Tag: Prix Europa

  • The Sixties: Hörspiel von Ema Stere und Mihnea Chelaru erhält BBC-Preis

    The Sixties: Hörspiel von Ema Stere und Mihnea Chelaru erhält BBC-Preis

    Seit 2012 werden mit den BBC Audio Drama Awards jährlich die Originalität und die herausragende Qualität britischer Hörspiele, die im Radio und online ausgestrahlt werden, sowie die an der Produktion dieses Genres beteiligten Künstler ausgezeichnet. Die 2019 eingeführte Kategorie Best European Drama“ hebt die Rolle des europäischen öffentlich-rechtlichen Rundfunks bei der Förderung und Entwicklung des Hörspiels hervor und bringt die internationale Gemeinschaft der Hörspielproduzenten zusammen. Die 60er Jahre“, ein Hörspiel, das auch bei anderen internationalen Festivals ausgewählt wurde (Grand Prix Nova, Prix Europa), erzählt vom Scheitern einer Generation, der ersten Generation junger Menschen, die von der freien Welt abgeschnitten war, während der Jahre der Konsolidierung des kommunistischen Regimes in Rumänien. Ema Stere ist seit ihrem Roman Marcels Kinder“ (ausgezeichnet mit dem Preis des Rumänischen Schriftstellerverbands und dem Sofia Nădejde“-Preis für Frauenliteratur) auch als eine sehr talentierte Autorin von Kurzprosa bekannt.



    Wir sprachen mit der Schriftstellerin und Journalistin Ema Stere über die Bedeutung des BBC-Preises und die Geschichte hinter dem Hörspiel Die 60er Jahre“, die für den Rundfunk adaptiert wurde und bei der Mihnea Chelaru Regie führte.



    Es ist eine Auszeichnung, dem die BBC ein entsprechendes Gewicht verleiht, und es ist auch die einzige Auszeichnung im Wettbewerb, die an eine Nicht-BBC-Produktion geht. Die nach dem Brexit ins Leben gerufene Kategorie wird an eine einzige europäische Sendung vergeben. Die Preisverleihung, an der ich teilnahm, umfasste alle möglichen Sparten, wobei mehrere Genres ausgezeichnet wurden: Sendungen, Hörspiele, Podcasts. Die Geschichte Anii 60 erschien in der ersten Ausgabe des Kurzgeschichtenmagazins Iocan, dort entdeckte Mihnea Chelaru sie und wollte sie in ein Hörspiel verwandeln. Es war ein sehr persönlicher Text für mich, ich schrieb ihn mit einer Art Frustration über das Schicksal der Generation meiner Mutter. Ich habe ihn sehr schnell geschrieben, in drei Stunden. Aber das Hörspiel in der jetzigen Form ist vor allem dem Regisseur Mihnea Chelaru zu verdanken, dem es gelungen ist, ein technisches Juwel zu schaffen. Das Wichtigste bei einer solchen Zusammenarbeit ist, dass man die Menschen, mit denen man zusammenarbeitet, mag, dass man mit ihnen in Resonanz geht. Im Fall dieser Geschichte haben wir beide ähnliche Erfahrungen gemacht, und das hat sicherlich einen Unterschied gemacht.



    Ema Stere und Mihnea Chelaru arbeiten nicht zum ersten Mal zusammen, denn sie haben bereits andere Hörspiele mit internationalem Erfolg produziert, die in den Studios des Nationalen Hörspielzentrums von Radio Rumänien entstanden. Mihnea Chelaru gilt als Innovator auf dem Gebiet der Klangkunst, und seine Performances und Kreationen wurden auf den gro‎ßen internationalen Hörspiel-Festivals mit zahlreichen Preisen ausgezeichnet. Mihnea Chelaru erzählt wie das Hörspiel Die 60er Jahre“ entstand.



    Seit ich die Erzählung in der Zeitschrift Iocan gelesen hatte, war mir klar, dass ich ein Hörspiel daraus machen wollte, das auf dieser Prosa von Ema Stere basiert, aber ich hatte das Gefühl, dass das Thema mir fremd war. Das von Ema beschriebene Universum erschien mir phantastisch, fellinisch, sehr geeignet, um es in ein Hörspiel zu verwandeln, aber ich konnte nicht herausfinden, wie ich es angehen sollte. Vor anderthalb Jahren hatte ich ein Erlebnis, das mich dieser Prosa noch näher brachte, und erst dann verstand ich alle Nuancen des Textes, adaptierte ihn und heraus kam dieses kleine Juwel.


