Tag: pro-rusi

  • Scrutin decisiv în Republica Moldova

    Scrutin decisiv în Republica Moldova

    Pe 14 iunie, în 439 dintre oraşele şi comunele din Republica Moldova
    primarii au fost aleşi încă din primul tur de scrutin. Rezultatele indică, în
    general, menţinerea în topul preferinţelor electorale a componentelor coaliţiei
    guvernamentale minoritare, partidele Liberal-Democrat şi Democrat, declarat
    pro-occidentale, ce şi-au adjudecat circa două treimi din administraţiile
    locale, şi un recul al opoziţiei pro-moscovite – populistă, comunistă şi
    socialistă. Candidaţii agreaţi de Rusia au obţinut, însă, două trofee
    importante.

    La Bălţi (nord), al doilea oraş ca mărime din republică, primarul a fost
    ales din primul tur, cu peste 70% din sufragii, în persoana controversatului om
    de afaceri Renato Usatîi. Anul trecut, partidului său populist i-a fost interzisă
    participarea la alegerile legislative, fiindcă a primit finanţare ilegală din
    Rusia. La Orhei (centru), noul edil e un personaj la fel de sulfuros. Milionar
    la doar 28 de ani, promotor al încorporării republicii în Rusia, după modelul
    Crimeei, moldo-israelianul Ilan Shaor şi-a adjudecat mai bine de 60 de procente
    din voturi. Ca să poată participa la campania electorală, i s-a permis ieşirea
    din arestul la domiciliu, fiindcă junele primar e urmărit penal pentru
    devalizarea a trei bănci, din care au dispărut un miliard de dolari, în ceea ce
    presa de la Chişnău numeşte furtul secolului.
    După aceste înfrângeri umilitoare, în faţa unor
    personaje halucinante, pentru formaţiunile politice pro-europene devine
    obligatorie revanşa, duminică, în al doilea tur de scrutin, care va tranşa
    cursa electorală în alte 459 de localităţi. Pentru ambele tabere, Chişinăul e,
    de departe, trofeul cel mai râvnit. Votul pentru primăria Capitalei, unde trăieşte o
    treime din populaţia republicii şi care produce jumătate din PIB, are, spun
    analiştii, o uriaşă miză geopolitică. Alegerea între tânărul primar în
    exerciţiu, liberalul Dorin Chirtoacă, absolvent de Drept la Bucureşti şi
    care-şi asumă fără complexe identitatea românească, şi fostul premier comunist
    Zinaida Greceanîi, ce candidează acum pentru socialişti, e şi o alegere între
    Europa şi Rusia.
    De rezultatele alegerilor locale şi de susţinerea lui
    Chirtoacă de către celelalte formaţiuni pro-europene depinde, spun comentatorii
    politici, şi refacerea unei coaliţii majoritare, prin cooptarea liberalilor
    alături de PLDM şi PD. Cele trei partide au condus împreună republica din 2009
    până în februarie anul acesta, când PL a trecut în opoziţie. După o prestaţie
    dezastruoasă, jalonată de acuzaţii de corupţie şi incompetenţă, cabinetul
    minoritar condus de Chiril Gaburici a demisionat acum două săptămâni,
    deschizând, astfel, calea pentru instalarea unui nou guvern.

  • Evoluţiile din estul Ucrainei

    Evoluţiile din estul Ucrainei

    Sfidând autorităţile de la Kiev şi Occidentul, care le-au catalogat drept ilegitime, separatiştii proruşi din estul Ucrainei au organizat duminică alegeri prezidenţiale şi parlamentare în regiunile Doneţk şi Lugansk. Scrutinul, susţinut de Moscova, a avut loc la o săptămână după ce autoproclamatele republici au boicotat scrutinul legislativ desfăşurat în Ucraina şi care a consfinţit victoria forţelor proeuropene.



    Liderii separatişti din cele două fiefuri, Alexander Zaharcenko în Donţek şi Igor Plotniţki în Lugansk, au câştigat detaşat scrutinele prezidenţiale în care s-au confruntat, dupa cum remarcă şi agenţiile de presă internaţionale, cu contracandidaţi cvasi necunoscuţi. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a calificat drept o farsă sub ameninţarea tancurilor şi în bătaia puştii alegerile desfăşurate duminica în regiunile separatiste.



    El a declarat că demersul încalcă acordul de încetare a focului încheiat în septembrie, la Minsk, semnat şi de Rusia, privind reglementarea situaţiei din estul Ucrainei. Sefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a afirmat că votul este ilegal şi ilegitim, iar UE nu îl va recunoaşte. Bruxelles-ul consideră scrutinul drept un nou obstacol în cadrul fragilului proces de pace, după un conflict ce durează de peste şase luni intre trupele guvernamentale şi separatisti, conflict soldat cu 4 mii de morţi.



    Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier le-a reamintit luni autorităţilor ruse de promisiunea acestora de a respecta unitatea Ucrainei. În opinia analiştilor, votul de duminică ar putea consfinţi pierderea definitivă a controlului Kievului asupa regiunilor rebele din estul ţării. Scrutinul, câştigat de rebelii proruşi, va complica eforturile de pace în criza ucraineană, ce a dus la cea mai gravă degradare a relaţiilor Occidentului cu Rusia de la sfârşitul războiului rece.