Radio România Internațional

Tag: pro-European

  • October 20, 2024

    October 20, 2024

    MOLDOVA VOTES Moldovans are going to the polls today to cast their ballot for the president and to decide in a referendum the European future of this small, ex-soviet, Romanian-speaking country. The incumbent president, the pro-European Maia Sandu stands most chances to a second mandate and according to the polls, more than half of the respondents are voting in favour of the country’s joining the EU. However, it seems that detaching from Moscow’s sphere of influence is as difficult as gaining independence from the Soviet Union, which the country did more than three decades ago. The authorities in Chisinau have taken measures to prevent any internal and external provocations as well as any hostile actions, including from the pro-Russian, breakaway region of Transdniester. Over 22 hundred polling stations have been set up in the Republic of Moldova and over 230 for the Moldovans abroad, including 16 in the neighboring Romania.

     

     DAY According to Romania’s Prime Minister Marcel Ciolacu, the day of October 20th is a historic one for the neighboring ex-soviet, Romanian-speaking Republic of Moldova. “I am convinced that at the end of it, the Republic of Moldova will be one step closer to the European Union – where we can build the future together”, Ciolacu wrote on Facebook on Sunday. Numerous political leaders in Romania, both from the opposition and the ruling coalition, have urged the Moldovan citizens to say ‘Yes’ at the referendum concerning the European integration. According to the Moldovan ambassador in Bucharest, Victor Chirila, there are 100 thousand Moldovan citizens in Romania, out of whom 20 thousand are students.

     

    FESTIVAL Bucharest is presently seeing the 34th edition of the National Theatre Festival, unfolding this year under a suggestive motto, “Dramaturgy of the Possible”. Until October 28th, theatre goers are offered the opportunity of watching a series of performances, a selection which, according to organizers, is aimed at expressing various possible scenarios. The edition’s official selection includes over 30 performances mounted by theatre troupes from all over the country. Among these there is the Anthology of Disappearance by Radu Afrim, William Shakespeare’s Twelfth Night, directed by Andrei Serban, and Hedda Gabler by Henrik Ibsen. This year’s edition has also brought together theatre troupes from abroad, from Germany, Ireland, Poland and Belgium. The event has been produced by the Theaters Union in Romania, UNITER.

     

    TENNIS Romania’s table tennis player Bernadette Szocs has ensured medals in the singles and doubles contests of the European Table Tennis Championships underway in Linz, Austria. In the semis, Szocs will be up against Maria Xiao of Spain, after a win against Charlotte Lutz of France. In the doubles contest, Szocs and Sofia Polcanova of Austria will be up against the Czechoslovakian pair Hana Matelova/Barbora Balazova.

     

    (bill)

  • Presidential elections in Moldova

    Presidential elections in Moldova

    Organised in special circumstances dictated by the coronavirus pandemic, Sundays presidential election in the Republic of Moldova, Romanias eastern neighbour and home to a sizeable Romanian-speaking population, brought a major surprise. The pro-Western Maia Sandu, a former prime minister running on behalf of Action and Solidarity Party in opposition, won the largest number of votes in the first round, coming out ahead of the incumbent president, the pro-Russian Igor Dodon by several percentage points.



    Eight candidates were in the race, but none of them got 50% of the votes, so a second round will be held on November 15. So the results announced by the Central Electoral Commission point to a rerun of the ballot held 4 years ago, when the same Igor Dodon and Maia Sandu competed in the second round.



    The former PM, who lobbies for closer ties with the European Union, won over voters by promoting the fight against corruption and accusing her challenger of having obstructed reforms in the judiciary.



    In turn, the incumbent president promises to defend and strengthen Moldovas statehood and a balanced foreign policy in relation to Russia and the European Union. He said Sundays election was fair, free and democratic, although Maia Sandu spoke about election fraud attempts.



    Ranking below were 2 candidates that are competing with Igor Dodon over Moldovas left-wing voters. The controversial mayor of Bălţi, Renato Usatyi, won around 17% of the votes, while Violeta Ivanov, backed by the hideaway businessman Ilan Shors party, got over 6%. The other 4 pro-European candidates, who are in favour of Moldovas uniting with Romania, only won a combined 8% of the votes.



