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni a fost câştigată de Dan Diaconescu, lider al unui partid populist şi patron de televiziune, dar acesta nu a mai intrat în posesia titlurilor. Motivul este unul simplu – nu a plătit statului suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane euro, iar licitaţia a fost anulată.



    Din cauza datoriilor imense, combinatul a intrat în insolvenţă, iar situaţia este şi acum incertă. Administratorii judiciari ai companiei spun că Oltchim a avut în luna septembrie cele mai bune rezultate din acest an, cifra de afaceri dublându-se, la 11,43 milioane de euro, faţă de perioada similară a anului trecut. Dar situaţia rămâne complicată, la aceasta contribuind şi eşecul vânzării Ramplast, divizie care produce profile PVC, iar ministrul Economiei, Andrei Gerea, cere găsirea de urgenţă a unui investitor puternic pentru Oltchim, care să ducă la o cifră de afaceri anuală de 1 miliard de euro.



    Nici privatizarea CFR Marfă — un alt angajament al executivului român – nu a putut fi finalizată până la 14 octombrie, termenul limită rezultat în urma licitaţiei câştigate de Grupul feroviar român (GFR). În septembrie, Ministerul Transporturilor de la Bucureşti a semnat contractul de privatizare cu GFR, care s-a angajat să plătească 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acţiuni şi şi-a asumat investiţii de circa 204 milioane de euro. GFR nu a mai plătit, însă, diferenţa de 170 de milioane de euro, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.



    Aflat la Bucureşti în aceste zile pentru evaluarea acordului stand-by încheiat luna trecută, Fondul Monetar Internaţional a transmis foarte clar Guvernului că este mai bine să refacă procedura de privatizare a companiei CFR Marfă decât să existe o procedură contestată.



    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, afirmă că deja a fost stabilit calendarul pentru privatizare, iar data licitaţiei va fi stabilită cu FMI. Autorităţile române speră ca procesul să fie încheiat până în vara anului viitor.



    Puteţi citi nota pe site-ul nostru www.rri.ro şi pe Facebook

  • Romgaz, listată la Bursă

    Romgaz, listată la Bursă

    Cel mai mare producător şi furnizor de gaze din România, Romgaz, urmează să listeze acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti şi certificate de depozit la Bursa din Londra. Subscrierile vor fi operate în sistem începând de miercuri, până atunci fiind nevoie de mai multe activităţi pregătitoare, au precizat reponsabili din Ministerul Energiei de la Bucureşti. Pentru 57 de milioane de acţiuni, reprezentând 15% din total, statul român ar urma să obţină circa 400 de milioane de euro — o sumă importantă, cu aproape o treime, însă, mai mică decât estimările făcute la începutul verii.



    Oferta publică iniţială de listare a 10% din Romgaz se va derula în perioada 21-31 octombrie, iar intervalul de preţ este 24-32 lei (circa 5-7 euro) pe acţiune. Romgaz deţine peste jumătate din rezervele şi exploatările de gaz ale ţării, iar interesul investitorilor va fi unul ridicat, crede ministrul pentru Energie, Constantin Niţă: Este o companie bună, o companie profitabilă, o companie care are viitor. Având în vedere că este implicată şi în Marea Neagră în procesele de explorare şi apoi de exploatare, eu sper să aibă cât mai mulţi investitori.”



    Executivul de la Bucureşti s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să listeze Romgaz la bursă cel mai târziu în luna noiembrie. Cea mai mare parte din ofertă, respectiv 85%, este destinată investitorilor instituţionali, iar restul de 15% micilor investitori, care vor beneficia şi de discounturi. Cei care vor investi până la 10.000 de acţiuni în prima săptămână vor obţine un discount de 5%, iar în a doua săptămână de 3%.



    În urma ofertei, Ministerul Economiei va deţine cel puţin 70% din acţiunile societăţii, Fondul Proprietatea îşi va menţine cota de 15% din acţiuni, iar flotaţia liberă va include restul de acţiuni (acţiunile liber tranzacţionate la BVB). Conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Romgaz a deţinut, anul trecut, o cotă de 50,1% din producţia internă de gaze naturale, a produs 5,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale şi a furnizat 41,7% din volumul necesar pentru consum din România. Iar listarea sa la Bursa din Londra este o premieră.



