Radio România Internațional

Tag: pro europeni

  • Miting pro-european la Chişinău

    Miting pro-european la Chişinău

    Confruntată cu o criză energetică fără precedent, căreia îi rezistă graţie ajutorului oferit de România şi Uniunea Europeană, şi supusă ameninţărilor hibride din partea Rusiei, Republica Moldova a înţeles, după trei decenii de pendulare între Est şi Vest, care îi sunt adevăraţii prieteni politici. Iar Uniunea Europeană se numără printre cei pe care micul stat est-european, cu populaţie preponderent vorbitoare de limbă română, se poate bizui cu adevărat.



    Confirmarea a venit în mod direct din partea Preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, invitată, duminică, la marea adunare pro-europeană convocată de preşedinta Maia Sandu la Chişinău. Moldova nu este singură, Europa este Moldova, Moldova este Europa – a spus, în limba română, şefa legislativului comunitar. Ea i-a asigurat pe cetăţenii moldoveni că Uniunea Europeană le va susţine ţara în procesul de integrare:



    Ne-am adunat aici în acest moment, într-un moment deosebit, pentru a trimite un mesaj pro-european comunităţii internaţionale. Vă las în luna mai cu răspunsul Parlamentului European: mergeţi înainte, ţineţi-o tot aşa, Moldova nu este singură!”.



    Roberta Metsola i-a lăudat pe cetăţenii republicii pentru solidaritatea de care au dat dovadă faţă de Ucraina agresată şi ucrainenii refugiaţi, iar pe de altă parte a condamnat politicile ruseşti de ameninţare şi şantaj la adresa Moldovei.



    Cel mai bun mod de a scăpa de şantajul rusesc este integrarea în Uniunea Europeană, le-a spus concetăţenilor Maia Sandu: Moldova europeană înseamnă o Moldovă cu prieteni puternici şi de nădejde, care nu ne vor lăsa singuri în faţa agresorilor ce aduc războaie şi ucid oameni. Putem fi în siguranţă doar împreună cu familia europeană. Acest război ne arată limpede că nu mai vrem să fim sub şantajul Kremlinului”.



    Republica Moldova a devenit ţară candidată în iunie anul trecut, la puţine luni după invazia rusă în Ucraina. Preşedinta Maia Sandu pledează, acum, în favoarea aderării până la finalul acestei deceniu. Maia Sandu: Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Proiectul nostru de ţară şi obiectivul nostru este ca Moldova să fie, până în 2030, membru cu drepturi depline al familiei europene. Acesta nu este doar angajamentul meu. Avem susţinerea Uniunii Europene în acest drum şi asta o cere poporul Republicii Moldova. A cerut-o de fiecare dată când a ieşit în stradă să-şi apere drepturile. A cerut-o la alegeri. O cere acum, când iarăşi ne-am adunat împreună pentru a decide soarta Moldovei. Europa este mai mult decât o lozincă politică. Europa este un mod de viaţă, un vis care trebuie să devină realitate şi este şansa poporului nostru să trăiască în pace, în linişte şi în belşug”.



    Peste 75.000 de oameni au participat la manifestaţia de la Chişinău, la care s-a adoptat o rezoluţie ce confirmă sprijinul cetăţenilor pentru parcursul european al ţării.






  • Majoritati pro-europeană tru Parlamentulu di Chişinău

    Majoritati pro-europeană tru Parlamentulu di Chişinău


    Formațiunea prezidențială pro-occidentală Partidlu Acţiuni şi Solidaritati (PAS) amintă categoricu alidzerli parlamentari antiţipati di dumănică ditu Ripublica Moldova. După misurarea-a voturloru ditu cvasi-totalitatea-a secțiilor di votari, PAS, thimillusitu di șefa-a statlui, Maia Sandu, amintă cama di giumitati ditu sufragii. Bloclu Electoral a Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), cumăndusitu di foștii șefi filoaruși a statlui, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, easti doilu, cu aproapea unu cirecu ditu opţiuni. Tru năulu Legislativ nica ari intrată maş partidlu populistu a sulfuroslui oligarhu fugaru Ilan Șor, protagonistul a ma multiloru dosari greale di aruşfeti, ţi easti şi condamnatu tru primă instanţă la şasi añi di hăpsani. Niţiună ditu alanti aproapea 20 di listi di candidaţ nu tricu praglu electoralu. Multu slabu, di sumu un proţentu, fu scorlu a aţiloru dauă formaţiuni cari promoveadză dişcllisu făţearea ună cu România, Partidlu a Unitatillei Naţionali (PUN) şi Alianţa ti Unirea-a Românilor (AUR), franciză a formaţiunillei naţionalisti omonimi, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti.



