Tag: ProAgro

  • Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

    Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

    În noua
    politică agricolă comună după anul 2020 fermele mari nu vor mai primi subvenţii
    pentru dezvoltare
    .

    Noua
    politică agricolă comună după 2020 sprijină fermierii și încurajează
    dezvoltarea dinamică și durabilă a agriculturii și a comunităților rurale în
    ansamblu. O comunicare a Comisiei Europene stabilește liniile directoare ale
    viziunii Comisiei privind viitorul Politicii Agricole Comune după 2020.
    Obiectivul este simplificarea și adaptarea politicii Uniunii Europene în domeniul
    agricol
    în concordanță cu instabilitatea piețelor agricole şi angajamentele
    Uniunii Europene cu privire la schimbările climatice.

    Miniștrii agriculturii
    din statele membre au subliniat importanța plăților directe și au considerat că
    modul în care acestea sunt concepute ar putea fi îmbunătățit în continuare,
    făcându-le mai echitabile, mai direcționate și eficace pentru fermierii din
    întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, în noua Politică Agricolă Comună
    se doreşte plafonarea subvenţiilor, ceea ce înseamnă că după anul 2020 fermele
    mari nu vor mai primi subvenţii pentru dezvoltare.


    Emil Dumitru, preşedintele
    Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi
    Servicii conexe ProAgro, explică:
    La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sigur că sunt fermierii
    care au depus cerere unică de plată pe suprafață și sunt în număr de 885 de mii
    de fermieri. O agricultură așa de tânără cu o restituire a proprietăților de
    doar 28 de ani încă nu a reușit să comaseze terenul și nu a reușit să se
    consolideze și ar fi o greșeală strategică ca după 2020 să plafonăm
    subvențiile, în condițiile în care avem exploatații într-adevăr mari dar care produc
    pentru piață și au reușit să facă comasarea. Noi ne opunem plafonării
    subvențiilor pentru că ar fi împotriva intereselor economice ale sectorului
    agroalimentar din România și credem noi că ar trebui să purtăm o discuție
    foarte serioasă despre ce înseamnă viitorul politicii agricole comune, pentru
    că odată cu povestea asta cu naționalizarea politicii agricole comune practic
    nu mai putem să discutăm de o strategie europeană de finanțare a agriculturii
    și industriei alimentare europene.


  • Schimbări în Politica Agricolă Comună 2020

    Schimbări în Politica Agricolă Comună 2020

    Europa negociază în această perioadă noua Politică Agricolă Comună. În
    perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente strategice – cadrul financiar
    multianual al Uniunii Europene, care ar trebui finalizat în luna mai şi cadrul
    de bază pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2020, care ar trebui
    lansat în luna iunie. În luna ianuarie, au avut loc la Budapesta şi respectiv
    Bruxelles, două întâlniri importante între reprezentanţii statelor membre care
    şi-au susţinut poziţiile privind viitorul agriculturii europene în condiţiile
    în care bugetul european va fi diminuat, din cauza ieşirii Marii Britanii din
    Uniunea Europeană. Așadar, cu bani puţini, Comisia Europeană va trebui să
    satisfacă nevoia unanim exprimată a statelor membre – aceea de a asigura sume
    suficiente pentru finanţarea Politicii Agricole Comune.


    Emil Dumitru ne prezintă poziţia Federaţiei Naţionale ProAgro a
    Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii conexe,
    referitoare la noile schimbări care vor avea loc în politica comună în domeniul
    agricol: Fermierii români primesc subvenții mai mici față de media Uniunii
    Europene, n-am ajuns la convergența sumelor din media Uniunii Europene, ba mai
    mult decât atât noi spunem că într-o piață unică europeană trebuie să avem și o
    subvenției unică pe hectarul cultivat, întrucât subvențiile diferențiate
    înseamnă o perturbare a pieței și o lipsă de concurență loială între
    producătorii din Uniunea Europeană. Practic politica agricolă comună, dacă tot
    se vrea să fie o politică unitară aplicabilă pe teritoriul Uniunii Europene, ar
    trebui să țină cont și de specificitatea agriculturii fiecărui stat membru și
    să facem o legislație comunitară care să nu creeze elemente de concurență
    neloială.



    Politica Agricolă Comună 2020 va aduce schimbări în modul în care acesta se
    va implementa. Dorinţa generală a statelor membre, ca şi poziţia României de
    altfel, este ca noua variantă să fie mult simplificată în special prin
    unificarea unor scheme care în momentul de faţă sunt finanţate atât prin
    Pilonul I, plăţi directe, cât şi prin Pilonul II, dezvoltare rurală.