Celebrul saxofonist, compozitor şi producător, Nicolas Simion, stabilit la Koln, în Germania
Celebrul saxofonist, compozitor şi producător, Nicolas Simion, stabilit la Koln, în Germania
Directiva UE 633/2019, privind practicile comerciale neloiale dintre
întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care
are ca scop protejarea micului producător în relaţia cu comerciantul dominant,
va fi transpusă în legislația românească, în luna iunie. Părţile interesate au purtat discuţii astfel încât
această transpunere să respecte politica Uniunii Europene în domeniu dar, în
acelaşi timp, să se adapteze nevoilor producătorilor şi comercianţilor români. Astăzi
prezentăm propunerile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ale
Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.
Cu: Adrian Oros,
ministrul Agriculturii şi George Bădescu, directorul Asociaţiei Marilor
Reţele Comerciale din România
Pentru a crește gradul de sensibilizare în rândul autorităților naționale și al operatorilor economici cu privire la principiul recunoașterii reciproce a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru , statele membre trebuie să aibă în vedere definirea unor clauze privind piața unică în propriile lor norme naționale.
Piața internă din Uniunea Europeană cuprinde o zonă fără frontiere interne în care libera circulație a mărfurilor este asigurată în conformitate cu tratatele. Libera circulație a mărfurilor este asigurată în cadrul pieței interne prin armonizarea normelor la nivelul Uniunii, stabilindu-se astfel cerințe comune pentru comercializarea anumitor mărfuri prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. Buna funcționare a principiului recunoașterii reciproce completează într-un mod esențial armonizarea normelor la nivelul Uniunii, în special ținând seama de faptul că numeroase mărfuri prezintă aspecte atât armonizate, cât și nearmonizate. Despre propunerea de Regulament privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru, Maria Grapini, europarlamentar:
Piața unică are nevoie și de reguli. Nu putem să lăsăm totul să meargă fără nicio regulă şi vorbim aici, în această propunere de regulament, de un principiu – recunoașterea reciprocă. Evident că, dacă avem norme bine stabilite, foarte clare, la nivelul statelor membre și le avem și armonizate, este mult mai simplu și pentru operatorul economic, pentru producător, și este și mai sigur pentru consumator. În propunerea de regulament se prevede foarte clar că atât autoritățile naționale, cât și operatorii economici, statele membre trebuie să își prevadă norme tehnice foarte clare, neinterpretabile. Eu nu văd o barieră în faptul că vrem să armonizăm și să aplicăm acest principiu. Din contră, eu văd o creștere a circulației mărfurilor în piața internă, o creștere a siguranței pentru consumator și, trebuie să spunem, și o eficientizare a activității economice, cu această precizare: Comisia trebuie să actualizeze online lista cu produsele care intră sub regimul acestui regulament pentru că trebuie să fie cunoscut ce produse intră sub acest regulament. Apoi, sigur, este nevoie să avem reguli clare de recunoaștere a mărfurilor comercializate în mod legal, pentru că trebuie să înțelegem acest lucru că apare și comercializarea unor produse ilegale. Noi vorbim de comercializarea legală a produselor și recunoașterea reciprocă în statele membre și trebuie să fie aceste reguli clare pentru a se evita ca o autoritate națională, de exemplu, să solicite după aceea anumite verificări ale produselor suplimentare care înseamnă un cost și o birocrație, mai ales pentru întreprinderile mici.
Regizorul român Adam
Soch stabilit în Statele Unite ale Americii.
