Tag: procuror european

  • Procurorul european Laura Codruţa Kovesi – personalitatea publică a anului

    Procurorul european Laura Codruţa Kovesi – personalitatea publică a anului

    Premiile Emerging Europe sunt în 2020 la a treia ediţie şi fac parte dintr-un program de prezentare a ceea ce este mai bun în regiunea Europei emergente: personalităţi, organizaţii publice şi private, precum şi proiecte şi iniţiative.

    Printre precedenţii laureaţi se numără Kristalina Georgieva, din Bulgaria, actualul director al Fondului Monetar Internaţional. Anterior, aceasta a ocupat trei portofolii de comisar european atât în cabinetul Barosso – pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare, respectiv, pentru Ajutor umanitar şi Managementul Crizelor -, cât şi în cabinetul Juncker – pe cel al Bugetului şi Resurselor umane.

    Profesorul german Gunter Verheugen, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar european pentru Extindere, a fost, la rândul său, considerat personalitatea publică a anului 2018.

    Emerging Europe trece în revistă câteva elemente biografice esenţiale ale Laurei Codruţa Kovesi, în prezent, şefa Biroului Procurorului Public European. Doamna Kovesi a ajuns iniţial în atenţia publică în România, ţara ei natală, în calitate de şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al cărei director a devenit în 2013. În timpul celor cinci ani în care s-a aflat în această funcţie – scrie Emerging Europe -, Laura Codruţa Kovesi a supervizat trimiterea în judecată a mii de politicieni corupţi: primari, parlamentari şi chiar foşti premieri au fost găsiţi vinovaţi de corupţie şi condamnaţi la închisoare.

    Această distincţie este o recunoaştere a muncii remarcabile a doamnei Kovesi în fruntea DNA, unde a devenit un model pentru agenţiile de combatere a corupţiei din întreaga regiune a Europei emergente şi un simbol al luptei împotriva corupţiei şi al consolidării statului de drept – motivează Andrew Wrobel, partener fondator al Emerging Europe. Acesta adaugă că desemnarea ei ulterioară în funcţia nou creată ca primul procuror public al Europei nu face decât să confirme rolul important pe care ea l-a jucat şi va continua să-l joace în lupta împotriva corupţiei.

    În calitate de procuror public european, Laura Codruţa Kovesi are ocazia să schimbe atitudini la nivelul Uniunii Europene. Instituţia pe care o conduce, cu sediul în Luxemburg şi care ar urma să devină funcţională la sfârşitul acestui an, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, punerea sub acuzare şi condamnarea infracţiunilor la adresa bugetului Uniunii Europene, precum acte de corupţie şi fraude, inclusiv transfrontaliere cu TVA mai mari de 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor poate fi extinsă în viitor pentru a cuprinde, de exemplu, terorismul.


  • Perceptii europene cu privire la corupție

    Perceptii europene cu privire la corupție

    Barometrul prezintă percepțiile companiilor cu privire la corupție ținând cont de problemele întâmpinate pe diferitele piețe europene, nivelul de răspândire a corupției, răspândirea comportamentelor care duc la aceasta, modul de desfășurare a licitațiilor și achizițiilor publice, anchetarea și sancționarea corupției de către autorități. Barometrul a fost realizat pe un eșantion de 7722 de companii cu cel puțin un angajat.

    Aproape 40% dintre companii văd în corupție o problemă atunci când încearcă să facă afaceri în statele membre. Procentul reprezintă media europeană, întrucât există diferențe semnificativă între statele membre – peste jumătate dintre companii privesc corupția drept o problemă în nouă dintre acestea, cele mai ridicate niveluri fiind în România, 88%, Malta – 60% – și Grecia, 58%. La polul opus, doar 5% dintre companii cred că dacă lucrează pe piața daneză corupția reprezintă o problemă, în timp ce procentele pentru Estonia și Irlanda sunt de 8, respective 11%.

    Corupția este percepută drept un fenomen răspândit în țările lor de către 63% din companiile europene, față de 75% în urmă cu 6 ani, când Comisia a comandat primul barometru pe această temă, se arată într-un comunicat al executivului european. Din nou, România se află pe primul loc – 97% dintre companiile de aici consideră corupția ca fiind răspândită și foarte răspândită, față de 16% în Danemarca.




