Viaţă politică agitată în Republica Moldova
2019 a fost
un an agitat în viaţa politică din Republica Moldova, ex-sovietică majoritar românofonă. Spre finele lunii februarie, au avut loc
alegeri parlamentare câștigate de Partidul Socialiștilor, urmat de blocul de
dreapta ACUM şi de Partidul Democrat al controversatului om de afaceri Vlad
Plahotniuc. Imediat după scrutin,
în Republică s-a declanşat o criză politică ce a durat aproape trei luni. În
iunie, socialiștii și blocul ACUM au reușit să ajungă la o înțelegere și să
formeze un Guvern condus de pro-europeana Maia Sandu. Disensiunile au apărut,
însă, rapid, socialiştii au ieşit de la Putere și, în noiembrie, alături de democraţi,
au votat o moţiune de cenzură ce a dus la căderea Executivului Sandu. Preşedintele
pro-rus al Republicii, Igor Dodon, a numit un nou premier în persoana unui fost
consilier al său, Ion Chicu. Tot în
2019, pentru prima dată de la declararea independenţei Republicii
Moldova la începutul anilor ’90, funcția de primar al municipiului Chișinău a
fost câștigată de reprezentantul unui partid de stânga – Ion Ceban.
Europarlamentarele şi Brexitul
În Uniunea Europeană, anul 2019 a stat sub semnul alegerilor europarlamentare
din 23-26 mai câştigate de populari, secondaţi de socialişti şi de
centriştii-liberali din grupul Renew Europe, format pe scheletul fostului grup
ALDE. În iulie, liderii ţărilor membre au făcut cunoscuţinoii titulari a patru
funcţii de top: preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European (Ursula
von der Leyen şi Charles Michel), preşedintele BCE (Christine Lagarde) şi
Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate (Josep
Borrell Fontelles). Totodată, Parlamentul European şi-a ales preşedintele -
David Sassoli. Mandatul Executivului comunitar al dnei von der Leyen, care şi-a
început activitatea la 1 decembrie, se anunţă plin de provocări, între care şi
Brexitul.Ieşirea Regatului Unit din Uniunedecisă de britanici prin referendum, iniţial prevăzută pentru 29 martie
2019, a fost amânată de trei ori, în lipsa unui acord comun privind condiţiile
divorţului. Deputaţii de la Londra au respins documentul încheiat cu Bruxelles-ul
de premierul Theresa May, care a demisionat în iunie, precum şi pe cel negociat
de succesorul ei, Boris Johnson. Acesta a obţinut organizarea în Regat de
alegeri legislative anticipate, pe care partidul Conservator le-a câştigat la
jumătatea lui decembrie. În aceste
condiţii, Brexitul ar urma să se producă cel mai târziu pe 31 ianuarie
2020.
Donald Trump sau politica internaţională a
SUA
La începutul
lunii august 2019, preşedintele american republican Donald Trump anunţa că
Statele Unite se retrag din Tratatul privind armele nucleare cu rază medie de
acţiune încheiat, pe perioada Războiului Rece, cu Moscova. De altfel, în numele
sloganului America First, locatarul de la Casa Albă şi-a multiplicat, pe tot
parcursul anului, anunţurile care au luat prin surprindere: retragerea
americanilor din nord-estul Siriei, retragerea din acordul de la Paris privind
mediul înconjurător sau lansarea unui război comercial împotriva în special a
Chinei. Spre finele lui septembrie, parlamentarii democraţi au iniţiat
procedura de impeachment (destituire) a lui Donald Trump, pentru de abuz de
putere. Cel mai puternic om al Planetei ar fi exercitat presiuni asupra
Ucrainei pentru a relua o investigaţie în care era vizat fiul lui Joe Biden -
probabil contracandidat al lui Trump la alegerile prezidenţiale din 2020.
Donald Trump a denunţat acuzaţiile democraţilor drept ridicole.
Proteste de stradă pe tot Globul
2019 a fost jalonat şi de manifestaţii de
stradă în ţări de pe tot Mapamondul. Să le notăm pe cele începute în iunie,în
Hong Kong. Fostă colonie britanică, Hong Kong-ul a traversat, astfel, cea mai
gravă criză din 1997, de când a revenit sub tutela Chinei. Protestele, unele violente,
împotriva ingerinţei considerate prea mari a Beijingului, s-au atenuat odată cu
victoria candidaţilor pro-democraţie în alegerile locale din noiembrie. Manifestaţii
ample, soldate cu morţi şi răniţi, au fost şi în Franţa, unde 2019 a stat sub semnul violenţelor stradale în
special de la Paris generate de ‘vestele galbene’, nemulţumite de politica
socială şi fiscală a preşedintelui Emmanuel Macron şi a Guvernului său.
Încălzirea climatică şi activismul
pro-mediu
Iulie 2019 a
fost luna cea mai călduroasă măsurată vreodată, cu recorduri de temperatură în
Europa, dar şi la Polul Nord. În august, Islanda şi-a luat rămas bun de la
primul gheţar dispărut, în timp ce 400 sunt ameninţate cu dispariţia. În
septembrie, adolescenta suedeză Greta Thunberg a pronunţat un discurs extrem de
dur de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, trăgând un semnal de alarmă
inclusiv în privinţa incendiilor care au răvăşit, tot în 2019, Pădurea
Amazoniană. În decembrie, tânăra – de unii admirată pentru activismul său
pro-mediu, de alţii invitată să se ocupe mai degrabă de școală – a fost aleasă
personalitatea anului de către revista americană Time
Tot în 2019 …
În fine, să
ne amintim că în luna aprilie, acoperişul şi şarpanta din lemn a emblematicei
Catedrale Notre Dame din Paris au fost mistuite de un incendiu de proporţii. Pompierii
francezi au reuşit să salveze edificiul gotic, graţie unui lanţ uman fiind,
totodată, puse la adăpost cvasi-totalitatea operelor şi a relicvelor de o
valoare inestimabilă din interior. Incendiul a provocat o emoţie planetară, pentru
reconstrucţia Catedralei fiind promise donaţii de peste 900 de milioane de
euro. Să nu uităm nici că, în 2019, ne-am luat rămas bun de la fostul preşedinte francez Jacques Chirac, de la marele
regizor italian de film Franco Zeffirelli, de la celebrul designer Karl
Lagerfeld, de la fostul pilot austriac de Formula 1 Niki Lauda sau de la
americanca Toni Morrison – prima
femeie de culoare recompensată cu premiul Nobel pentru literatură.