De ce avem nevoie de un nou set de norme pentru sectorul producției ecologice, l-am întrebat pe domnul Marian Cioceanu, președintele Asociației operatorilor din agricultura ecologică din România – BIO România:
” E o veste buna pentru fermierii BIO și din România, dar și din întreaga Uniune Europeană. În primul rând, vechiul regulament a depășit 20 de ani, deci este adoptat într-o perioadă în care agricultura ecologică avea poate sub 1%, era o agricultura de nișă la vremea aceea. Între timp, sunt țări, cum ar fi Austria care a depășit 20 %, Spania se apropie de 2 milioane de ha certificate ecologic, Italia 1 500 000 de ha, Franța, Germania au depășit milionul de ha și noi ajunseserăm aproape la 500 000 de ha, dar acum ne apropiem de 300 000 de ha, am avut un regres. Deci, este un tip de agricultură care este într-o dezvoltare mult peste media a tot ceea ce înseamnă agricultură în Europa și în lume și atunci era nevoie de a adapta regulile la noile realități.
Europa, țările membre ale Uniunii Europene, fermierii din aceste țări și ministerele agriculturii au fost foarte divizate referitor la acest regulament, au fost peste 1000 de amendamente la propunerea care a fost lansată de către Comisia Europeană și, în final, sperăm ca prin aplicarea noului regulament, România să devină din producător și exportator de materii prime ecologice, să devină un procesator și un consumator de alimente ecologice”.
Odată adoptate, noile norme vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Aceasta le va acorda suficient timp producătorilor, operatorilor și partenerilor acestora să se adapteze la noul cadru.
După ce filmul “Aferim!” a fost distins cu Ursul de Argint pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Berlin, producătoarea Ada Solomon a declarat că acest premiu înseamnă “o confirmare pentru curajul” pe care l-a avut împreună cu cineastul Radu Jude de “a duce la capăt acest proiect deosebit de complex”. Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, “Aferim!” este un un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX, când toţi ţiganii erau robi. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma). Aferim!” a fost filmat în Dobrogea, în Munţii Măcinului (estul României) şi zona Giurgiului (sudul României), cu un buget de un milion 400 de mii de euro, iar cele mai multe dintre decoruri au fost reconstruite, pentru a ilustra influenţa turcă. De fapt, Ada Solomon consideră că lungmetrajul Aferim!, lansat în martie în cinematografele din România, este cel mai complex proiect din cariera ei de producător. ”Aferim! este un film cu o desfăşurare logistică mult mai amplă decât orice proiect desfăşurat până acum. Este un film de epocă, un film cu multă figuraţie, care a presupus construcţie de decoruri în proporţie de aproape 70%, iar decorurile existente au fost adaptate. Pe lângă asta, complexitatea acestui proiect vine din faptul că e un film care cuprinde o serie întreagă de teme sociale, este un film care conţine surse istorice de mare valoare, în orice caz, neexplorate vizual vreodată. Un film al cărui scenariu este construit având ca bază literatura populară şi literatura cultă a secolului XIX, fragmente din literatură care sunt repuse în valoare prin film. Toate acestea îl fac un film important nu numai pentru mine, ci şi pentru cinematografia românească.”
“Cel mai important film românesc din 2010 încoace (adică din anul “Autobiografiei lui Nicolae Ceauşescu” de Andrei Ujică şi al “Aurorei”, regizat de Cristi Puiu) se numeşte Aferim!. (…) Această operă de artă care pe viitor va deveni clasică în cinematografia românească este şi o intervenţie percutantă în agenda dezbaterilor publice ale momentului” scrie criticul Andrei Gorzo. Producătoarea Ada Solomon: ”Eu nu cred că artistul îşi propune, că face lucruri programatic. Artistul face lucrurile pe care le simte, în felul în care le simte, într-un anume moment al vieţii. Este treaba criticilor să încadreze, să compare, să dea judecăţi de valoare. Lucrurile care s-au spus despre film sunt extrem de onorante, iar eu sunt copleşită de amploarea reacţiilor din România referitoare la film. Îmi doream să fie bine primit şi să suscite interes, dar nu mi-am imaginat că va fi atât de mare interesul faţă de el, că se va scrie atâta, că va fi analizat aşa profund. Pentru mine cea mai importantă componentă a acestui film rămâne transmiterea învăţăturilor de la tată către fiu şi, cumva, acesta este şi elementul de continuitate în opera lui Radu Jude, pentru că toate filmele lui au în centru relaţii de familie, legătura între părinţi şi copii. Iar acest film este o continuare firească. Deşi acţiunea se întâmplă într-o altă epocă, într-un alt decor, filmul spune, în primul rând, povestea relaţiei dintre Ioniţă şi Constantin.”
