Tag: productie

  • Producție record de autovehicule

    Producție record de autovehicule

    Anul trecut, România a înregistrat o creştere record a producţiei de vehicule, depăşind cu peste 4% numărul total de maşini din 2019. Adrian Sandu, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, este de părere că această creştere a fost posibilă datorită eforturilor celor două uzine, Dacia şi Ford. Producătorul român de automobile Dacia a fost înființat la jumătatea anilor ’60, în urma unui acord de cooperare cu constructorul francez Renault, care, în 1999, a preluat 51% din acțiuni. La rândul său, Ford România este un producător cu sediul la Craiova, subsidiar al companiei americane. Adrian Sandu consideră că acest record a venit și în urma soluțiilor găsite la criza componentelor electronice.

    Atât echipele de la Dacia, cât şi echipele de la Ford au făcut tot posibilul să asigure un flux optim de aprovizionare cu componente, astfel încât, pe fondul unei cereri consistente, avem această creştere a producţiei, înregistrând, astfel, în 2023, un nou record de producţie de vehicule în România, circa 513.000 unităţi. Noi sperăm ca acest an 2024 să reprezinte un nou an de creştere pentru producţia de vehicule în România, să atingem un nou record, dar depinde de factorul aprovizionare, depinde şi de menţinerea unei cereri constante sau chiar în creştere pentru produsele fabricate în România pe pieţele unde acestea se desfac, în Vestul Europei şi nu numaiˮ.

    Pe de altă parte, înmatriculările de autoturisme noi, în România, au crescut cu 11,6% în 2023 faţă de anul anterior, marjă în care autoturismele electrificateˮ au înregistrat un salt de peste 25%, până la o cotă de piaţă de circa 24%, arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor, prelucrate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile. Potrivit statisticii, pe piaţa naţională, în topul primelor zece mărci de autoturisme şi autovehicule comerciale, în 2023, pe primul loc se află Dacia, cu mai mult de 46 000 de unităţi, urmată de Renault, cu peste 15.000. În 2023, în clasamentul primelor cinci cele mai vândute autoturisme 100% electrice pe primul loc se află Dacia Spring – cu aproape 6900 de unităţi.

    De menționat faptul că, în Europa, anul trecut, vânzările de autoturisme Dacia au înregistrat un avans de circa 17%, iar cota de piaţă a producătorului de automobile a urcat la 4,3%, de la 4,2% în 2022, arată datele publicate joi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile. Aceste cifre sunt valabile pentru statele din Uniunea Europeană, Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia


  • Eurostat: în Uniunea Europeană se construiesc tot mai puţine imobile

    Eurostat: în Uniunea Europeană se construiesc tot mai puţine imobile

    Cifrele pentru anii 2021 şi 2022 arată o scădere a suprafeţelor pe care s-a construit în ţările Uniunii Europene, iar principala cauză este considerată pandemia de Covid 19, care a afectat multe sectoare economice. Datele Eurostat, care iau în considerare numărul de autorizații de construire și suprafețele pentru care s-au cerut astfel de aprobări, arată că, în 2022, în Uniunea Europeană s-a construit cu 5 procente mai puțin decât în anul anterior, an care şi el înregistrase o scădere cu 15 procente. Traduse în cifre privind suprafața construită, aceste procente arată că anul trecut a fost înregistrat un regres de 18 milioane de metri pătrați față de 2021 în ceea ce priveşte construcţiile noi. Dacă ne raportăm la perioada 2015-2019, când numărul autorizațiilor a crescut constant cu 6 procente în fiecare an, la fel ca și suprafața construită aferentă, procentele care indică scăderea numărului de imobile nou construite, dar şi a suprafeţei acestora sunt şi mai mari.



    Există însă şi ţări unde sectorul imobiliar a continuat să crească. Datele Eurostat arată că România, Slovenia şi Portugalia au fost statele membre cu cea mai importantă creştere. Astfel, cele mai mari creşteri ale lucrărilor de construcţii în luna martie, spre exemplu, s-au înregistrat în România (4,1%), Slovenia (3,2%) şi Portugalia (1,6%), iar cele mai semnificative scăderi au fost în Austria (minus 10,9%), Slovacia (minus 10,3%) şi Germania (minus 4,6%).



    În ceea ce priveşte costurile producţiei industriale, conform celor mai recente informaţii publicate de Oficiul European de Statistică, preţurile produselor care ies din fabrici au scăzut cu 2,9% în Uniunea Europeană şi cu 3,2% în zona euro, în aprilie, comparativ cu martie, când s-a înregistrat un declin de 1,3% atât în UE, cât şi în zona euro. Eurostat precizează că în aprilie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu aproape 9 procente a costurilor energiei.

