Tag: procedura

  • Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Informările, atenţionările şi avertizările care se emit în cazul unor fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la nivel naţional sau regional sunt semnalate cetăţenilor printr-un sistem de codificare specială.





    Folosirea codului de culori (verde, galben, portocaliu şi roşu) pentru fiecare tip de informare sau avertizare ajută la conştientizarea posibilul impact al fenomenelor asupra activităţilor de zi cu zi.



    Baza legală



    Procedura de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în România, în cazul producerii de fenomene periculoase la scară naţională sau regională, se regăseşte în Ordinul 823 din 15 august 2006.


    Ordinul cuprinde informaţii despre situaţiile care impun emiterea codurilor, perioada de timp, fluxul informaţional operativ (cine emite codurile şi cine le primeşte) sau conţinutul şi forma mesajului care urmează să fie transmis. De asemenea, mesajul trebuie să conţină şi detalii despre consecinţele posibile ale fenomenelor în cauză.



    Conform acestui Ordin, fenomenele meteorologice care intră sub incidenţa codurilor sunt:



    a) vânt puternic (cu intensificări);

    b) ploi importante cantitativ;

    c) ninsori abundente şi polei
    d) descărcări electrice frecvente;

    e) caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);

    f) ger (valori de temperatură sub -10 grade C).


    Procedură codului de culori se aplică în cazul fenomenelor prognozate pe durată scurtă şi medie şi a căror evoluţie potenţial periculoasă va începe în cel puţin 12 ore şi poate dura până la 3 – 4 zile, în medie.




    Semnificaţia culorilor



    Conform procedurii oficiale, semnificaţia codurilor de culoare are în vedere impactul pe care fenomenele periculoare le-ar putea avea în viaţa de zi cu zi a oamenilor.


    Codul verde nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasă sau lipsa unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi în următoarele zile.


    Codul galben este similar unei atenţionări meteorologice şi este folosit pentru fenomenele meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele următoare.


    Codul portocaliu este similar unei avertizări meteorologice şi se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.


    Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.



    Consecinţele posibile ale codurilor meteo



    În situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie este în măsură să emită atenţionare sau avertizare meteorologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata. De asemenea, mesajele de avertizare meteorologică trebuie să conţină şi informaţii despre consecinţele posibile, de la caz la caz.


    În caz de vânt puternic:


    Codul portocaliu:

    a) întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante;

    b) acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate;

    c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

    d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;

    e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.





    Codul roşu:

    a) avertizare de furtună foarte puternică;

    b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;

    c) se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole;

    d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

    e) circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;

    f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat;

    g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet perturbată.


    În cazul ploilor importante cantitativ:


    Codul portocaliu:

    a) se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;

    b) sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) risc de deversare a reţelelor de canalizare;

    e) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

    f) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.





    Codul roşu:

    a) se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durată de câteva zile;

    b) sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundaţii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile;

    e) risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare;

    f) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.


    În cazul fenomenelor de ninsori abundente şi polei:


    Codul portocaliu:

    a) sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea respectivă;

    b) circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier, unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate;

    c) riscurile de accidente sunt mari;

    d) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.





    Codul roşu:

    a) sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de polei, ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică;

    b) circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă);

    c) distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile;

    d) există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.


    În cazul caniculei:


    Codul portocaliu:

    a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.





    Codul roşu:

    a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;

    b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.


    În cazul descărcărilor electrice:


    Codul portocaliu:

    a) furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante;

    b) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante;

    c) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid;

    d) trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.





    Codul roşu:

    a) fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube importante;

    b) pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.);

    c) zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii spontane ca urmare a trăsnetelor frecvente;

    d) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor distruse;

    e) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.



    În cazul gerului:


    Codul portocaliu:

    a) gerul (frigul puternic) poate pune în pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales persoanele în vârstă, cele cu handicap, cele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    b) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    c) în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat un farmacist;

    d) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi este necesar să se consulte medicul;

    e) sportivii şi unele persoane care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente.


    Codul roşu:

    a) orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;

    b) pericolul este mai mare şi poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales pentru cele în vârstă, cele cu handicap, cele ce suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    c) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    d) în cazuri de sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat de urgenţă un farmacist;

    e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi, în consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;

    f) sportivii şi persoanele care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente, astfel frisoanele şi amorţirea extremităţilor constituie semne de alarmă.




    Avertizări şi alerte hidrologice



    Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare pe Dunăre şi râuri interioare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.


    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite avertizare hidrologică sau alertă hidrologică, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata, cu indicarea probabilităţii de producere a fenomenelor periculoase.


    CODUL GALBEN corespunde situaţiei de atenţie — Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei , neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.



    Codul portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie – Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.



    Codul roşu corespunde situaţiei de pericol — Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.



    Meteoalarm


    Din anul 2007, România face parte din grupul celor 29 de ţări care au a aderat la “meteoalarm”, cu cele mai relevante informaţii privind condiţiile meteorologice extreme din Europa.



    Aplicaţie de alertă pe mobil


    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/FB-cover-APP-v2-0-011.png



    Departamentul pentru Situații de Urgență a lansat anul trecut aplicația DSU pentru telefoanele mobile, care are rolul de a pregăti populația să facă față situațiilor de urgență prin accesul la informații, alerte și educație. Aplicația poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.