    Cea mai răspândită formă de corupție este considerată a fi favorizarea familiei sau a prietenilor, urmată de finanțarea partidelor politice pentru a obține contracte din bani publici sau legi favorabile.

    Peste trei sferturi dintre europeni consideră că legăturile dintre politicieni și mediul de afaceri duc, în cele din urmă, la corupție, în timp ce aproximativ o treime dintre companii se plâng că au pierdut licitații sau contracte de achiziții din cauza corupției. În sfârșit, încrederea în capacitatea guvernelor de a combate corupția pare a fi destul de redusă: majoritatea respondenților se îndoiesc că, în țările lor, persoanele și companiile implicate în acte de corupție vor fi trimise în judecată și condamnate.

    Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru a combate corupția și a adoptat reglementări cu privire la protecția avertizorilor publici, prevenirea spălării de bani și accesul autorităților la informații financiare. Totodată, a fost creat și biroul Procurorului European, conducerea acestuia revenindu-i, în urma unui îndelungat proces de selecție, româncei Laura Codruța Kovesi.

  • O româncă, favorită pentru şefia Parchetului European

    O româncă, favorită pentru şefia Parchetului European

    În
    vara anului trecut, Laura Codruţa Kovesi părăsea funcţia de procuror şef al
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis a fost nevoit s-o
    revoce ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale ce-i amputa dreptul de
    a se opune propunerii de revocare venite dinspre ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader. În primă instanţă, şeful statului respinsese ca nefondată cererea
    ministrului, diagnostic confirmat şi de CSM, al cărui aviz este, însă, doar
    consultativ. Acum, procurorul Koveşi, a cărei activitate în fruntea DNA a fost
    lăudată constant în rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene, este favorită
    să preia conducerea viitorului Parchet European. Încă o dovadă că nimeni nu e
    profet în propria ţară. Ea a obţinut cele mai multe voturi în urma audierilor
    din Comisia de libertăţi civile (LIBE) a legislativului comunitar.


    Codruţa
    Kovesi spune că votul nu este doar o victorie personală: Acest vot nu este doar pentru
    mine, acest vot este pentru tot sistemul de justiţie român. Acest vot este
    pentru toţi cetăţenii din România care în ultimii ani au susţinut lupta cu
    corupţia şi statul de drept. Este un vot pentru toţi procurorii şi judecătorii
    din Europa care lucrează sub presiune. Nu am avut sprijinul guvernului de la
    Bucureşti, nici nu l-am cerut, nici nu l-am aşteptat şi nici nu-l aştept.


    Niciun analist serios nu a suspectat-o pe Kovesi că ar fi fost atât de naivă
    încât să spere la susţinere din partea unei puteri care nu doar că-i neagă
    meritele, ci supralicitează şi o consideră campioana presupuselor abuzuri ale
    DNA. Votul împotrivă al europarlamentarilor PSD şi ALDE şi reacţiile puterii de
    stânga de la Bucureşti sunt edificatoare. Senatorul PSD Claudiu Manda a
    declarat că europarlamentarii social-democraţi au votat împotriva numirii
    Laurei Codruţa Kovesi la conducerea Parchetului European, deoarece aceştia ştiu
    ce abuzuri a făcut la DNA.


    Este o
    exemplificare perfectă care ne vine de la Parlamentul European, care este
    foarte generos să ne înveţe pe noi că în Justiţie nu trebuie să intervină
    factorul politic şi ne-a făcut astăzi o demonstraţie perfectă cum intervine
    factorul politic în această alegere,
    a declarat, la rândul său, liderul ALDE
    Călin Popescu Tăriceanu.


    În schimb, pentru PNL, de opoziţie, votul reprezintă o
    victorie a ţării în Parlamentul European, în vreme ce USR îl consideră o palmă
    pe care majoritatea PSD-ALDE o primeşte odată în plus şi de la partenerii
    europeni.


    Urmează o decizie politică, negociată de Consiliul UE şi Parlamentul
    European. Parchetul European, care se aşteaptă să fie operaţional în 2020, va
    fi un birou independent, însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în
    faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda,
    corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Va
    avea sediul central în Luxembourg şi va fi compus dintr-un procuror şef şi un
    colegiu de procurori din toate ţările participante. Procurorul şef al Parchetului
    European va avea un mandat de 7 ani.