  • România – creştere economică

    România – creştere economică

    Economia României are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel
    excelent de creştere economică estimat de specialişti la 4,4 – 4,8% în acest an
    şi la 5,2 – 5,7% anul viitor, pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a
    măsurilor de relaxare fiscală.

    În previziunile economice de primăvară,
    publicate de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia
    românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere
    internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%. Paradoxal,
    pe măsură ce produsul intern brut ia avânt, stimulat în primul rând de comerţ,
    rata sărăciei devine tot mai mare.

    Oficial ne merge bine, dacă analizăm datele
    de la Institutul Naţional de Statistică. PIB-ul a crescut cu 5,2% în primul
    semestru din 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar consumul
    efectiv total a avut o contribuţie de peste 80% la formarea sa. La creşterea
    PIB au contribuit toate ramurile economiei, influenţe pozitive mai importante
    având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi
    motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante.

    Analiştii avertizează,
    însă, că avansul economic sănătos este cel bazat pe producţie. Altfel, fără
    producţie, fără industrie, fără produse finite la export, economia va deveni
    tot mai sensibilă la evoluţiile externe, iar dacă va izbucni o nouă criză,
    efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat, mai atrag
    atenţia aceştia.

    În ciuda creşterii
    economice semnificative din primul semestru al lui 2016, rata sărăciei tinde să
    atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul
    de 25%, depăşind precedentul record din 2007.

    Potrivit INS, în România sunt 8,5
    milioane de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială. De altfel,
    potrivit datelor Eurostat, aproximativ 40% din populația României era expusă în
    2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe
    primul loc în UE, în condițiile în care, la nivelul Uniunii, 122 de milioane de
    persoane, sau peste 24% din populație, se aflau în această situație. Şi tot Oficiul
    European de Statistică a anunţat că România consemnează cea mai mare creștere
    economică din UE în trimestrul doi din 2016, cu o creștere a PIB de 1,5%
    comparativ cu precedentele trei luni. De asemenea, şi comparativ cu perioada
    similară a anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere economică
    din UE, de 5,9 procente.

  • Implicarea Securitǎţii în economie

    Implicarea Securitǎţii în economie

    Dupǎ 1948, statul comunist român a confiscat toate întreprinderile şi a devenit unicul proprietar în economie, conform ideologiei marxist-leniniste. Mai mult, el a devenit şi producǎtor, şi administrator, şi distribuitor, şi comerciant, şi furnizor de servicii, unicul competitor într-o piaţǎ aproape desfiinţatǎ. Cum de economie depindea consolidarea regimului, PCR, dupǎ model sovietic, a considerat-o drept prioritate zero, iar Securitatea, aparatul represiv, a primit sarcina supravegherii ei. În decrete şi acte normative, Securitǎţii avea misiunea descrisǎ astfel: de a cunoaşte, preveni şi lichida oricare fapte de naturǎ sǎ submineze economia naţionalǎ şi sǎ aducǎ atingere securitǎţii statului.



    Liviu Ţǎranu, cercetǎtor la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securitǎţi, a arǎtat care erau structurile economice ale Securitǎţii: Aflatǎ într-o conexiune directǎ cu aparatul de partid, Securitatea a primit o varietate de misiuni în domeniul atât de fierbinte al economiei. Structura care s-a ocupat de supravegherea activitǎţii economice între anii 1950-1970 s-a numit Direcţia de Contrasabotaj, pentru ca în anii 1970 şi 1980 aceasta sǎ fie cunoscutǎ sub numele de Direcţia a II-a Contrainformaţii Economice. Nu doar acea structurǎ avea atribuţii economice, mai erau şi altele care au activat în zone economice. De pildǎ, Direcţia I Informaţii Interne, Departamentul de Contrainformaţii Externe, dupǎ 1978 Centrul de Informaţii Externe, şi o serie de unitǎţi independente precum Servicul Independent pentru Comerţ Exterior sau celebra Întreprindere de Comerţ Exterior Dunǎrea.



    Securitatea folosea metodele proprii în economie care erau legate de programele politice. Liviu Ţǎranu: În 1989. într-un articol pe care îl publica în revista Securitatea, şeful Direcţiei a II-a Contrainformaţii Economice, generalul Emil Macri, susţinea cǎ structura pe care o conducea acţiona, şi este cea mai clarǎ dovadǎ cǎ Partidul folosea Securitatea şi în economie, în funcţie de prioritǎţile politicii economice a PCR şi a conducerii acestuia. Modul de acţiune al Securitǎţii era unul specific, şi anume mijloace informative-operative: crearea de reţele informative, filaj, percheziţii, reţineri, arestǎri, anchete informative, interceptarea corespondenţei, ascultarea telefoanelor. Securitatea îşi îndeplinea obiectivele economice prin metodele proprii. Cerinţa majorǎ a acestei activitǎţi informative era, în perioada anilor 1970-1980, latura preventivǎ pe care Nicolae Ceauşescu şi şefii Securitǎţii au accentuat-o în ceea ce privea munca informativǎ. Mǎsurile preventive au însemnat într-un numǎr destul de mare avertizǎri, atenţionǎri şi destrǎmǎri de anturaj.