    Ema Stere ist eine Autorin, die ich sehr mag, weil sie diese Eigenschaft hat, Details zu bemerken, die für die meisten Menschen unwichtig sein mögen. Letztes Jahr hatten wir eine weitere Zusammenarbeit, wir haben ein Hörspiel gemacht, das ebenfalls auf einer Kurzgeschichte von Ema basiert, Wie man sich zu den Kunden verhalten soll, das beim Grand Prix Nova in der Sektion Kurzhörspiel ausgezeichnet wurde. Wenn mich das Thema fesselt und mir der Stil des Autors gefällt, kann ich mir die Geschichte und den Ton vorstellen. Wenn ich es mir klanglich nicht vorstellen kann, habe ich kaum eine Chance, es zu adaptieren. Zum Soundtrack von Die 60er Jahre möchte ich sagen, dass ich zwar Tontechniker bin, aber nicht an der Vertonung beteiligt war. Der Tontechniker des Hörspiels ist mein Kollege Mădălin Cristescu, der einige absolut fantastische Lösungen gefunden hat.



    Zur Besetzung von Die 60er Jahre“ gehören Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Andrei Miricescu ist der musikalische Leiter und Oana Cristea Grigorescu ist die Redakteurin. Das Hörspiel, das 2022 uraufgeführt wurde, kann auf der Website eTeatru.ro gehört werden. Dort findet man eine gro‎ße Auswahl an Hörspielen von Radio Rumänien.

  • Două producții Radio România, nominalizate la Prix Europa

    Două producții Radio România, nominalizate la Prix Europa

    Radio Romania Actualități se află în elita jurnalismului european: documentarul Țara fără morți și serialul UNDEva în ’28 sunt cele două producții care au intrat in finala prestigiosului concurs Prix Europa.

    Vocație, talent, profesionalism și rigoare, toate dublate de un efort jurnalistic și regizoral imens, sunt ingrendientele care au contribuit la realizarea celor două producții radiofonice de succes, confirmând ca Radio Romania Actualități ocupă un loc de top în elita jurnalismului european.

    Jurnalistul de la Radio România Actualități Bogdan Isopescu, regizorii de la Redacția Teatru, Ilinca Stihi, Mihnea Chelariu și sound designer-ul Tom Brandus au spus la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, povestea din spatele producțiilor radiofonice nominalizate la Prix Europa.

    Țara fără morți de Bogdan Isopescu și Mihnea Chelariu


    Documentarul Țara fără morți vorbește despre situația infecțiilor nozocomiale din România, neregulile din sistemul de control al substanțelor biocide (dezinfectanți sanitari) precum și despre atitudinea suspectă a autorităților în aceste cazuri.

    Jurnalistul Radio România Actualități, Bogdan Isopescu, a documentat și realizat această producție radiofonică timp doi ani.

    S-a gândit mai întâi la o anchetă jurnalistică, dar pe măsură ce a investigat subiectul și-a dat seama de amploarea lui și de efectele deosebit de periculoase, care în unele cazuri au dus la moartea pacienților din spitalele românești.

    Ancheta s-a trasformat astfel, într-un documentar mult mai amplu.

    Am lucrat doi ani de zile. Doi ani de întrebări, interviuri, deplasări în țară. Am bătut pe la porți, nu am primit răspunuri, a fost o muncă puțin nebunească. A fost mai întâi o anchetă, s-a transformat într-o investigație, apoi într-o nominalizare la Prix Europa. Este pentru prima dată când particip la un astfel de concurs. Atunci când am aflat că am fost nominalizat, sincer, mi s-au înmuiat picioarele, povestește Bogdan.

    Problema biocidelor și a calității îndoielnice a acestora, care pune în pericol vieți omenești, este una cu impact la nivel european și vine pe fondul unei legislatii europene slabe.

    Interesul crescut pentru subiect și actualitatea temei la nivel european se află printre motivele care au condus la nominalizarea producției la Prix Europa.

    Documentarul realizat de Bogdan Isopescu și Mihnea Chelariu a avut ca punct de plecare scandalul Hexipharma, care a zguduit societatea românească și a stârnit multe controverse la nivelul opiniei publice.

    Analizând subiectul în profunziume, cei doi au desoperit că acest scandal a fost doar unul de suprafață, iar problemele adevărate au rămas nerezolvate.