    Autorităţile pregătesc un sistem integrat de alertare a populaţiei în situaţii de risc major, prin mesaj de urgenţă transmis pe telefonul mobil. Sistemul “Ro-Alert” va fi dezvoltat şi implementat de DSU, IGSU, STS şi ANCOM, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă şi producătorii de echipamente de rețea.

  • De la Brexit la cotele de refugiaţi

    De la Brexit la cotele de refugiaţi

    Devenit inevitabil după referendumul din vară, când britanicii au decis plecarea din Uniunea Europeană, divorţul dintre Londra şi Bruxellles a intrat, deja, în faza procedurală. Premierul britanic, Theresa May, a confirmat că intenţionează să declanşeze procesul de retragere din Uniune într-un interval de şase luni, adică în primăvara lui 2017. Marea Britanie trebuie să privească dincolo de UE, către restul lumii – a afirmat ea, adăugând că Regatul Unit va depune eforturi pentru deschiderea unui nou capitol al relaţiilor cu Bruxellesul, în calitate de ţară deplin suverană şi independentă.



    Aproape simultan, responsabilii comunitari i-au încredinţat francezului Michel Barnier, fost ministru la Paris, fost comisar la Bruxelles şi perceput de adepţii Brexitului drept un anti-britanic notoriu”, prerogativele de negociator-şef în relaţiile cu viitorul fost membru al Uniunii.



    Deocamdată, în ciuda dorinţei manifeste a Comisiei Europene de a oficializa cât mai repede ruptura, Barnier trebuie să aştepte. E nevoie ca britanicii să activeze oficial, într-o premieră istorică, aşa-numita clauză de retragere, celebrul articol 50 al Tratatului de la Lisabona, din 2009, ce reglementează ieşirile din Uniune. Odată ruptura notificată Consilului Uniunii, compus din reprezentanţi ai statelor membre, va începe un interludiu de doi ani rezervat negocierilor.



    Noul “parteneriat” dintre Bruxelles si Londra s-ar putea inspira, speculează comentatorii, din modelul Norvegiei sau din cel al Elveţiei, două state aflate într-o simbioză de facto cu Uniunea, fără a fi membre. Între timp, însă, ca o confirmare a ceea ce presa numeşte cea mai gravă criză din istoria Uniunii, în celălalt capăt al spaţiului comunitar, ungurii au votat masiv, la referendumul de duminică, împotriva cotelor europene obligatorii de relocare a refugiaţilor.



    Vestea bună pentru Bruxelles e că participarea la urne, sub 50%, a fost insuficientă pentru ca referendumul să poată fi validat. Partea foarte proastă e că dintre cei care au ieşit la vot, 98% s-au pronunţat împotriva primirii de refugiaţi pe baza unui sistem de cote. Premierul Viktor Orban, citat de corespondentul Radio România la Budapesta, a jubilat că nouă din zece participanţi au votat în favoarea dreptului Ungariei de a lua decizii.



    Deşi unii analişti consideră boicotarea referendumului de majoritatea electoratului o sancţiune la adresa unui premier tot mai autoritar, ungurii, crede Orban, trebuie să fie mândri că au fost primii care au avut posibilitatea să-şi exprime opinia în privinţa chestiunii migraţiei. El a anunţat că va înainta în zilele următoare Parlamentului un proiect de modificare a Constituţiei, în conformitate cu voinţa exprimată de cetăţeni, şi a avertizat că oficialii de la Bruxelles vor trebui să ţină cont de referendumul din Ungaria.

  • Procedura europeană de dezechilibru economic

    Procedura europeană de dezechilibru economic

    Comisia Europeană a decis, miercuri, să deschidă procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România şi Portugalia, două dintre cele 16 ţări UE identificate in noiembrie 2014 că înregistrează dezechilibre economice.



    Comisarul european responsabil pentru afaceri economice si monetare, Pierre Moscovici, a explicat că unul din motivele includerii României pe această listă a fost decizia autorităţilor de la Bucureşti de a renunţa în 2015 la programul de asistenţă financiară externă.



    Potrivit unui comunicat al CE, România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare şi care trebuie să ia măsuri. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI, dezechilibrele externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negative a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar.



    În total, în cazul a 16 state UE a fost deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. România a fost plasata în faza a doua din cele cele şase, în care cea mai grava este “Procedura de dezechilibru excesiv”. Alături de România se mai află Belgia, Olanda, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie. In faza trei a ţărilor confruntate cu dezechilibre macroeconomice care necesită o acţiune politică decisivă şi monitorizare se află motorul economiei europene, Germania, în urcare o treaptă, alături de Ungaria. Spania, Irlanda şi Slovenia (în coborâre) sunt plasate în faza patru. Intr-o situaţie dificilă se află Franţa, ajunsă în faza a cincea, penultima, şi căreia CE i-a acordat un nou termen, până în 2017, să rezolve problema deficitului bugetar excesiv de mare. Alături de aceasta se află Bulgaria, şi ea în urcare faţă de anul trecut.



    Comisia Europeană le-a recomandat ţărilor membre să-şi intensifice reformele economice şi să-şi supravegheze finanţele publice. Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European şi se aşteaptă ca ele să fie discutate la reuniunea miniştrilor de finanţe (ECOFIN) din luna martie. Până la mijlocul lunii aprilie se aşteaptă ca statele membre să-şi prezinte noile programe naţionale de reformă şi noile programe de stabilitate sau convergenţă. Pe baza acestora, CE va face noi recomandări, specifice pentru fiecare ţară.