    Analiştilli cundilleadză că, uidistu cu aţelu ditu soni sondaju, rata-a unioniştiloru ditu ripublică easti tutu di 40%, ş-cama şi aeşţă aleapsiră ti partidlu prezidenţialu. Prezidenta Maia Sandu dimăndă, tu 28 di apriiuru, că simnă decretlu di dizolvari a Parlamentului, dominatu di stânga filoarusă şi niaxizitu s’aducă pi ipotisi un guvernu, și acllimă ti alidzeri legislativi antiţipate tru 11 di alunaru. Comentatorlli spunu că şefa-a statlui avu tru mengă ufilisearea a tutăloru proţedurlor constituţionali, ta s’poată s’ncllidă câtu cama ntrăoară aţelu di ma ninti legislativ, lugursitu nai ma coruptu ditu istoria di trei dekenii a republicăllei independenti. Aleaptă prezidentu, tru toamna-a anlui ţi tricu, cu un programu pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu ălli stipsi, ma multi ori arada, pi aţelli di ma ninti deputaț că vor să-lli slăghească autoritatea și cilăstăsi ti organizarea alidzeri leghislativi ninti di kiro, aţea turlie că Parlamentul s-u agiută tru alumta ti curmarea ali aruşfeti şi a pandemiillei di coronavirus.



    După scorlu ţi nu ş-ari preţedentu amintatu tu alidzeri di unu partidu declaratu di dreapta, partener a PNL (la co-guvernari tru România) şi a popularloru europeni, prezidenta va s-aibă, neise, tuti pârghiili a putearillei. Ea ari ligături multu buni Bucureşti, di iu, pi ningă multi echipamenti medicali, Ripublica Moldova ari loată giumitati di miliuni di vacţinuri anti-COVID-19, şi ari uşi dişcllisi Bruxelles, Paris ică Berlin. Ama Maia Sandu armâni şefa a unlui ditu nai ma oarfăni craturi di pi continentu, lăndzidu di aruşfeti şi minatu di separatismulu pro-arusu ditu Transnistria (est), aşi că victoria di dumănică ălli caftă cilăstăseari, cabaia multu, a deapoa greulu a mandatlui a llei di aoa şi nclo yini.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Majoritate pro-europeană în Parlamentul de la Chişinău

    Majoritate pro-europeană în Parlamentul de la Chişinău

    Formațiunea prezidențială pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a câștigat categoric alegerile parlamentare anticipate de duminică din Republica Moldova. După numărarea voturilor din cvasi-totalitatea secțiilor de votare, PAS, fondat de șefa statului, Maia Sandu, a colectat peste jumătate din sufragii. Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, e al doilea, cu circa un sfert din opţiuni. În noul Legislativ a mai pătruns doar partidul populist al sulfurosului oligarh fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție, deja condamnat în primă instanţă la şase ani de închisoare. Niciuna din celelalte circa 20 de liste de candidaţi n-a trecut pragul electoral. Foarte slab, de sub un procent, a fost scorul celor două formaţiuni care promovează deschis reunificarea cu România, Partidul Unităţii Naţionale (PUN) şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), franciză a formaţiunii naţionaliste omonime, în opoziţie în Parlamentul de la Bucureşti.

    Analiştii notează că, potrivit celui mai recent sondaj, rata unioniştilor din republică e tot de peste 40%, dar şi aceştia au optat pentru partidul prezidenţial. Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, dominat de stânga filorusă şi incapabil să învestească un guvern, și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale, pentru a putea dizolva cât mai rapid fostul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte, în toamna anului trecut, cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.