    Nu a fost ușor pentru că m-am izbit de sute de ori de tăcerea autorităților, de interviuri promise si neacordare, de lipsa surselor, apoi de câștigarea încrederii acestora. A fost o muncă foarte grea, iar concluzia una dură: Hexipharma a fost doar un scandal de suprafață, problemele există și sunt foarte multe, spune Bogdan.

    A fost ca un puzzle, la început cu informații adunate din teren, apoi puse la cap la cap și construite pe fapte concrete, pe realitățile dure din spitalele românești.

    Am pornit și pe urma scandalului Colectiv, când am avut 29 de morți din cauza infecțiilor nozocomiale. Și de acolo a pornit tăvălugul. I-am spus lui Bogdan, care s-a documentat și a făcut interviul cu tatăl primului adolescent decedat, confirmat în urma infecțiilor cu 5 bacterii, a povestit regizorul Mihnea Chelariu, cel care a venit cu experiența participării la mai multe concursuri internaționale.

    Din această amplă investigație jurnalistică au fost difuzate la Radio România Actualități patru episoade, apoi toate informațiile și mărturiile sonore ale oamenilor au fost adunate într-un singur documentar, nominalizat la Prix Europa.

    Patru luni de zile am încerat să aflu dacă este vreo neregulă, totul părea frumos. După patru luni am putut să câștig încrederea unei surse, care a început să-mi vorbească despre nereguli. Am stat de vorbă cu reprezentanți de la toate spitalele județene din România, companii, miniștri, foști miniștri, purtători de cuvânt ai instituțiilor, foarte mulți oameni, a adăugat Bogdan Isopescu.

    Ascultă AICIepisoadele realizate de Bogdan Isopescu.

    UNDEva în ’28, scenariu original şi regia artistică Ilinca Stihi

    Undeva în ’28, este o o co-producţie a Teatrului Naţional Radiofonic și Radio România Actualităţi, nominalizată la Prix Europa.

    Sitcom-ul, unic pe piața radio, vorbește despre începuturile radioului românesc și a fost difuzat în premieră absolută ca teatru în serial, în intervalul dintre cele două aniversări: 1 noiembrie -1 decembrie 2018.

    Este o reverență la adresa a ceea ce înseamnă teatru national radiofonic și o prezentare creativă și cu umor a începuturilor radioului, sau mai simplu spus, certificatul său de nastere, mărturistește regizoarea Ilinca Stihi.

    Sitcom-ul este este înregistrat pe principiile unei piese de teatru, cu reconstiuirea fină a momentului de la 1928, când a fost înființat Radioul public.

    Reconstituirea sound-ului acelei epoci a fost o provocare. Am înregistrat în locuri reale, nu în studio, nu a fost nimic static. E un mediu mult mai bun pentru actori. Am înregistrat cu defecțiuni, pentru că vorbim despre începuturile radioului, a spus Tom Brandus , sound designer si compozitorul muzicii sitcom-ului.

    Echipa de realizare și producție a lucrat continuu timp de trei luni, pe textul scris de regizoarea Ilinca Stihi, dar munca de documentare s-a desfășurat pe parcursul unui an de zile.

    Producția radiofonică s-a bucurat de prezența extraordinară a unor actori celebri din România și a depășit pragul unui simplu proiect de radio, preilejuind de fapt, o întâlnire între generațiile de actori.

    Comedia este un instrument al libertății. Am mers pe valul spiritului inovator și boem, au fost peste 60 de actori mari ai scenei noastre, care s-au apropiat de proiect și au jucat: Medeea Marinescu, Maia Morgenstern, Mihai Constantin, Cristian Iacob, George Mihăiță, Gheorghe Visu, Rodica Mandache, oameni de mare valoare. S-a produs o întâlnire între generațiile de mari actori, a conchis Ilinca Stihi.

    Sitcom-ulpoate fi ascultat AICI.

    Desfășurat sub motto-ul Changing Europe-The Power of Dialogue, festivalul concurs Prix Europa a fost înființat în 1987 de Parlamentul European și de către Comisia Europeană și este susținut de European Broadcasting Union (EBU), dar și de numeroase organizații europene de media.

    Festivalul răsplăteşte cele mai bune producţii europene de radio, televiziune şi online, în trei secțiuni distincte, se adresează producătorilor profesionişti și are ca scop stimularea creativității și încurajarea celor mai noi tendințe în creația europeană de media.