    În ciuda acţiunilor Securitǎţii, economia României comuniste mergea tot mai rǎu. Securitatea a încercat sǎ afle cauzele disfuncţiilor tot mai grave. Liviu Ţǎranu: Începând cu anii 1970 şi cu prevǎdere în anii 1980, odatǎ cu adâncirea crizei economice, în sarcina Direcţiei a II-a au intrat şi o serie de atribuţii pe linia supravegherii realizǎrii producţiei industriale şi agricole a României, atât sub aspect calitativ, cât şi cantitativ. Cea mai mare atenţie era acordatǎ producţiei pentru export. În anii 1970 trebuiau cunoscute cauzele nerealizǎrii producţiei planificate, cauzele pentru care anumite instalaţii erau folosite ineficient şi care erau persoanele care purtau rǎspunderea pentru stǎrile negative de lucruri din unitǎţile economice. Ce se întâmplǎ cu precǎdere în anii 1980 este legat de faptul cǎ în lanţurile de producţie din industrie, din economie, în general, Securitatea devine un fel de supervizor. Totodatǎ, ea este supervizor al colaborǎrii dintre diversele unitǎţi industriale care ar fi trebuit sǎ colaboreze dar n-o fǎceau din cauza blocajului existent. Lipsa de coordonare dintre unitǎţile economice, întârzierile majore în livrarea unor produse, calitatea slabǎ a celor mai multe dintre ele, blocajul pe linie de aprovizionare şi îndeplinirea deficitarǎ a cifrelor din plan constituiau subiecte de primǎ importanţǎ pentru Direcţia de Containformaţii Economice.



    Cercetǎrile au scos la ivealǎ atât deficienţe de sistem, cât mai ales deteriorarea psihologicǎ a resurselor umane. Liviu Ţăranu: Exista şi o altǎ laturǎ a activitǎţii Direcţiei de Contrainformaţii Economice şi anume aceea de a supraveghea programele de modernizare a tehnologiilor pe care le utilizau marile întreprinderi industriale. Aici erau incluse supravegherea institutelor de cercetare ştiinţificǎ, a celor de proiectare, de inginerie tehnologicǎ. pe seama cǎrora şefii Securitǎţii, în mod deosebit Emil Macri, ultimul şef, puneau majoritatea defectelor de fabricaţie ale produselor româneşti. Nu execuţia, ci proiectarea era vǎzutǎ, la vârful Securitǎţii, ca fiind cauza principalǎ pentru calitatea slabǎ a produselor industriei româneşti. Experienţa ofiţerilor de la DIrecţia a II-a arǎtase cǎ greşelile de concepţie erau principalele cauze ale calitǎţii scǎzute, execuţia proastǎ cântǎrea într-o foarte micǎ mǎsurǎ, ponderea acesteia din urmǎ era undeva între 5 şi 10%.



    Nici mǎcar prezenţa temutei Securitǎţi în economia româneascǎ nu a putut-o salva de la falimentul din 1989. Semn cǎ voinţa unui regim tiranic nu poate trece peste logica elementarǎ de funcţionare e economiei şi peste dorinţele şi aşteptǎrile oamenilor.






  • Jurnal românesc – 6.10.2015

    Jurnal românesc – 6.10.2015

    Salariile mai mari promise cadrelor medicale nu vor rezolva problema din sistem fără o mai bună infrastructură sanitară şi o gestionare eficientă a banilor publici, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis la o reuniune pe tema politicilor de sănătate. Şeful statului a precizat că este nevoie de curaj din partea autorităţilor pentru transformarea sistemului sanitar, astfel încât să se oprească exodul personalului medical. Iohannis a mai spus că plecarea personalului medical dezvăluie vulnerabilităţile sistemului sanitar, care nu ţin doar de modul în care sunt cheltuiţi banii publici, ci şi de schimbările frecvente de legislaţie, de organizare şi de management.



    România a înregistrat în luna august cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amanuntul din Uniunea Europeană, a anunţat luni Biroul pentru statistică al UE. Potrivit Eurostat, acesta a crescut cu 8,5% comparativ cu perioada similară din 2014. În UE, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2,6% în august. În cinci ţări ale Uniunii s-a înregistrat o scădere a volumului comerţului. Este vorba de Luxemburg, Bulgaria, Belgia, Austria şi Finlanda.



