Temă recurentă a ultimilor doi ani, evoluţiile
din Justiţie continuă să ocupe prim-planul actualităţii româneşti. În ultimele
zile, n-a mai fost vorba despre modificarea legislaţiei penale ori despre
procesele pentru acte de corupţie intentate unor politicieni vedetă, ci despre
aspiranţii la ranguri de procurori de top. Miercuri, toţi cei patru candidaţi
pentru funcţia de procuror general al României au fost respinşi, iar procedura
de selecţie va fi reluată în perioada 12 aprilie – 8 mai – a anunţat ministerul
Justiţiei.
Decizia a fost luată de ministrul de resort, Tudorel Toader, după ce
i-a intervievat pe cei patru candidaţi şi niciunul dintre aceştia n-a reuşit
să-l convingă. E vorba despre fostul şef al DIICOT, Daniel
Horodniceanu, procurorul DIICOT Marian Drilea, procurorul de la Parchetul
Curţii de Apel Braşov Gabriela Scutea şi actualul procuror general,
Augustin Lazăr, al cărui mandat expiră la sfârşitul acestei luni şi care aspiră
la propria-i succesiune.
Lazăr face obiectul unui scandal răsunător, cu mize
politice, după ce a fost acuzat că a refuzat eliberarea condiţionată a unor
disidenţi anticomunişti în anii 80, pe vremea când era membru în comisia de
propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului de la Aiud, unul
dintre cele mai dure ale sistemului represiv al dictaturii.
Considerat un
apropiat al preşedintelui Klaus Iohannis şi detestat de majoritatea de stânga
PSD-ALDE, care-l acuză şi de abuzuri post-comuniste, Lazăr susține că
aceste atacuri împotriva sa sunt determinate de depunerea candidaturii pentru
un al doilea mandat de procuror general. El spune că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva
regimului comunist şi că nu este agent sau colaborator al vreunui
serviciu de informații. Adversarii din politică şi mass-media continuă, însă,
să-i solicite retragerea de pe scena publică.
Tot miercuri, ministerul Justiţiei a anunţat că nu a selectat niciun
candidat pentru funcţia de procuror european din partea României, iar procedura
va fi şi aici reluată. Deznodământul se amână nu doar la Bucureşti, ci şi
Bruxelles. Desemnarea viitorului procuror şef european va reveni viitorului Legislativ comunitar, care va fi format după euroscrutinul
din mai.
În actuala configuraţie, Parlamentul European o susţine pe fosta şefă
a DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, pe care, acasă, suporterii o califică
drept vârful de lance al luptei anticorupţie, iar adversarii drept parte a unui
mecanism represiv. Consiliul Uniunii Europene optează pentru francezul Jean
Francois Bohnert. Câteva runde de negocieri între cele două organisme
comunitare s-au încheiat fără vreun acord pe această temă.
După alegeri, noul Parlament
va trebui să decidă dacă discuţiile se reiau de la zero sau dacă va continua
negocierile pe baza mandatului actual.