    A record large number of Moldovan citizens, 146,000, voted abroad this year. Of them, nearly 13,000 cast their ballots in the 13 polling stations opened in Romania. In the Republic of Moldova, the turnout was over 1,214,000, including 14,700 from Transdniester.



    A number of incidents were reported in this breakaway region in the east, which has been technically outside Moldovan control since 1992, when an armed conflict killed hundreds of people and was ended by Russias troops moving in to support the separatists. The election day was marred by scandals and petitions filed by several candidates with respect to voters being bused to polls and vote buying in Transdniester. (translated by: A.M. Popescu)

  • Severe political crisis in the Republic of Moldova

    Severe political crisis in the Republic of Moldova

    The pro-Russian Socialist President of the Republic of Moldova Igor Dodon has requested international mediation for the political crisis in Chisinau, one of unprecedented magnitude in the nearly 3 decades since the country declared its independence. Essentially, the 2 sides in the dispute are the Constitutional Court and the incumbent Government formed by the Democratic Party, both of them controlled by the controversial and unpopular tycoon Vladimir Plahotniuc, on the one hand, and President Igor Dodon and the new parliamentary majority, on the other hand.



    This past weekend, the political conflict reached its peak. The Constitutional Court ruled to suspend Igor Dodon, replacing him with the Democratic PM Pavel Filip, and to dismantle the current Parliament. In response, the new parliamentary majority made up of the Socialists and the MPs of the Pro-European right-wing bloc ACUM, voted in a new government, headed by former presidential candidate Maia Sandu.



    The 2 teams exchange accusations of usurping power. Sandu says the Democratic Party blocks the functioning of public institutions, and after the chief of police refused to recognise the authority of the new Interior Minister she urged civil servants to peacefully hand over power. Meanwhile, Plahotniuc took his supporters to the streets and asked them to be prepared to defend public institutions.



    On behalf of neighbouring Romania, President Klaus Iohannis has called on all political forces in Chisinau to respect democracy and the rule of law. Stability is vital if Moldova is to follow through its European accession efforts, translating in a large-scale reform process, including in terms of the rule of law and good governance, reads a news release issued by the Romanian Presidency. The Government of Romania has also announced that it watches closely the political developments in Moldova, and urges all political players in that country to comply with the rules of democracy.



    Brussels, in turn, calls for calm. The European Union stands ready to work with a democratically legitimate government, on the basis of a mutual commitment to reforms and to the core principles enshrined in the Association Agreement, reads a joint statement issued by the EU diplomacy chief Federica Mogherini and the Commissioner for Neighbourhood Policy, Johannes Hahn. Moscow says it is vital for the forces in charge with Moldovas foreign policy to comply with the actual will of the people.



    All these come after 3-and-a-half months of failed attempts at forming a parliamentary majority. In the February 24 legislative elections, the Democratic Party and ACUM bloc each got around one-third of the seats in Parliament. This, analysts noted, reflects the dramatic fragmentation of the Moldovan society between the pro-Russians and pro-Europeans, between the supporters of the fight against corruption and those who favour an oligarchic regime.



    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Basarabia şi România

    Basarabia şi România

    Deşi spaţiul public românesc e inflamat de campania electorală pentru prezidenţialele de luna viitoare, centrul Bucureştiul a devenit, duminică, un spaţiu al concordiei. Pentru câteva ore, pasiunile politice interne au fost suspendate, în numele unui obiectiv transpartinic: solidaritate cu Republica Moldova. Peste zece mii de persoane, potrivit organizatorilor, au participat la un marş menit să exprime susţinerea faţă de vocaţia europeană a statului vecin.



    Studenţi şi pensionari, profesori universitari sau muncitori, de dreapta sau de stânga, bucureşteni sau veniţi, special pentru marş, de la Chişinău, manifestanţii consideră că, în actualul context geopolitic, unirea celor doua state este singura soluţie ca Republica Moldova să nu cadă victimă unei agresiuni ruseşti ca aceea declanşată împotriva Ucrainei. A fost a treia ediţie a Marşului pentru Basarabia, manifestare inaugurată în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii româneşti de către Rusia, pe atunci, ţaristă.



    Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, unită cu România după primul război mondial şi reanexată de Uniunea Sovietică în 1940, a fost creata actuala Republică Moldova, care şi-a proclamat indepedenţa după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, din august 1991. “Basarabia e România!” — a fost scandarea cea mai frecventă la marşul de duminică, iar ultimele cercetări sociologice confirmă că opinia e împărtăşită de o parte însemnată a societăţii. Rata cetăţenilor români care se pronunţă pentru Unire a fost tot timpul copleşitoare – între 70 şi 90 de procente.



    Deşi dintotdeauna mai reticenţi, basarabenii par să se fi eliberat progresiv de prejudecăţile antiromâneşti inoculate, în jumătate de secol de ocupaţie, de propaganda sovietică. Potrivit sondajelor din ultimul an, 52%, dintre basarabeni au devenit, la rându-le, favorabili ideii unioniste. Nimeni nu se iluzionează, însă, că Unirea s-ar putea face mâine. Formulă curentă în discursul politicienilor, românii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi, cel mai probabil, în cadrul Uniunii Europene.



    Hotărât pro-occidentală, coaliţia guvernamentală tripartită de la Chişinău a promovat, în ultimii cinci ani, reforme profunde, nu de puţine ori dureroase, răsplătite, în vară, de Uniune cu acorduri de asociere şi liber schimb. Dar peste doar o lună şi jumătate, pe 30 noiembrie, vor avea loc alegeri parlamentare, a căror miză e nu doar o politică, ci şi geopolitică. Cotat pe primul loc în sondajele privind intenţiile de vot, partidul comunist pro-moscovit, impenitent şi însetat de revanşă după ce-a pierdut puterea în 2009, ameninţă că, dacă va reveni la guvernare, va întoarce Republica Moldova dinspre Bucureşti şi Bruxelles către Rusia lui Vladimir Putin.

  • Republica Moldova şi Europa

    Republica Moldova şi Europa

    Lângă Ucraina sfâşiată de război, un alt stat ex-sovietic e, prin comparaţie, un remarcabil pol de stabilitate şi povestea de succes a Parteneriatului Estic lansat de Uniunea Europeană. E drept, nu totul funcţionează fără greş în Republica Moldova, majoritar românofonă. Sărăcia şi corupţia sunt, încă, larg răspândite, regiunea separatistă prorusă Transnistria e, de mai bine de două decenii, ieşită de sub controlul autorităţilor centrale, jumătatea de stânga – comunistă şi socialistă – a Parlamentului pare adesea telecomandată de la Moscova.



    Dar, guvernată, din 2009, de o coaliţie tripartită pro-occidentală, Republica Moldova a jucat ferm cartea integrării europene şi culege, deja, roadele consecvenţei şi curajului cu care a aplicat reformele menite s-o apropie de standardele comunitare. După încheierea, în iunie, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE, Republica Moldova a primit un nou mesaj de sprijin de la partenerii occidentali. Miniştrii de externe din toate statele membre ale Uniunii s-au reunit, luni, pentru a noua oară, in cadrul Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova.



    Organizată sub preşedinţia României vecine şi a Franţei, reuniunea n-a avut loc, potrivit cutumelor, la Bruxelles sau la Luxemburg, ci, la iniţiativa şefului diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, la Chişinău. Titus Corlăţean: “Uniunea Europeană este extrem de atentă, este angajată şi susţinătoare pentru traseul european, pentru eforturile europene ale Republicii Moldova, pentru procesul intern de reforme care vizează, în ultimă instanţă, o modernizare a societăţii, o racordare la sistemul de valori politice, democratice, economice ale Uniunii Europene şi o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii acestei ţări.”



    Amfitrionul reuniunii, ministrul de Externe al Republicii Moldova, d-na Natalia Gherman, a explicat: “Am abordat cu colegii mei din statele membre ale Uniunii Europene modalităţile concrete prin care ţara noastră poate fi susţinută şi mai mult în realizarea obiectivelor Acordului de Asociere şi în mod special a integrării graduale în piaţa internă a Uniunii.”



    Prezent el însuşi la Chişinău, comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, a acuzat, într-o străvezie aluzie la Rusia, ceea ce a numit “presiunile nelegitime din partea ţării mari din est” şi a rezumat intenţiile Bruxellesului: “să construim o Moldovă independentă, prosperă şi unită, un partener puternic al Uniunii Europene.”