    După scorul fără precedent obţinut la alegeri de un partid declarat de dreapta, partener al PNL (la co-guvernare în România) şi al popularilor europeni, preşedinta va a avea, în sfârşit, toate pârghiile puterii. Ea are excelente relaţii la Bucureşti, de unde, pe lângă numeroase echipamente medicale, Republica Moldova a primit jumătate de milion de vaccinuri anti-COVID-19, şi uşi deschise la Bruxelles, Paris sau Berlin. Dar Maia Sandu rămâne şefa unuia dintre cele mai sărace state de pe continent, cangrenat de corupţie şi minat de separatismul pro-rus din Transnistria (est), aşa încât victoria de duminică o obligă enorm, iar greul mandatului său abia urmează.


  • Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015

    Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015

    Migrația va fi una dintre principalele teme abordate în campania pentru alegerile europarlamentare, primele care au loc după marea criză din 2015. În cei patru ani care au trecut de la criză, Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor de migranți, iar eforturile în acest sens vor continua.

    Alegerile pentru Parlamentul European sunt văzute de mulți observatori și politicieni drept o bătălie între pro-europeni și populiști, iar aceștia din urmă pun accentul pe discursul anti-migrație. De altfel, creșterea înregistrată în ultimii ani de formațiuni populiste și de extremă dreapta din numeroase țări europene are ca punct de pornire marele val migraționist din 2015 când sute de mii de persoane, majoritatea refugiați sirieni, au trecut Marea Mediterană înspre Grecia, iar de acolo au continuat pe jos către vestul și nordul Europei. Statele europene au fost luate prin surprindere de valul din 2015 iar modul de gestionare a acestuia a fost criticat, însă de atunci au fost luate numeroase măsuri între care securizarea frontierelor, dezmembrarea unor rețele de traficanți de persoane, sporirea ajutoarelor oferite unor state de origine pentru a le ajuta să preia migranții, precum și acordarea de sprijin unor state terțe, cum ar fi Turcia sau Libia, care găzduiesc populații mari de migranți. Rezultatul îl reprezintă o scădere a fluxului de migranți sub nivelul înregistrat în 2013, așadar cu doi ani înainte de criză.

    Comisarul European pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos atrage atenția că succesul este un rezultat al muncii depuse în comun de statele membre și că, în contextul în care migrația va rămâne și în anii următori o problemă globală, eforturile trebuie să continue:

    Ce era adevărat în anul 2015 continuă să fie valabil și astăzi: în primul rând, nicio țară nu poate să facă acest lucru singură și toată lumea în Europa trebuie să înțeleagă. În al doilea rând, nu ne putem concentra asupra unui singur tip de măsuri. Trebuie să lucrăm pe toate fronturile, împreună și în același timp. Presiunea migrației globale și riscul instabilității în vecinătatea noastră vor menține migrația printre prioritățile agendei politice. Toată lumea este de-acord că nu putem să revenim la situația în care ne aflam în 2015. Putem merge mai departe într-un singur mod: continuând să lucrăm la abordarea noastră complexă. Să construim parteneriate ambițioase cu țări terțe, să întărim granițele noastre externe și să punem pe picioare un sistem sigur de azil. Lucrul cel mai important pe care l-au arătat ultimii 4 ani este că putem avea succes doar când lucrăm împreună.


    Chiar dacă situația s-a ameliorat, sunt necesare în continuare o serie de măsuri pentru fiecare din cele trei mari rute de migrație din Mediterană. În Vest este nevoie o intensificare a sprijinului pentru Maroc, un punct de plecare tot mai căutat în ultima perioadă. În centru este necesară îmbunătățirea situației migranților aflați în Libia. În est, zona afectată de valul din 2015, Grecia are nevoie de ajutor European pentru a putea gestiona mai bine migranții aflați pe teritoriul său.


  • Alegerile pentru PE: o confruntare între populişti şi pro-europeni

    Alegerile pentru PE: o confruntare între populişti şi pro-europeni

    Alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc anul viitor, vor aduce în prim-plan, la nivelul întregii uniuni, competiția dintre populiștii euro-sceptici și pro-europeni. Aceasta se anunță a fi mai importantă chiar decât cea dintre forțele tradiționale de dreapta și de stânga.

    Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor fi, probabil, cele mai importante din istoria acestei instituții, declara de curând pentru France Info Comisarul European pentru afaceri economice, Pierre Moscovici. Acesta consideră că scrutinul va fi o confruntare direct între pro-europeni și populiști care, în viziunea sa, sprijină democrațiile iliberale și sunt responsabili de creșterea extremei drepte. În aceste condiții, întrebarea care se va pune în primăvara viitoare este dacă Europa poate demonstra că modelul său economic și de echitate socială este unul eficient.

    Competiția dintre pro-europeni și populiști s-a amplificat în ultimii ani, impulsionată și de cele două mari crize ale ultimului deceniu – cea economică și a migranților din Mediterană. Discursuri de tip populist au contribuit la decizia electoratului britanic de a opta pentru ieșirea din Uniunea Europeană și au adus la putere, în țări ca Ungaria și Polonia, forțe politice care au intrat în conflict cu Bruxellesul. Fenomenul nu se limitează, însă, la membrii mai noi ai Uniunii Europene, după cum o demonstrează succesul formațiunilor cu mesaj populist din Austria și Italia.

    Aceste mesaje populiste pun în prim-plan naționalismul și invocă o amenințare externă – cea a migranților – atrage atenția profesorul de studii europene Dragoș Mateescu, de la Universitatea Economică Izmir. El crede că Europa trebuie să răspundă provocărilor de acest tip amintind că este un spațiu al prosperității. Dragoș Mateescu: Este vorba de un populism de esență nationalistă și orice fel de nationalism are un inamic împotriva căruia luptă: imigrația, percepută ca o amenințare. Partea cealaltă a populismului nationalist, chestiunea economică, rămâne și Uniunea Europeană trebuie să fie prezentată din ce în ce mai mult ca furnizor de prosperitate. Aici este o problemă: încă nu este percepută Uniunea Europeană ca un furnizor de prosperitate, ceea ce, în realitate, este, pentru că fără contribuția Uniunii Europene, prin Piața Comună, la prosperitatea generală a cetățenilor Uniunii, lucrurile ar fi total schimbate, ar fi diferențe foarte mari între cei bogați și cei săraci, de exemplu, mult mai mari decât sunt acum.

    Vedem că în ultimii ani UE pare incapabilă să răspundă la aceste provocări. Sunt o serie de decizii luate de guverne care chiar afectează într-un fel construcția statală din țările respective. Cât de serioasă este provocarea populismului pentru construcția europeană pe termen mediu și lung?

    Nu are cum să dispară UE. Ce pot face instituțiile europene vis-à-vis de aceste cazuri de țări rebele care, practic, își distrug propriile instituții în numele populismului? În primul rând pot penaliza, pot exclude reprezentanții acestor țări din Consiliu, din Comisie, însă aceste măsuri sunt atât de extreme încât sunt lăsate pentru situații în care nu va mai fi o altă soluție


    Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în 27 de state membre UE între 23 și 26 mai anul viitor.


  • Împrumut pentru Rep. Moldova

    Împrumut pentru Rep. Moldova

    Miercuri, la New York, în marja sesiunii anuale a
    Adunării Generale a ONU, preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat cu
    premierul Republicii Moldova, Valeriu
    Streleţ, despre valorificarea asistenţei financiare acordate de Bucureşti
    Chişinăului. Tot miercuri, a devenit
    efectivă decizia
    Executivului de la Bucureşti de a acorda statului vecin un împrumut
    rambursabil, de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani şi cu dobândă
    modică.

    Anunţat încă de săptămâna trecută, la şedinţa comună a celor două
    guverne, memorandumul a fost aprobat, fiindcă, explica premierul Victor Ponta: Acolo e foarte mare nevoie de sprijinul nostru, proiect în care
    trebuie să fim uniţi şi guvernarea şi opoziţia, pentru că e un proiect
    realmente naţional.

    Cu un patos neobişnuit, Ponta a adăugat că ‘‘ este
    datoria noastră fundamentală, este un moment dificil şi, dacă nu îi ajutăm noi,
    nu are cine să-i ajute în acest moment. Dacă nu îi ajutăm, ţara poate să ajungă
    în situaţia în care forţele politice pro-ruse pun din nou stăpânire pe Moldova,
    ca acum 70 de ani     – trimitere la anexarea, în 1940, în urma unui ultimatum, de
    către Moscova lui Stalin, a teritoriilor româneşti răsăritene pe care a fost
    creată actuala republică.

