In percepţia tinerilor din România, principalele problemele ale ţării sunt corupţia, sărăcia şi locurile de muncă, potrivit unui sondaj realizat de CURS pentru Fundaţia Friedrich Ebert România. Raportul arată principalele preocupări şi interese ale tinerilor români cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani cu privire la mediul socio-economic, educaţional şi politic. Mai mult de jumătate dintre tineri cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar, deşi cei mai mulţi se simt capabili să schimbe lucruri în politică, aceştia se arată foarte dezamăgiţi“ de principalele instituţii politice şi extrem de dezamăgiţi“ de politicienii tineri. Aproape jumătate dintre tinerii din România locuiesc cu părinţii, iar în privinţa căsătoriei vârsta optimă pentru aceasta pare a fi mai ridicată faţă de generaţiile anterioare. Veniturile tinerilor angajaţi diferă în mod substanţial şi cresc odată cu vârsta, bărbaţii câştigă mai mult decât femeile, orăşenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din Bucureşti cel mai mult şi cei din Moldova cel mai puţin. Radu Umbreş, sociolog: “Peste trei sferturi dintre respondenţi consideră că sunt la modă să arăţi bine, să fii independent, să faci sport, să ai o carieră. Acestea sunt caracteristici individualiste, mai ales când le comparăm cu alte lucruri cum ar fi să fii fidel, să te căsătoreşti, să participi la acţiuni civice. Această tendinţă se remarcă mai puternic la tinerii din Bucureşti. Fetele îşi doresc mai mult decât băieţii să facă o facultate şi să fie fideli într-o relaţie. Referitor la consumul material şi cultural al gospodăriilor în care locuiesc tinerii se remarcă o diferenţă semnificativă între tinerii care locuiesc în rural şi cei care locuiesc în urban. Tinerii de la oraş fac parte din gospodării care cheltuiesc în medie cu aprope 300 de lei (cca. 70 de euro) mai mult decât gospodăriile tinerilor din rural. Discrepanţa nu se limitează numai la consumul material, se extinde şi asupra consumului cultural. In timp ce 27% dintre tinerii din urban au mai mult de 100 de cărţi în casă, doar 19% din tinerii din rural au un număr similar de cărţi. Procentul de tineri care nu au nici o carte în casă este dublu în rural faţă de urban.(8,6% faţă de 4,4%).”
Spre deosebire de populaţia adultă, tinerii petrec mult mai mult timp pe internet decât în faţa televizorului. Această diferenţă este mult mai evidentă în cazul tinerilor cu educaţie superioară iar internetul este folosit ca o formă de divertisment, pentru accesarea reţelelor sociale şi pentru vizionarea de videoclipuri. Căutarea informaţiilor este abia pe locul 3 în ordinea importanţei folosirii internetului.
Pe fondul diversificării sistemului de învăţământ de după 1989, tinerii sunt mai bine educaţi decât părinţii lor, se mai arată în raport. Aproape jumătate din tinerii chestionaţi sunt integraţi într-o formă de învăţământ. Dintre aceştia, doi din trei sunt la şcoală, liceu sau la o şcolă profesională, aproape 30% urmează cursuri universitare şi 7% sunt înscrişi la cursuri postuniversitare de master sau doctorat. In Transilvania, tinerii preferă şcolile profesionale, iar în Bucureşti aceştia urmează studii postuniversitare. Doar un tânăr din trei se declară mulţumit de sistemul de învăţământ din România, iar mulţumirea creşte pentru respondenţii cei mai tineri şi cei din rural. Radu Umbreş: “Deşi tinerii au beneficiat de expansiunea învăţământului superior faţă de generaţia părinţilor lor, se remarcă o puternică tendinţă de conservare a poziţiei educaţionale. Cu alte cuvinte, părinţii cu educaţie înaltă reuşesc să transmită copiilor lor acest avantaj. 70% dintre tinerii cu studii superioare au părinţi care, la rândul lor, sunt absolvenţi de facultate. La cealaltă extremă, 82% dintre tinerii care au absolvit maximum o şcoală profesională provin din familii în care tatăl a avut acelaşi nivel mai redus de educaţie. Deşi s-a creat mai mult loc la vârful piramidei educaţionale şi cu extensie la vârful piramidei sociale, aceste poziţii au fost ocupate preponderent de către tineri care proveneau din familii cu acest avantaj educaţional deja. Aceste cifre ne indică un însemnat proces de imobilitate socială, cu alte cuvinte, o formă de inechitate socială în care avantajele şi dezavantajele educaţionale se transmit de la o generaţie la alta”…
In privinţa ocupării pieţei muncii, un tânar din trei lucrează cu normă întreagă, unul din zece lucrează ocazional, iar mai mult de jumătate nu sunt angajaţi în nicio formă de muncă salarială. Tinerii din România consideră că relaţiile personale sunt esenţiale în găsirea unui loc de muncă, urmate de experienţa profesională şi pregătirea educaţională. Pentru alegerea unui loc de muncă, salariul este cel mai important criteriu. Majoritatea tinerilor doresc să lucreze în mediul privat iar peste 20% dintre tineri, mai ales bărbaţi, trecuţi de 25 de ani şi din Bucureşti, vor să-şi deschidă o afacere proprie. Aproximativ 40% dintre tinerii din acest studiu declară că ar pleca din ţară fie la muncă, fie la studii. Principalele destinaţii sunt în vestul UE, Marea Britanie, Germania iar printre persoanele cu educaţie superioară se remarcă o intenţie mai ridicată de a pleca în SUA.
Deşi peste 80% dintre tineri se declară creştin ortodocşi, o treime dintre ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunţuri de bază ale credinţei creştin ortodoxe, în schimb sunt împotriva avortului. Sociologul Daniel Sandu: ”Am descoperit că avem o mică problemă în România şi asta este legată de situaţia avortului, legislaţia despre avort. Peste 50% dintre tineri consideră că legislaţia actuală privind avortul ar trebui să fie modificată. 19% dintre cei intervievaţi doresc interzicerea totală prin lege a avorturilor şi peste o treime (37%) susţin de asemenea că intreruperile de sarcină ar trebui interzise cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Ce este surprinzător aici este că avortul în România nu este o problemă care să împartă femeile şi bărbaţii. Femeile sunt la fel de împotriva avortului, la fel de favorabile interzicerii totale pe cât sunt şi bărbaţii. Peste tot în lume, unde se discută această problemă a avortului, avortul este văzut ca o problemă de gen, o problemă a femeilor”.
Foarte multi tineri au încredere că vor avea o viaţă mult mai bună decât au avut părinţii lor. Această încredere este, probabil, legată de posibilităţile ce le sunt oferite de libertatea de mişcare în Uniunea Europeană, explică autorii studiului.