    Bucureştiul a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului miniştrilor de justiţie şi interne din UE (JAI) de săptămâna aceasta a punctului privind intrarea României în spaţiul Schengen. Premierul Victor Ponta a făcut acest anunţ luni, motivând că Bucureştiul ştie foarte clar că decizia nu va fi favorabilă. El a mai spus că România trebuia să intre în spaţiul de liberă circulatie din 2011, dar luarea unei decizii a tot fost amânată din cauza refuzului Olandei, dar şi a altor ţări.



    România şi SUA au semnat, luni, la Washington un acord privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave. Prezent la eveniment, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat ca România a mai făcut un pas pentru îndeplinirea condiţiilor Programului Visa Waiver, în procesul de liberalizare a acordării vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în SUA. Acordul va reglementa, pe baze juridice, cooperarea, prevenirea, descoperirea şi investigarea infracţiunilor grave, a infracţiunilor de terorism şi asigurarea schimbului de informaţii între autorităţile cu atribuţii în acest domeniu din cele două ţări.



    România şi Olanda au lansat, luni, un parteneriat pentru creşterea producţiei locale de lapte de vacă, destinat procesării, la 2,5 milioane de tone anual până în 2020. Potrivit Ministerului Agriculturii, proiectul promovează fermele de familie, ca soluţie pentru dezvoltarea lanţului românesc de producţie, procesare şi vânzare a laptelui. Pentru început, el va fi implementat în mai multe ferme din Transilvania, care, beneficiind de experienţa olandeză, vor fi sprijinite să îşi dezvolte afacerea şi să obţină, cu costuri minime, un lapte de cea mai bună calitate.



    Peste 10.000 de cetăţeni români se află în acest moment pe teritoriul Siriei, iar România este singurul stat membru al UE care are ambasadă deschisă şi operaţională la Damasc, a anunţat luni directorul Departamentului Consular din cadrul Ministerului de Externe, Bogdan Stănescu. Potrivit acestuia, începând cu 2011, momentul declanşării conflictului militar din Siria, MAE de la Bucureşti a repatriat prin mijloace proprii aproximativ 700 de cetăţeni români. Stanescu a mai spus ca ambasada României la Damasc a preluat protecţia şi asistenţa consulară a altor state, printre care, Republica Moldova, Franţa, Australia, Canada.

  • Agricultura românească şi produsele ecologice

    Agricultura românească şi produsele ecologice

    Despre România comunistă, pentru care agricultura devenise un fel de bun naţional, se spunea că este grânarul Europei. Producţiile impresionante la cereale, în principal grâu şi porumb, erau, chiar şi aşa, umflate de propaganda unui regim pentru care bătalia cu propriile recorduri în domeniu devenise o obsesie bolnavicioasă. Rezultatele nu erau, însă, întâmplatoare, fiindcă agricultura românească beneficia de o infrastructura pe măsură şi de date naturale de invidiat.



    Investiţiile enorme ale statului în sistemele de irigaţii ori în fabricile de utilaje agricole, ce produceau pe bandă rulantă, şi la propriu, şi la figurat, tractoare sau combine, erau dublate de calitatea excepţională a solului. Totuşi, totul avea la bază un concept inaplicabil în economia de piaţă – agricultura centralizată, posibilă după marea colectivizare forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 pâna la începtul anilor ’60. După prabuşirea regimului, în 1989, agricultura a devenit, uşor-uşor, cenuşăreasa economiei româneşti, în absenţa unui management eficient şi a penuriei de investiţii, la care s-au alăturat şi fireştile retrocedări.



    În ultimii ani, însă, agricultura românească şi-a pus puternic amprenta asupra creşterii economice a României. Potrivit statisticilor, pentru a cincea oară în ultimul deceniu, România este pe al doilea loc în Europa, după Franţa, la producţia de grâu. Fermierii autohtoni au strâns, în medie, 4,4 tone/hectar, de pe 2,6 milioane de hectare, iar cei francezi, 9,5 tone/hectar, de pe 1,7 milioane de hectare. Dovadă că, în România, se mai practică, încă, ceea ce specialiştii numesc agricultură extensivă, în cazul căreia producţia creşte odată cu suprafaţa cultivată.



    Pe de altă parte, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de la Bucureşti, în primul semestru al anului, România a exportat produse agroalimentare de peste 2 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Iar veştile bune nu se opresc aici. 85% din tot sectorul agricol din România înseamnă agricultură aproape de maxim din punct de vedere al calităţii, a afirmat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, la Festivalul ECO, organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bucureşti şi dedicat produselor bio.



    Oficialul a mai spus că România poate deveni furnizorul de produse ecologice al Europei, pentru că are cantitatea cea mai mică de azot utilizată la hectar, aceasta fiind, de exemplu, de peste 20 de ori mai mică decât în Olanda. Rămăne de văzut, pentru că de vorbe frumoase ori de speranţe bine ambalate, agricultura româneasca nu a dus, nicicând, lipsă în ultimii 25 de ani.