    Din nou, ministrul pentru Energie, Constantin Niţă (track): Este un element de noutate. Este prima societate românească listată la Londra. Sper să aibă succes în acest sens, ceea ce va da posibilitatea şi altor companii româneşti din domeniul energiei să fie listate la Londra.” Ariile principale de activitate ale Romgaz includ explorarea şi producţia de gaze naturale, furnizarea de gaze naturale, stocarea în depozite subterane şi producţia de electricitate.



    Puteţi citi nota şi pe Facebook.

  • CFR Marfă – privatizare eşuată

    CFR Marfă – privatizare eşuată

    Să fie aceasta continuarea unei poveşti fără sfârşit? Întrebarea pare, cel puţin pentru moment, retorică, privatizarea companiei publice CFR Marfă urmând să fie reluată. Considerată un obiectiv strategic al Guvernului de la Bucureşti, desemnarea unui câştigător în acest proces se număra printre angajamentele pe care România şi le-a luat faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană în cadrul unui acord încheiat în 2011, dar şi în cel ulterior, de tip preventiv, aprobat chiar în această toamnă.



    Demersul nu a fost fără emoţii, privatizarea CFR Marfă derulându-se la limita eşecului din cauza interesului scăzut al investitorilor, dar şi a constestaţiilor privitoare la procedură. În vară, Executivul a aprobat, totuşi, vânzarea companiei către Grup Feroviar Român, declarat câştigător al licitaţiei. Ar fi pus mâna pe un parc imobiliar important şi ar fi trebuit să gestioneze circa 9 mii de angajaţi, după ce va fi plătit circa 200 de milioane de euro în schimbul a 51% din acţiuni. Luni, însă, Comisia de privatizare şi Grup Feroviar Român nu au ajuns la un rezultat privind încheierea transferului de acţiuni în proprietate privată.



    Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grupului, susţine că a fost convocat la Ministerul Transporturilor pentru a fi informat că nu poate plăti restul de bani pe care îi mai datora Statului în baza acordului de privatizare. Nu ar fi fost îndeplinite, i s-a spus, toate condiţiile din contract: unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei. Negocierile îndelungate s-au purtat, spune omul de afaceri, pentru a fi convins să renunţe la despăgubiri.



    Gruia Stoica: “Am concluzionat în 20 de minute că nu s-au îndeplinit condiţiile suspensive (n.red. de valabilitate a actului juridic) şi stăm de şase ore şi jumătate ca să ne convingă să dăm declaraţie că nu ne putem îndrepta asupra Comisiei de privatizare. Voi participa de 100 de ori dacă va fi scoasă la privatizare de 100 de ori.”



    De cealaltă parte, ministrul transporturilor, dna Ramona Mănescu, declară că Grup Feroviar Român ar fi putut plăti pentru acţiunile companiei, deoarece ministerul a îndeplinit toate condiţiile pentru transferul de proprietate. Ea a arătat că, potrivit prevederilor din contract, dacă în termen de 60 de zile nu sunt îndeplinite condiţiile, acordul se desfiinţează: “Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive, conform contractului. În momentul acesta, Comisia de privatizare, împreună cu consultanţii, analizează posibilitate sau oportunitatea reţinerii garanţiei de către stat.”



    Cine are dreptate o să aflăm abia după desecretizarea contractului de vânzare-cumpărare. Până atunci, omul de afaceri Gruia Stoica riscă să piardă cel puţin 10 milioane de euro reprezentând despăgubiri, iar statul ratează un prilej să vândă CFR Marfă.

  • Noi privatizări şi măsuri economice

    Noi privatizări şi măsuri economice

    La sfârşitul lunii trecute, autorităţile române au convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un acord de tip preventiv, pe doi ani, de 4 miliarde de euro. Acordul va fi discutat de board-ul FMI în toamnă. Intre timp, o variantă a scrisorii de intenţie pe care Executivul de la Bucureşti urmează să o trimită la Washington circulă, deja, în presă.