    Ultimele evenimente de la Chişinău par să-i dea,
    măcar în parte, dreptate. Manifestaţia antiguvernamentală, organizată,
    duminică, de socialiştii şi populiştii pro-moscoviţi, în opoziţie, a scos în
    stradă 20 de mii de persoane şi a confiscat centrul oraşului, care, în ultimii
    mai bine de 25 de ani, a fost spaţiul marilor adunări naţionale antisovietice
    şi anticomuniste.

    Opoziţia, care a preluat cu cinism protestele declanşate,
    tocmai în numele valorilor ocicidentale, de societatea civilă, militează
    deschis pentru o strângere a relaţiilor cu Moscova şi alăturarea Republicii
    Moldova la Uniunea vamală dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan.

    De cealaltă parte
    a baricadei, Guvernul tripartit, format de liberal-democraţi, democraţi şi
    liberali, declarat pro-europeni, are o majoritate parlamentară fragilă, de doar
    51 de procente, şi a fost dramatic discreditat după cel mai mare scandal
    politico-financiar din istoria de un sfert de veac a republicii.

    Banca centrală
    a descoperit că trei instituţii financiare de la Chişinău, reprezentând
    aproximativ o treime din activele bancare ale ţării, au acordat împrumuturi,
    nicicând returnate, în valoare totală de 1 miliard de dolari, echivalentul a
    15% din PIB. Tranzacţia a fost încheiată chiar înainte de alegerile
    parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie 2014, câştigate foarte strâns de
    partidele proeuropene în faţa opoziţiei proruse, iar beneficiarii creditelor
    n-au fost identificaţi până azi.

    Pe fundalul protestelor, scrie analistul Nicu
    Popescu, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene,
    Republica Moldova se îndreaptă lent spre alegeri anticipate, fiindcă partidele
    aflate la guvernare nu mai au nici viziunea şi nici energia de a schimba
    radical situaţia.

  • Cum s-a votat la localele din Republica Moldova

    Cum s-a votat la localele din Republica Moldova

    Chişinăul rămâne în tabăra libertăţii. Duminică, liberalul
    pro-occidental Dorin Chirtoacă a câştigat, cu peste 53% din voturi, al doilea
    tur al alegerilor pentru primăria Capitalei, unde este concentrată o treime din
    populaţia Republicii Moldova şi care asigură aproape jumătate din Produsul
    Intern Brut. Potrivit rezultatelor finale, el a întrecut-o lejer pe candidata
    socialistă Zinaida Greceanîi, fost premier comunist, care a obţinut doar 46 de
    procente. Chirtoacă le-a mulţumit alegătorilor şi nu şi-a cenzurat sarcasmele
    la adresa socialiştilor, care-au preluat de la comunişti, în anii din urmă,
    statutul de favoriţi ai Moscovei:

    Vreau să mulţumesc pe această cale tuturor
    locuitorilor Chişinăului care au ieşit la vot, acelora care m-au votat, precum
    şi contracandidatei pentru faptul că a participat la aceste alegeri,
    dovedindu-se că cel mai brav bărbat al socialiştilor şi al Kremlinului, astăzi,
    este o femeie.
    Victoria tânărului liberal, absolvent de Drept la
    Bucureşti, e una a întregii tabere europene din Republica Moldova. La doar 36
    de ani, Chirtoacă obţine al treilea mandat consecutiv ca edil şi păstrează
    stânga pro-moscovită departe de Primăria Chişinăului, pe care, înaintea lui,
    încă din primii ani 90, au condus-o alţi doi anticomunişti, promotori ai
    identităţii româneşti, Nicolae Costin şi Serafim Urechean. Însumat,
    formaţiunile declarat pro-occidentale şi-au adjudecat mai bine de două treimi
    din adminstraţiile locale. Şi ar putea jubila dacă n-ar fi suferit, totuşi, în
    faţa unor candidaţi populişti, susţinuţi de Moscova şi cu multiple dosare
    penale la activ, înfrângeri usturătoare la Bălţi (nord), al doilea municipiu ca
    mărime al republicii, şi la Orhei (centru), oraş important aflat la doi paşi de
    Chişinău.
    În plus, prezenţa la vot la nivel naţional a fost de numai 48%, iar
    rata ridicată de absenteism denotă, avertizează analiştii, neîncrederea
    cetăţenilor în clasa politică, în ansamblu. Republica nici nu are Guvern
    funcţional, după demisia de acum două săptămâni a premierului Chiril Gaburici,
    instalat, în februarie, de coaliţia minoritară dintre partidele Liberal
    Democrat şi Democrat. Acestea au anunţat, deja, că vor iniţia tratative cu
    liberalii, pentru reconstituirea majorităţii tripartite pro-occidentale care-a
    condus republica între 2009 şi 2014.
    Cum şeful statului e ales de Parlament,
    Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, e practic, demnitarul cu cel
    mai mare număr de voturi de la cetăţeni, ceea ce le oferă liberalilor – cea mai
    distinctă voce pro-românească, pro-NATO şi anticorupţie din concertul politic -
    o poziţie privilegiată la negocieri. În jumătatea de an cât ei s-au aflat în
    opoziţie, uriaşe scandaluri de corupţie au afectat imaginea Republicii Moldova,
    căreia FMI şi Banca Mondială au decis să-i taie liniile de credit, iar
    obiectivul admiterii în Uniunea Europeană în 2020 pare să fi devenit utopic.