Ada Solomon este producătorul celor mai importante filme semnate de Radu Jude – “Lampa cu căciulă” (2006), cel mai premiat scurtmetraj din istoria cinematografiei româneşti, câştigător a peste 50 de distincţii la festivaluri internaţionale, printre care Sundance şi cele de la San Francisco, Los Angeles, Uppsala, dar şi “Alexandra” (2007), selectat la Clemont-Ferrand şi premiat la Oberhausen. Ada Solomon: ”Nu ştiu dacă l-am ales eu pe Radu sau ne-am ales unul pe altul. Cred că lucrurile vin din ambele părţi, eu sunt foarte încântată de faptul că Radu mi-a acordat încrederea şi a considerat că sunt omul potrivit pentru a-l ajuta să-şi pună ideile în practică. Relaţia asta s-a dezvoltat în timp, sprijinindu-ne unul pe celălalalt, pentru că lucrurile vin din ambele părţi. Ce mă fascinează pe mine la Radu este amploarea perspectivei. Pentru că întotdeauna elementele din filmele lui sunt argumentate, întotdeauna au mult mai multe fire decât pare la prima vedere, adică fundamentul e foarte solid. Am învăţat foarte multe de la Radu, este întotdeauna o plăcere dialogul cu el şi schimbul de idei, chiar dacă nu suntem întotdeauna de acord. Schimbul de idei generează un fel de exerciţiu de atitudine – şi acest lucru mă interesează foarte mult – toate filmele pe care le-a făcut Radu sunt şi exemple de atitudine. Nu sunt numai opere de artă, spun mult mai mult, ridică o seamă de probleme. În plus, au şi această calitate, nu judecă, nu dau verdicte, lasă lucrurile deschise.”
Deşi consideră imposibilă renunţarea la prejudecăţile despre romi, Ada Solomon este foarte mulţumită că Aferim! a reuşit să genereze o mulţime de reacţii: “Asta mi se pare extraordinar, că oameni din toate zonele analizează filmul din diverse perspective. Că e vorba de cea politică, de cea socială, este clar că filmul n-a atras atenţia doar oamenilor din lumea cinematografiei. Mi se pare interesant că mulţi analişti politici au reacţionat la filmul ăsta, şi din punct de vedere socio-antropologic filmul este un instrument foarte bun de studiu şi de dezbatere şi de exerciţiu, apropo de cine suntem şi de unde suntem şi de cum suntem. M-a preocupat foarte mult atitudinea majorităţii faţă de minoritate, că e vorba de minoritatea romă sau cea evreiască contează mai puţin. În cazul minorităţii rome, e normal ca aceşti 500 de ani de robie să lase urme, e normal că minoritaeta nu îndrăzneşte să treacă peste nişte umilinţe.”
Ada Solomon a mai produs scurtmetraje premiate realizate de Cristian Nemescu (“Marilena de la P7”), lungmetrajele de debut ale lui Răzvan Rădulescu (“Felicia, înainte de toate”), Paul Negoescu (“O lună în Thailanda”), Vali Hotea (“Roxanne”), precum şi documentare realizate de Alexandru Solomon (“Kapitalism, reţeta noastră secretă”, “Cold Waves – Război pe calea undelor”). În 2013, Ada Solomon a primit premiul Eurimages pentru coproducţie, o distincţie oferită de Academia de Film Europeană care recunoaşte rolul decisiv al coproducţiilor în industria cinematografică din Europa. De asemenea, Ada Solomon este iniţiatoarea şi directorul Festivalului Internaţional de Film NexT din Bucureşti, dedicat memoriei lui Cristian Nemescu şi Andrei Toncu, cel mai mare festival de scurtmetraje din România.