    Festivalul, ajuns la a 32-a ediție, se desfăşoară de anul acesta la Potsdam (după Berlin) și a nominalizat din cele 650 de producții înscrise inițial la cele trei categorii (TV, Radio, Media), concurenții competiției pentru fiecare secțiune în parte.

    Audio: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 30 septembrie/1 octombrie 2019

    https://www.facebook.com/serviciuldenoapteluni/videos/520703785412339/

    https://www.facebook.com/serviciuldenoapteluni/videos/685860581915565/

  • Teatrul Național radiofonic, nominalizat la Prix Europa

    Teatrul Național radiofonic, nominalizat la Prix Europa

    Cel mai important festival european de producţii media, Prix Europa Berlin a anunțat luni, 3 septembrie, concurenții ediției 2018. În secțiunea Radio Fiction, printre cele 30 de producţii de teatru radiofonic selectate din 21 de ţări se află producția Teatrului Național Radiofonic: iHamlet de Elise Wilk, în regia lui Mihnea Chelaru. A 32-a ediție a Prix Europa se va desfășura în perioada 13-19 octombrie 2018.



    Prix Europa răsplăteşte cele mai valoroase producţii europene de radio, televiziune şi online, se adresează producătorilor profesionişti. Așezat sub motto-ul Changing Europe, festivalul recompensează creativitatea și încurajează cele mai noi tendințe în creația europeană de media. Evenimentul se desfăşoară la Berlin în a treia săptămână a lunii octombrie după un calendar anual fix.



    Ajuns la a 32-a ediție, festivalul are loc la Berlin și Potsdam între 13 și 19 octombrie iar leitmotivul ediției 2018 este Reflecting all Voices. Componența juriului, format din reprezentanţi ai fiecărei producții selectate în concurs, asigură o evaluare obiectivă și profesionistă. Membrii juriului participă la dezbaterile fiecărei zile de concurs și votează individual producțiile din categoria la care sunt juraţi. Astfel, producția câștigătoare a fiecărei categorii reflectă opțiunea majorității membrilor juriului.



    Înființat în 1987, Prix Europa este astăzi cel mai mare festival pentru televiziune, radio și media online, ce recunoaște cele mai valoroase creații europene, asociindu-și încă de la înființare parteneri capabili să susțină cele trei secțiuni competitive, fiecare sub-împărțită pe categorii specifice. Festivalul Prix Europa e susținut de 19 organizații europene de media, dar și de Comisia Europeană și European Broadcasting Union (EBU). Festivalul este găzduit de Rundfunk Berlin-Brandemburg (RBB) iar în cursul săptămânii de festival au loc evenimente speciale destinate participanților și publicului larg, realizate împreună cu instituții berlineze și ambasade.



    Regizorul Mihnea Chelaru revine cu iHamlet în competiția Prix Europa cu o nouă producție din dramaturgia Elisei Wilk, pe care a urmărit-o cu consecvență, găsindu-i de fiecare dată un echivalent sonor original, validat de premiile obținute. După succesul primei montări radiofonice cu Pisica verde, premiată cu medalia de argint la secțiunea Best Drama Special la New York Festivals Worlds Best Radio Programs 2016, a urmat Exploziv, unanim apreciată (Marele premiu Asia Pacific Broadcasting Union ABU 2017, marele premiu Grand Prix Maruliç 2018 și medalia de aur la New York Festivals 2018).iHamlet, este o provocare pentru Mihnea Chelaru nu doar din perspectiva regiei artistice, ci și pentru adaptarea textului original și transpunerea sonoră a piesei scrise special pentru un spectacol multimedia, montat în premieră absolută de regizoarea Catinca Drăgănescu la Teatrul Excelsior (în 2017).



    iHamlet este o variantă contemporană a capodoperei shakespeariene, translată în prezentul tinerilor de azi, după cum o sugerează și particula i din titlu. Ne aflăm în universul cotidian al liceenilor, originea princiară a lui Hamlet e convertită în noblețea idealurilor tinereții care judecă relațiile de familie din prisma refuzului compromisului, a valorilor etice absolute. Pe scara socială redusă la individul de azi, tragedia suportă, și ea, ajustarea la fapte comune. Ofelia e exponenta instabilității iubirii juvenile. Părinții sunt despărțiți de un divorț, nu de moartea tatălui. Gertrude e o femeie pragmatică, Claudius e noul iubit al mamei, iar cei doi sunt vinovați în ochii lui Hamlet pentru plecarea tatălui.



