Radio România Internațional

Tag: procuror sef european

  • Laura Codruţa Kovesi, primul procuror-şef european

    Laura Codruţa Kovesi, primul procuror-şef european

    Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European, din care fac
    parte liderii grupurilor politice, a făcut, miercuri, ultimul pas spre numirea româncei
    Laura Codruţa Kovesi drept cel dintâi şef al Parchetului european. Luni, şi
    Consiliul Uniunii Europene validase instalarea doamnei Kovesi la Biroul Procurorului
    Public European (EPPO). Idee lansată şi promovată consecvent de o altă româncă,
    fostul ministru şi eurodeputat Monica Macovei, EPPO urmează să fie operaţional
    la sfârşitul anului 2020 şi va fi o instituţie independentă, însărcinată cu investigarea,
    urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva
    bugetului Uniunii, precum frauda,
    corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista
    infracţiunilor se va putea extinde în viitor, pentru a include, de exemplu,
    faptele de terorism.


    Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat
    Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă – Suedia,
    Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment.
    EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef
    şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona
    investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat
    participant.     Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani, care va
    consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a
    EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare
    naţionale.


    Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem
    poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată
    drept cea mai puternică femeie din România. Doar în ultimii cinci ani sub şefia
    ei, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de
    parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi
    perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari.


    Cu
    puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus
    Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii Constituţionale, ea
    recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că
    provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei
    judecătorilor şi procurorilor. Au existat încercări repetate de a modifica
    legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de
    procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în
    care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de
    corupţie     – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii de
    stânga au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
    subordoneze magistraţii.


    Potrivit doamnei Kovesi, numirea sa e şi victoria compatrioţilor
    care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături
    şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi
    învinsă, nu abandonaţi!

  • O româncă la şefia Parchetului European

    O româncă la şefia Parchetului European

    Laura Codruţa Kövesi va deveni primul procuror-şef al viitorului
    Parchet European – este informaţia oficială publicată pe site-ul de internet al
    Parlamentului European. Legislativul comunitar şi Consiliul Uniunii Europene au
    ajuns, marţi,
    la un acord final în privinţa numirii româncei în această funcţie. Negocierile
    au loc încă din primăvară, iar echipa Legislativului comunitar a susţinut-o pe fosta
    şefă a DNA din România pe toată
    durata discuţiilor, în ciuda opoziţiei miniştrilor UE până de curând, se arată
    într-un comunicat de presă.


    Doamna Kövesi este alegerea perfectă pentru
    funcţia de procuror-şef european. Are competenţe profesionale desăvârşite. Mai
    mult, România nu deţine pentru moment niciun post cheie la nivel european, iar
    doamna Kövesi va deveni una dintre femeile-lider ale Uniunii,     a declarat
    eurodeputatul spaniol Juan Fernando López Aguilar, preşedintele Comisiei pentru
    libertăţi civile a PE, după acordul cu Consiliul UE de marţi.


    Suntem foarte
    bucuroşi de faptul că doamna Kövesi va conduce noul Parchet European.
    Corespunde cel mai bine viziunii Parlamentului European pentru o instituţie
    puternică şi credibilă. Doamna Kövesi este deosebit de competentă, cu un
    palmares impresionant de realizări în lupta împotriva corupţiei, cu o
    flexibilitate remarcabilă şi mult curaj    , a afirmat, la rândul său, preşedinta
    Comisiei pentru control bugetar, Monika Hohlmeier.


    Săptămâna trecută, în
    COREPER – reuniunea ambasadorilor la UE – Kövesi a obţinut susţinerea
    Consiliului Uniunii pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului Public
    European (EPPO). Atunci, fosta şefă a DNA a dedicat sprijinul primit din partea
    ambasadorilor UE sistemului de justiţie al României şi oamenilor care susţin
    lupta împotriva corupţiei.


    Laura Codruţa Kövesi, pentru Radio România: Cred
    că acest vot trebuie să îl înţelegem ca fiind o reuşită a tuturor românilor
    care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de
    drept şi valorile europene.


    Acordul asupra numirii Laurei Codruţa
    Kövesi ca procuror-şef european trebuie oficializat acum de către Parlamentul
    European şi Consiliul Uniunii Europene. Bruxelles-ul afirmă că Parchetul Public
    European va putea investiga, urmări penal şi aduce în faţa justiţiei infracţiuni
    contrare bugetului UE, precum evaziunea, corupţia sau frauda transfrontalieră
    gravă cu TVA. Agenţia, care îşi propune să fie funcţională până anul viitor,
    încearcă să acopere lipsurile altor agenţii UE de luptă contra
    infracţionalităţii.