    Ea cuprinde toate elementele asupra cărora au convenit părţile: promisiuni noi, dar şi altele vechi, neonorate, privatizări şi listări. Foarte pe scurt, Guvernul ar putea majora impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice care deţin un apartament pe care îl utilizează în scopuri comerciale; va modifica Codul insolvenţei şi Codul civil; va menţine deficitul bugetar strâns; va reorganiza Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF); va grăbi reforma sistemului sanitar; va continua procesul de liberalizare a pre¬ţului la energie şi gaze; va lista la bursă pachete minoritare ale companiilor de stat şi va realiza o serie de privatizări.



    Printre ele figurează privatizarea companiei CFR Marfă, care va merge mai departe, Executivul angajându-se pe lângă FMI să-şi îndeplinească obligaţiile privind vânzarea pachetului majoritar de acţiuni. Iată şi alte amănunte, cu accent, în principal, pe sectorul Energiei. Programate, iniţial, pentru anul acesta, marile listări la bursă au fost amânate pentru toamna anului viitor. Este vorba, de pildă, de compania Nuclearelectrica, axată pe producerea de energie electrică, termică şi de combustibil nuclear. Mai precis, statul, care deţine circa 90% din acţiuni, va lansa o ofertă publică iniţială de 10% din acest portofoliu până la sfârşitul lunii septembrie 2014.



    Cât despre Romgaz, cea mai mare producătoare de gaze naturale din ţară, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, lansarea ofertei de 15% va avea loc pâna la finele lunii octombrie a acestui an. Va trebuie clarificat, tototdată, tratamentul fiscal pentru valorile mobiliare ale companiei ce sunt tranzacţionate pe o bursă din străinătate şi va fi adoptată baza legală necesară, dacă este cazul. Până în vara anului viitor ar urma să fie lansată o ofertă publică iniţială şi în cazul societăţii Electrica — unul dintre cei mai importanţi jucători ai sectorului distribuţiei, furnizării energiei electrice şi ai serviciilor energetice din România.



    Trebuie văzut, aici, cum se va proceda cu cinci din cele şase societăţi regionale de întreţinere ale companiei: cel puţin trei dintre ele, dar posibil toate, ar trebui separate de Electrica în vederea unei eventuale lichidări. In fine, pentru Hidroelectrica, inclusă pe locul 7 în topul celor mai valoroase 100 de companii din România, va fi adoptată o hotarâre de guvern în vederea listării unui pachet de 10%, procesul fiind programat pentru finele lui iunie 2014.

  • CFR Marfă, de la privatizare la politică

    CFR Marfă, de la privatizare la politică

    Privatizarea CFR Marfă – un joc politic, în care este pasat cartoful fierbinte. In aceşti termeni descrie presa de la Bucureşti noul episod al foiletonului care are în prim-plan, de ceva vreme, sus-numita companie publică. “Hoţii“, “La închisoare”, Unitate” — sunt câteva din sloganurile pe care circa 2.500 de angajaţi ai Căilor Ferate Române le-au scandat în faţa ministerului transporturilor şi a sediului guvernului, protestând, astfel, împotriva privatizării CFR Marfă, al cărei contract nu a fost, încă, semnat.



    Disponibilizarile… se aude de un numar undeva la 2.500 de salariati din toate unitatile Caii Ferate. Asta ar fi o cauza – cea mai importanta. Deci nu neaparat pentru bani, cu toate ca si cu banii stam foarte prost, sunt niste salarii mizerabile. Nu ni s-au indexat salariile în functie de salariul minim pe economie, care a crescut, iar noi, procentual, nu am mai câstigat nimic de ani de zile. Sunt aproape cinci ani de zile de când nu am vazut o majorare, la niciun fel de functie”.



    Oamenii mai acuză autorităţile şi că, în loc să încerce să salveze economia românească, nu fac decât să se supună orbeşte ordinelor Fondului Monetar Internaţional, privatizarea CFR Marfă numărându-se printre angajamentele pe care România şi le-a luat faţă de FMI şi Uniunea Europeană în cadrul unui acord încheiat în 2011.



    Miercuri, guvernul a aprobat vânzarea companiei Grupului feroviar român, declarat, luna trecută, câştigător al licitaţiei. Grupul ar pune mâna pe un parc imobiliar important şi ar trebui să gestioneze circa 9 mii de angajaţi, după ce va fi plătit circa 200 de milioane de euro în schimbul a 51% din acţiuni.