  • Republica Moldova alege Europa

    Republica Moldova alege Europa

    Asociate, încă din 2009, în Alianţa pentru Integrare Europeană, componentele actualei coaliţii guvernamentale, partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal, şi-au adjudecat, cumulat, 55 din cele 101 de mandate din Parlamentul unicameral de la Chişinău şi şi-au anunţat, deja, decizia de a continua în aceeaşi formulă.



    Liderii PLDM, fostul premier Vlad Filat, PD, ex-speakerul Parlamentului, Marian Lupu, şi PL, fostul şef interimar al statului, Mihai Ghimpu, par de acord că, după expresia celui din urmă, partidele lor sunt condamnate să guverneze împreună. Nu totul a funcţionat, până acum, perfect în tripleta pro-occidentală. Filat şi Ghimpu s-au acuzat reciproc de corupţie şi incompetenţă. Liberalii doresc nu doar admiterea în Uniunea Europeană, ci şi în NATO, şi păstrează vie ideea reunificării cu România.



    Democraţii, în schimb, sunt adepţi intratabili ai neutralităţii militare, prevăzute în Constituţie, şi ai aşa-numitei statalităţi moldoveneşti. Dar dorinţa de a scoate republica din zona gri, de la periferia fostului imperiu sovietic, şi a o conecta la scara de valori europene — democraţie, stat de drept, prosperitate — e mai puternică decât neînţelegerile punctuale. Defel simple, de multe ori dureroase, reformele promovate de partidele proeuropene au fost recompensate de Bruxelles cu încheierea, în vară, a acordurilor de asociere şi liber schimb.



    Guvernul condus de liberal-democratul Iurie Leancă speră ca Republica Moldova să obţină statutul de candidat până în 2017 şi să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în 2020. În tabăra învinşilor, opoziţia pro-rusă de stânga, socialistă şi comunistă, continuă să ceară abandonarea parcursului european şi îşi asumă, astfel, perpetuarea vasalităţii faţă de Moscova. Votaţi de alegători recrutaţi din comunităţile alogene şi dintre nostalgicii Uniunii Sovietice, socialiştii au anunţat, prin liderul lor, Igor Dodon, că vor insista asupra denunţării acordului de asociere cu UE.



    La Washington, Departamentul de Stat a calificat alegerile din Republica Moldova drept un “reper important pe calea democraţiei” şi i-a îndeamnat pe liderii de la Chişinău să formeze “cât mai rapid un guvern”, cu care Statele Unite se declară pregătite să colaboreze. Iar la Bucureşti, preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, cel ales, Klaus Iohannis, şi premierul Victor Ponta au trecut peste toate disputele interne şi, aproape la unison, au salutat victoria partidelor proeuropene.



    În România – avocat consecvent, în numele comuniunii de limbă, cultură, istorie şi destin, al integrării europene a statului vecin – rezultatul scrutinului este calificat drept cea mai bună veste care putea fi primită la Bucureşti.