    Trădările se reduc la măsura vieții cotidiene, doar Hamlet resimte existența la scara cosmică a vârstei, ce antrenează gesturi pe măsură. Monologul chestionării existențiale dispare din text, e disipat în gesturile ce traduc expresia sentimentului abandonului pe care îl trăiește Hamlet în raport cu părinții și cu Ofelia. Familia disfuncțională compromite echilibrul emoțional al adolescentului Hamlet, iar răspunsul la dilema a fi sau a nu fi rămâne suspendat între traversarea crizei familiale și posibilitatea negării vieții ce își pierde sensul în absența iubirii.



    Producția noastră de teatru radiofonic convinge prin calitatea adaptării piesei originale, prin ritmul alert și contrapunctul planurilor sonore, dar mai ales prin prospețimea și autenticitatea interpretării actoricești a întregii distribuții. Muzica originală de spectacol semnată de Codrin Lazăr, conturează spațiul sonor și potențează cu discreție trăirile personajelor.



    Elise Wilk aparține valului tânăr al dramaturgiei românești contemporane, afirmată prin câteva piese de teatru multipremiate și montate constant în teatrele din țară sau în mediul independent. Născută în 1981, Elise Wilk a studiat jurnalistica la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj şi are un dublu masterat, unul de literatură şi comunicare la Universitatea Transilvania din Braşov și altul de scriere dramatică la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș.

  • Radio România Cultural – nominalizat la Prix Europa!

    Radio România Cultural – nominalizat la Prix Europa!

    Documentarul Maria Tănase — Urban Soundtrack For a Diva realizat de Maria Balabaş a fost nominalizat la ediţia a 11-a a premiilor Prix Europa. Conceput pentru Storymania, una dintre liniile de programe-brand pentru Radio România Cultural, documentarul celebrează personalitatea Mariei Tănase de la a cărei naştere s-a împlinit un secol anul trecut.



    Prix Europa este cel mai important eveniment anual dedicat producţiilor de radio, televiziune şi media online şi se va desfăşura la Berlin, între 18 şi 25 octombrie. Fondat în 1987, Prix Europa are ca scop evidenţierea celor mai noi concepte media şi sprijină iniţiativele care generează calitate în serviciile de difuzare, ca o necesitate pentru toţi europenii. În festival li se oferă ocazia profesioniştilor din mass-media să intre în competiţie pentru a demonstra calităţile celor mai bune producţii ale lor. Anul acesta, 294 de organizaţii din 35 de ţări, totalizând peste 650 de producţii, au intrat în competiţie pentru marele premiu. Nominalizarea producţiei Radio România Cultural echivalează în sine cu o distincţie.



    Maria Tănase (1913-1963) este considerată cea mai autentică şi faimoasă interpretă a cântecelor populare româneşti. Radioul a jucat un rol important în cariera sa. În 1938, la doar 20 de ani, vocea sa a fost auzită pentru prima dată pe frecvenţele Radio România, dând naştere unei euforii naţionale. Editura Casa Radio a editat, în 2013, un dublu CD omagial Maria Tănase cuprinzând înregistrările-document realizate de artistă în radio în ultimii ani de viaţă. Maria Balabaş semnează booklet-ul acestui album, devenit un best-seller al editurii.



    Maria Balabaş lucrează pentru Radio România Cultural din 2007, fiind moderatoarea emisiunii Dimineaţa crossover şi este distinsă cu premiul pentru Jurnalism acordat de revista Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.


    Fiind atât de puternic implicată emoţional în proiectul editorial Maria Tănase, am simţit nevoia să întregesc experienţa utilizând pentru un feature radiofonic textul scris şi propriile mele înregistrări de teren din plimbările sonore, ca atmosferă acustică pentru cântecele ei. În acest fel oamenii vor înţelege că repertoriul ei este încă parte din vieţile noastre, că nu trebuie să o considerăm un monument, o piesă de muzeu, ci că trebuie să o iubim. Felul în care o ascultăm pe Maria Tănase ar trebui să fie o experienţă activă şi nu doar o privire spre trecut” – Maria Balabaş.



    Documentarul Maria Tănase — Urban Soundtrack For a Diva poate fi ascultat integral pe www.radioromaniacultural.ro.