    Există deja Biroul European Antifraudă (OLAF), care este
    singura agenţie ce poate investiga independent corupţia cu fonduri europene.
    Însă OLAF nu poate lansa urmărirea penală, ci poate doar să recomande
    autorităţilor naţionale să facă acest lucru. 22 de state s-au înscris în EPPO,
    între care şi România.


    Înlăturată de la conducerea Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie anul trecut, Laura Codruţa Kövesi a fost apreciată, în repetate
    rânduri, în alte capitale europene, pentru activitatea sa, ce a dus la
    condamnări ale unor miniştri, primari şi parlamentari importanţi.

  • Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

    Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

    Laura Codruţa Kovesi, validată de Consiliul UE pentru funcţia de procuror şef european


    Românca Laura Codruţa Kövesi are, de joi, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european, după ce, iniţial, şi-l asigurase pe cel al Parlamentului European. In Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER) în favoarea candidaturii Laurei Codruţa Kövesi au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Fostul procuror-general al României şi fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie are, deja, sprijinul Parlamentului European pentru a deveni şefa noului Oficiu al Parchetului Public European, însă numirea ei în funcţie urmează să fie definitivată în perioada următoare, după încheierea tuturor formalităţilor. Laura Codruta Kovesi este prima persoană care va ocupa această funcție, nou înființată. Parchetul UE urmează să devină operaţional în 2021.

    Laura Codruţa Kövesi a devenit cunoscută în România pentru succesul înregistrat în urmărirea penală a unor oficiali de top ai statului român, mulţi fiind condamnaţi la închisoare. Ea a afirmat că votul de joi reprezintă o recunoaştere a activităţii depuse de întreg sistemul de justiţie din România şi este, de asemenea, o reuşită a tuturor românilor care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de drept. Seful statului român Klaus Iohannis a afirmat că votul privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european reprezintă o victorie importantă pentru România si consideră că majoritatea obţinută confirmă aprecierea pentru pregătirea, experienţa şi competenţa fostei şefe DNA. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat, în contextul votului obţinut în COREPER de Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european, că acesta este un vot majoritar, iar majoritatea trebuie respectată.



    Pregătiri pentru votul din diasporă


    Până pe 19 octombrie, misiunile diplomatice ale României pot propune Ministerului de Externe înfiinţarea de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Pentru a veni în sprijinul românilor care vor vota în străinătate, termenul de înscriere pe votstrainatate.ro a fost prelungit până pe 15 septembrie, prin completarea unui formular online la adresa menţionată putându-se opta fie pentru votul prin corespondenţă, fie pentru cel la o secţie organizată peste hotare. Primul tur al scrutinului prezidenţial va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie. Candidaturile se pot depune până duminică, la ora 24:00, iar campania electorală începe, sâmbătă, 12 octombrie. Printre cei care şi-au depus candidaturile, la Biroul Electoral Central, se numără actualul şef al statului Klaus Iohannis,susţinut de PNL, liderul PSD, premierul Viorica Dăncilă, Dan Barna candidatul USR PLUS, reprezentantul PMP, Teodor Paleologu.



    Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov


    La 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, UE condamnă, printr-o rezoluţie, Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică stalinistă şi Germania nazistă – tratat de neagresiune care, alături de protocoalele sale secrete, a împărțit practic Europa și teritorii ale statelor independente între cele două regimuri totalitare. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat rezoluţia, apreciind demersul drept un pas înainte pentru sancţionarea regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieţi omeneşti şi de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În conformitate cu prevederile pactului sovieto-german, România a pierdut, în 1940, în urma unui ultimatum, Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin în prezent fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.



    Proiect de impozitare a pensiilor mari


    Proiectul pentru impozitarea pensiilor speciale, depus de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptat, miercuri, de Senatul de la Bucureşti, după ce, marţi, a primit aviz pozitiv în comisia de buget. Documentul prevede impozitarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 (cca. 1480 euro) şi 10.000 de lei (cca. 2115 euro) cu 30%, iar a celor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Ministrul de finanţe a precizat că impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de aproximativ 500 de milioane de lei (105 milioane euro) pentru anul viitor. Propunerea a stârnit critici dure din partea beneficiarilor de pensii speciale, mai ales din partea magistraților, care au anunțat că măsura ar constitui o încălcare a independenței justiției. Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei (251 euro).



    Ediţia din acest an a Festivalului Internațional George Enescu se apropie de final


    Duminică se încheie cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, care, timp de trei săptămâni a adus pe scenele evenimentului peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii. Tema centrală a acestei ediţii care a început pe 31 august este Lumea în Armonie, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Bucureştiul şi alte 10 oraşe din România și cinci țări – Germania, Franța, Italia, Canada și Rep. Moldova – au fost gazde, în acest an, ale reprezentațiilor asociate Festivalului Internațional George Enescu, onorând, astfel, moștenirea muzicală a compozitorului român. Concertele și recitalurile au fost grupate în șase mari secțiuni: “Mari orchestre ale lumii, “Concertele de la miezul nopții, “Recitaluri și concerte camerale, “Muzica secolului XXI, “Mozart Week in Residence și “Forumul Internațional al Compozitorilor.

  • Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european

    Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european

    Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kövesi, are, de acum, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european. La întrunirea de joi a Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), pentru ea au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Parchetul UE va fi înfiinţat anul viitor şi va deveni operaţional în 2021.



    Potrivit legislaţiei comunitare, procurorul şef este numit, de comun acord, de Parlament şi de Consiliu pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Subiectul este, afirmă comentatorii, deja tranşat, fiindcă Legislativul comunitar şi-a exprimat susţinerea pentru candidata română atat în fosta, cât şi în actuala legislatură.



    Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, ea recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.



    Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false” – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii.



    Dincolo de polemici, rămân statisticile. În ultimii cinci ani sub şefia doamnei Kovesi, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. Recent, noul premier pro-european al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Maia Sandu, a anunţat că vrea un procuror european în fruntea parchetului general şi că i-a făcut în acest sens o invitaţie fostei şefe a DNA din România.



    La Bucureşti, în schimb, clasa politică a avut reacţii divergente după votul de joi. Premierul social-democrat Viorica Dăncilă şi liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, nu şi-au ascuns nemulţumirea şi şi-au reiterat criticile la adresa fostei şefe DNA. Preşedintele Iohannis şi, din opoziţie, PNL şi USR au salutat victoria de etapă, pentru care, spun comentatorii, au încercat să-şi şi aroge merite. Potrivit doamnei Kovesi, aceasta e şi victoria compatrioţilor săi. Care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!”

  • Candidatura Laurei Codruța Kovesi, susținută de oficialii europeni

    Candidatura Laurei Codruța Kovesi, susținută de oficialii europeni

    Laura Codruța Kovesi a fost plasată joi sub control judiciar de către procurorii Secției de anchetare a magistraților. În același timp, fosta șefă Direcției Naționale Anticorupție are interdicția de a părăsi țara. După audierile de peste șase ore la nou înființata secție specială de anchetare a magistraților, Kovesi a anunțat că procurorul de caz i-a interzis să vorbească cu presa despre ce s-a întâmplat la audieri și despre dosarul pentru care a fost chemată.



    CE: România trebuie să revină pe calea corectă



    Comisia Europeană urmăreşte cu mare îngrijorare evoluţiile privind statul de drept în România şi subliniază că aceasta trebuie să repună urgent procesul de reformă pe calea corectă, acest lucru însemnând progrese, nu paşi înapoi, a declarat vineri Margaritis Schinas, purtător-şef de cuvânt al executivului comunitar, conform Agerpres.



    Schinas a mai afirmat, vineri, că România ar trebui să se abţină de la luarea oricăror măsuri care ar afecta negativ progresele realizate domeniul justiției, în ultimii ani.


    “În acelaşi timp, luăm notă de decizia procurorului de a închide, din lipsă de probe, procedurile judiciare iniţiate împotriva unor oficiali ai Comisiei. Doresc să vă reamintesc faptul că în primul rând autorităţile române nu au nicio jurisdicţie asupra acestor chestiuni”, a mai declarat reprezentantul Comisiei Europene.



    Kovesi trebui să participe nestingherită la procesul de selecție a procurorului-șef european



    Totodată, executivul Uniunii Europene a cerut coaliției de guvernare de la București să coopereze pentru desemnarea procurorului-şef european. Într-o declaraţie publică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Margaritis Schinas s-a referit explicit la activitatea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din justiţie.



    “”Este vital ca toţi candidaţii, promovaţi de o comisie independentă de selecţie, să fie trataţi corect pe parcursul acestui proces. De aceea, Comisia face apel la guvernul şi autorităţile române să respecte pe deplin principiul cooperării sincere, consfinţit în Tratat, în ceea ce priveşte procedura de selecţie a procurorului-şef european. Toţi candidaţii trebuie să poată participa nestingherit la toate etapele procedurii de selecţie. Vă reamintim că Comisia a subliniat deja preocupările serioase privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie în ultimul raport din MCV referitoare la independenţa judiciară a acestui organ”, a mai precizat Margaritis Schinas.



    Antonio Tajani va discuta cazul Kovesi cu lifedii gruprilor din PE



    Și preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, s-a declarat îngrijorat de faptul că Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar. Tajani a exprimat sprijinul Parlamentului European faţă de candidatul român la postul de procuror-şef european, printr-o postare pe contul său de Twitter.


    “Voi ridica problema la şedinţa liderilor grupurilor din Parlamentul European, miercuri”, a mai anunţat Antonio Tajani mesajul publicat vineri.