    In sfera politicului, premierul socialist Victor Ponta susţine că, dată fiind importanţa ei, privatizarea trebuie avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, al cărui şef este adversarul său politic, de centru-dreapta, preşedintele Traian Băsescu. Administraţia Prezidenţială spune că nici vorbă de aşa ceva, pentru că CSAT nu are în atribuţii avizarea de privatizări. Reacţia lui Victor Ponta nu a întârziat: Daca n-are competente CSAT-ul, dar a avizat de trei ori pâna acuma, înseamna ca de trei ori a acţionat ilegal. Dacă chiar n-are domnul preşedinte nicio atribuţie despre CFR, atunci, aşa, pe româneste, să tacă din gură. Dacă are şi ştie ceva, este cel mai bun cadru, oficial instituţional, să ne spună, să nu ne lase să facem vreo greşeală.



    Ce se va întâmpla, dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu va aviza privatizarea? Potrivit şefului executivului, ea nu va fi făcută, planul B fiind un management privat, restructurarea companiei si încercarea de a o aduce acolo unde era în 2008, adică pe profit.



    In tot acest timp, câştigătorul licitaţiei, Grupul Feroviar Român, aşteaptă să semneze contractul şi declară că nu este interesat de jocul ia tu mingea, dă-mi tu mingea“ al politicienilor.

  • O afacere de sute de milioane

    O afacere de sute de milioane

    Guvernul României poate răsufla uşurat după ce a reuşit să găsească un investitor dornic şi, aparent, potent financiar care să preia pachetul majoritar de acţiuni la CFR, a cărei privatizare a ţinut capul de afiş al săptămânii. Licitaţia a fost câştigată de singura companie rămasă în cursă, una autohtonă, care, în schimbul a 51% din acţiuni, s-a angajat să vireze circa 200 de milioane în conturile statului şi să investească, cam tot atât, în CFR Marfă.



    Pentru executiv, miza privatizării transcende interesul de a scăpa de o companie care se afla, oricum, sub linia de plutire. Privatizarea CFR Marfă trebuia bifată de guvern, consideră analiştii economici, pentru că este o precondiţie fermă în semnarea, în această vară, a unui nou acord cu FMI, care, de ceva ani încoace, are un cuvânt greu de spus în deciziile cu impact economic major luate la Bucureşti.



    Pentru angajaţii CFR, însă, cam 10 mii la număr, privatizarea, una de succes, după cum o prezintă autorităţile, în frunte cu premierul Victor Ponta, este un motiv de îngrijorare. Istoricul marilor privatizări făcute în România postcomunistă demonstrează că, în cele mai multe cazuri, fostele companii de stat, proaspăt trecute în patrimoniul privat, au decis, sub pretextul economic perfect — eficientizarea activităţii -, să concedieze din angajaţi. Însă, convins sau, poate, doar prevăzător, actualul guvern, spre deosebire de predecesoarele sale, a anunţat că va lua o hotărâre prin care aproximativ o mie de angajaţi ai CFR Marfă vor putea beneficia de plăţi compensatorii.



    Până la prezumtivele concedieri, salariaţii îşi continuă protestele în fata Ministerului Transporturilor, pe care îl acuză de lipsă de transparenţă în respectarea procedurilor de privatizare. Dacă tranzacţia în sine nu ridică susupiciuni legate de corectitudine, ascensiunea formidabilă pe care noul acţionar principal a reuşit s-o aibe pe piaţa transportului feroviar de mărfuri din România este, de mult timp, în vizorul presei.



    Înfiinţată undeva pe la începutul anilor 2000, compania, condusă de un controversat om de afaceri, Gruia Stoica, a reuşit, in mod miraculos, să preia, pas cu pas, aproape totul de la CFR Marfă, de la contracte şi angajaţi, inclusiv directori, până la material rulant. Şi, astfel, micuţa firmă a lui Stoica, peştişor de acvariu la înfiinţare, a reuşit, până la urmă, să înghită CFR Marfă, fosta balena albastră a transportului feroviar de mărfuri. Dacă, până acum, compania privată deţinea circa 30% din piaţă, ponderea va ajunge pe la 70-80%. Practic, o piaţă care, şi aşa, era una de tip oligopol, s-ar putea transforma într-una de monopol. Tocmai de aceea, privatizarea a intrat, deja, in atenţia Consiliului Concurenţei.