  • Sărbătorile Basarabiei

    Sărbătorile Basarabiei

    În perioada interbelică, de maximă dezvoltare a societăţii româneşti, se sărbătorea Luna Basarabiei, cu manifestări dedicate provinciei istorice de la Est de Prut care revenise în statul românilor. În zilele noastre, luna de sărbători cu gândul la istoria Basarabiei ar fi cu siguranţă luna august. Desigur, nu avem în vedere pactul de neagresiune semnat de germani şi sovietici, la 23 august 1939, ci mai ales evenimentele care au marcat redeşteptarea naţională a românilor moldoveni de dincolo de Prut.



    În preambulul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, din 27 august 1991, este amintită mişcarea democratică de eliberare naţională” care şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională” exprimate prin Marile Adunări Naţionale din 27 august 1989 şi mai ales cea din 27 august 1991 şi prin decretarea, la 31 august 1989, a limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin. După luarea Basarabiei din graniţele României, în 1940, printr-un ultimatum, autorităţile sovietice au declanşat un teribil proces de deznaţionalizare, inclusiv prin botezarea limbii române vorbite de populaţia mojoritară drept limbă moldovenească” şi trecerea ei pe un alfabet chirilic, nepotrivit şi străin.



    Până în 1989, românii din Moldova Sovietică erau obligaţi să se considere moldoveni, un popor diferit de cel român, şi cu o limbă diferită de cea română, scrisă în alt alfabet. Politica de deschidere lansată de Mihail Gorbaciov a permis şi românilor să spună lucrurilor pe nume iar anul 1989 a fost un an al adevărurilor. Primul pas în reafirmarea identităţii naţionale a fost legiferarea denumirii limbii oficiale şi majoritare, limba română, şi reintroducerea alfabetului latin. În 1989, când comunismul nu fusese, încă, alungat din România şi din majoritatea ţărilor est-europene, parlamentul Republicii Moldova, încă sovietice, a decis că se vorbeşte româneşte şi se scrie cu litere latine.



    Cu 4 zile înainte, o primă mare adunare a moldovenilor din stânga Prutului ceruse imperativ numirea de limbă română şi alfabetul latin. La adunarea din 27 august 1989 au participat aproximativ 750 de mii de oameni ceea ce reprezenta o şesime din populaţia ţării. Ziua de 31 august, când au fost votate aceste deziderate, a devenit Ziua limbii române în Republica Moldova iar în 2013, ca semn de profund respect faţă de lupta românilor pentru dreptul la limba lor, în România ziua de 31 august a fost declarată Ziua limbii române.



    Întorcându-ne la 27 august, în 1991, la exact doi ani de la Adunarea Populară de la Chişinău care cerea dreptul la limba română şi la alfabetul latin, Republica Moldova îşi proclama independenţa de o Uniune Sovietică muribundă. În acea lună de vară a anului 1991, comuniştii înrăiţi au iniţiat o stranie lovitură de stat împotriva reformelor lui Gorbaciov. Evenimentelor de la Moscova, republicile unionale, cele 15, le-au răspuns cu accelerarea procesului de dezintegrare a imperiului sovietic, prin proclamarea succesivă a independenţei, ca într-un joc de domino.



    Românii moldoveni s-au reunit din nou într-o zi de 27 august, în număr covârşitor, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău şi au cerut proclamarea independenţei. În aceea seară, parlamentul a reuşit să depăşească opoziţia teribilă a comuniştilor şi a votat proclamarea independenţei Republicii Moldova. Entuziasmului acelor vremuri şi profundelor sentimente naţionale le-au urmat, la un moment dat, vremuri cenuşii de negare comunistă, cu reactivarea vechii propagande sovietice privind originea moldovenilor şi a limbii lor dar, în ultimii ani, Republica Moldova a revenit în grupul ţărilor pro-europene, limba şi-a căpătat denumirea firescă iar istoria este amintită cu voce răspicată.



    În Declaraţia de independenţă de acum 23 de ani, se menţionează, fără echivoc, că istoricul demers al acelei zile ţine seama de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume, de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă”.