Tag: procedura de infringement

  • Lipsa măsurilor privind poluarea în România

    Lipsa măsurilor privind poluarea în România

    Comisia Europeană a cerut
    României, Greciei şi Maltei să adopte primele programe naționale de control al
    poluării atmosferice și să le comunice până la 1 aprilie. Un termen destul de
    scurt pentru autorităţile de la Bucureşti care nu sunt la primul avertisment legat
    de lipsa măsurilor pentru reducerea şi controlul poluării.


    Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat
    din grupul Renew Europe şi membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
    siguranță alimentară explică ce se poate întâmpla dacă România nu se încadrează
    în termenul oferit:



    Procedura de infringement este
    deschisă de această notificare iar, în urma ei, guvernul are două luni să
    adopte legislaţia UE. Dacă nu va realiza acest lucru, Comisia Europeană ne va
    trimite un aviz formal, motivat iar în urma acestui aviz guvernul va avea încă
    două luni să se adapteze. Dacă nu va reuşi nici în acest timp specificat,
    atunci Comisia poate merge la Curtea de Justiţie a UE şi ne putem alege cu sancţiuni
    financiare severe. Dacă nu vom plăti acele sancţiuni, cum se întâmplă destul de
    des, vom plăti şi sumele pentru întârzieri, Deci, consecinţele sunt dramatice,
    dar eu sper ca guvernul să ia cât mai în serios această procedură de
    infringement dechisă pe problema pădurilor şi pe calitatea aerului.



    Noul Pact ecologic european, prin
    care UE îşi propune să devină neutră climatic până în anul 2050, este o soluţie
    pentru ca România să îşi rezolve probleme legate de poluare, consideră Nicolae
    Ştefănuţă:


    Noi trebuie să ne conectăm la
    Pactul ecologic european şi nu dintr-o obligaţie, ci din oportunitate. Vor
    exista foarte mulţi bani, vormim de 500 de miliarde de euro care vor fi puşi la
    dispoziţie. Noi trebuie să reducem emisiile de carbon, dar nu trebuie să privim
    acest fapt ca pe o corvoadă, ca un lucru care va afecta industria. Trebuie să
    ne uităm la oportunităţi, iar printre acestea se numără: eficientizarea termică
    a clădirilor, pentru care vor exista foarte mulţi bani de la Uniunea Europeană,
    de la Banca Europeană de Investiţii, împăduriri, tot ce ţine de mediu, de
    reciclare selectivă şi de economia circulară.


    Conform unui studiu al
    organizaţiei Global Alliance on Health and Pollution, peste 20.000 de români mor
    anual din cauza poluării, ceea ce plasează România pe locul opt în Europa la numărul
    de decese cauzate de poluare.


  • Justiția din România, în atenția Comisiei Europene

    Justiția din România, în atenția Comisiei Europene


    Deși raportul semestrial vine cu recomandări pentru mediul socio-economic, Comisia Europeană a acordat justiției din România o bună parte din recomandările specifice de țară pe 2018. Documentul critică schimbările legislative din ultima vreme ce pot afecta independența justiției, dar și lupta cu corupția.



    Un capitol aflat în atenția instituției europene este strategia privind achizițiile publice și controlul asupra fraudării banilor comunitari: “România a înregistrat unele progrese în abordarea recomandărilor specifice de țară privind punerea în aplicare a strategiei privind achizițiile publice, însă planul nu este încă pe deplin implementat. În același timp, sporirea eficienței și utilizarea strategică a achizițiilor publice, controlul eficient și controlul fraudelor rămân provocări. Durabilitatea măsurilor luate și ireversibilitatea reformelor necesită o monitorizare continuă. Provocările privind eficiența și transparența asociate achizițiilor publice se aplică în special investițiilor mari în infrastructura de sănătate din spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova”, scrie în raportul Comisiei, citat de publicația online Hotnews.



    CE: Mai mult sprijin politic pentru lupta anticorupție



    Corupția care “persistă la toate nivelurile” este văzută ca o provocare pentru țara noastră, iar Comisia Europeană cere mai mult sprijin politic pentru o justiție independentă: “Independența judiciară este pusă sub semnul întrebării și se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra cadrului juridic pentru combaterea corupției, în timp ce progresul în ceea ce privește provocările rămase este reținut în continuare. Punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție 2016-2020 care dezvoltă măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției progresează la nivel tehnic, dar este nevoie de un sprijin politic mai tangibil, deoarece problemele legate de corupție și guvernare în sectorul public persistă la toate nivelurile și se numără printre principalele provocări pentru mediul de afaceri.



    Comisia Europeană continuă să monitrizeze lupta anticorupție din România prin Mecanismului de cooperare și verificare pe justiție (MCV), considerând că un mediu socio-economic pozitiv depinde și de o justiție neinfluențată de mediul politc sau de alte instituții ale statului.



    Procedură de infringement pentru prezumția de nevinovăție



    Un alt eveniment important pentru justiția din România a avut loc la finalul săptămânii trecute când aceeași Comisie Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei europene 343 din 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.



    Alte 10 state membre ale Uniunii sunt vizate de aceeși procedură din cauza nu au transpus în legislația națională prevederile directivei, termenul limită fiin luna aprilie a acestui an. Comisarul european Vĕra Jourová, responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: “În UE, nouă milioane de persoane fac obiectul unor proceduri penale, în fiecare an. Prezumția de nevinovăție este un drept fundamental și trebuie respectat în actul de justiție peste tot în Europa. Fiecărui cetățean trebuie să-i fie garantat dreptul la un proces echitabil. Fac apel la toate statele membre să pună în practică aceste norme cât de curând posibil.”



    Comisia Europeană a menționat că modoficarea legislației din România pentru respectarea prevederilor din Directiva 343/2016 nu trebuie să împiedice lupta împotriva corupției. “Având în vedere contextul în care se desfăşoară discuţiile în prezent, Comisia reaminteşte că transpunerea directivei nu contrazice obiective legitime, precum lupta împotriva crimei organizate sau a corupţie“, a menţionat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru Agerpres.