Radio România Internațional

Tag: Produs Intern Brut

  • OUG care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public intră în vigoare de astăzi

    OUG care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public intră în vigoare de astăzi

    În România intră, de astăzi, în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public în 2025, îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar şi a alocaţiilor de stat pentru copii.

    Subvenţia alocată partidelor politice va fi diminuată cu 25% faţă de nivelul acordat anul trecut.

    Nu se vor mai face angajări la stat în 2025 şi vor fi desfiinţate şi comasate agenţii şi instituţii publice.

    Actul normativ va sta la baza adoptării legii bugetului de stat pentru 2025.

    Deficitul bugetar a urcat, în România, la finalul lunii noiembrie, la 7,12% din Produsul Intern Brut, potrivit Ministerului de Finanţe.

  • BERD, estimare în creștere pentru România

    BERD, estimare în creștere pentru România

    Economia
    României a evoluat în prima jumătate a anului mult mai bine decât se anticipa.
    O confirmă cel mai recent raport al BERD, care arată că, după o revenire de
    5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, PIB a înregistrat un avans
    surprinzător de 5,8% în primele luni ale lui 2022. Instituţia financiară
    internaţională apreciază că tot consumul privat, în special de servicii, a fost
    resortul și de această dată, stimulat de eliminarea restricţiilor care aveau
    legătură cu pandemia. Creşterea PIB pe ansamblul anului 2022 este estimată
    undeva la 5,4% și urmează tendința indicată recent și de misiunea
    de evaluare derulată de FMI în România. Fondul a estimat un avans al economiei
    românești de 4,8%, în creştere cu peste 2
    procente.

    Lucrurile vor arăta, însă cu totul altfel anul viitor, consideră Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Pentru 2023, aceasta avansează o
    cifră de doar 1,9 procente creștere economică, valoare revizuită, totuși, și ea
    în sus faţă de estimarea din luna mai. Estimările din primăvară arătau că
    Produsul Intern Brut al României urma să înregistreze o creştere de 2,9% în
    2022 şi o contracţie de 1,1% în 2023. BERD pune creşterea modestă prognozată
    pentru anul viitor mai ales pe seama deteriorării veniturilor gospodăriilor şi
    a costurilor cu finanţarea şi energia, care constrâng investiţiile. La acestea,
    se adaugă cererea externă slabă, în special din Germania, se arată în raportul
    BERD.

    În același timp, experţii financiari avertizează chiar că există în
    continuare riscuri de scădere a economiei României, în cazul în care va apărea
    o recesiune mai gravă decât se preconizează în zona euro. BERD arată că în
    toate cele trei state membre UE din Europa de Sud-Est – România, Bulgaria şi
    Grecia – care au înregistrat o creştere economică solidă în prima jumătate a
    lui 2022, încep să apară semnale ale unei încetiniri semnificative. Inflaţia a
    ajuns în zona de două cifre, iar incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu
    energie în lunile următoare are efect asupra încrederii şi investiţiilor.

    Instituţia financiară internaţională estimează că economiile din regiunea sa de
    activitate vor înregistra o creştere de 2,3% în 2022, peste previziunile sale
    din luna mai, graţie activităţii solide din prima jumătate a anului, când
    gospodăriile au cheltuit economiile acumulate cu prilejul carantinelor din
    pandemie, în pofida unei scăderi a salariilor reale. Însă, reducerea livrărilor
    de gaze ruseşti a determinat BERD să îşi diminueze prognozele de creştere
    pentru anul viitor până la 3%, de la un avans de 4,7% cât estima anterior. Produsul Intern Brut al Ucrainei este prognozat să se
    contracte aproape o treime în 2022, în timp ce economia Rusiei ar urma să scadă
    cu 5%, în loc de un declin de 10% cât estima anterior BERD.


  • Efecte economice ale crizei

    Efecte economice ale crizei

    Situaţia
    pandemică a provocat în prima jumătate a anului contracţia puternică a
    economiei României. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Produsul
    Intern Brut a fost, în trimestrul al doilea, mai mic cu 12,3 procente
    comparativ cu primul trimestru al anului. La acest rezultat au contribuit toate
    ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având industria, al
    cărei volum de activitate s-a redus cu circa 14 procente, activităţile
    culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii,
    al căror volum de activitate a scăzut cu aproape 30%.


    Contribuţii pozitive au
    înregistrat construcţiile, informaţiile, comunicaţiile, administraţia publică
    şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea
    şi asistenţa socială. Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, spune că economia
    autohtonă va înregistra o creştere la limită în trimestrul al treilea şi va
    evita, astfel, recesiunea tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere
    a PIB. El adaugă că în urmatorul trimestru, cel mai mare risc vine de la
    contribuţia agriculturii la PIB, dar punctează rolul pozitiv al investiţiilor. Chiar și în aceste condiții,
    analistul economic Aurelian Dochia crede că este puţin probabil ca la finalul
    anului scăderea PIB să fie de numai patru procente, așa cum preconizează
    guvernul.


    Aurelian Dochia: Statistica a confirmat faptul că în
    prima jumătate a anului economia României s-a contractat puternic, în linie cu
    multe economii europene şi chiar economii din alte părţi din lume. Este greu de
    crezut că până la sfârşitul anului, lucrurile se vor îmbunătăţi atât de mult
    încât pe total an scăderea PIB-ului să fie de mai puţin de 4%, aşa cum
    preconizează guvernul, pentru că trebuie să recuperăm o scădere de 10%. Nu este
    deloc uşor, în condiţiile în care temerile care ţin economia în loc sunt încă
    foarte mari şi economia europeană şi economiile principalilor parteneri ai
    României, Germania în primul rând, dau unele semne de înviorare, dar este puţin
    probabil ca să revină foarte rapid la nivelurile anterioare. Aşa că, pe total
    an, probabil că scăderea PIB-ului în România ar putea să fie 5-6%.


    În
    același context al pandemiei, o analiză a INS arată că, peste o treime dintre
    gospodăriile din România suportă cu dificultate sau cu mare dificultate
    cheltuielile curente ale vieţii, iar, dacă se iau în considerare şi cele care
    declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se
    ajunge la 77% din totalul gospodăriilor. Potrivit cercetării, doar pentru una
    din cinci gospodării cheltuielile nu pun probleme deosebite, acestea fiind
    depăşite uşor. Mai mult de jumătate dintre gospodării consideră că venitul
    necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie mai mare de 3000 de
    lei lunar (peste 600 euro) – mai arată studiul.

  • Jurnal românesc – 07.03.2017

    Produsul Intern
    Brut al României a crescut, în 2016, cu 4,8% comparativ cu anul 2015, potrivit
    datelor provizorii publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
    PIB-ul estimat pentru 2016 a depăşit 759 miliarde de lei. La creşterea PIB în
    2016 au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii şi
    construcţiilor, care au stagnat. Economia a fost susţinută în 2016 în principal
    de consum, arată INS. Pentru 2017, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la
    4,4%, prognoza privind evolutia PIB, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
    2018. FMI mizează, în 2017, pe un avans al PIB de 3,8%, cel mai ridicat ritm de
    crestere economică din Europa. Bugetul României pe acest an mizează pe o
    creştere de 5,2% din PIB.






    Cetatea Devei
    va fi inclusă într-un circuit turistic european, după ce fortificaţia medievală
    a atras atenţia tour-operatorilor chinezi prezenţi, săptămâna trecută, la un
    eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti. Potrivit autorităţilor judeţene,
    în Hunedoara există peste 400 de obiective turistice, iar reprezentanţii
    agenţiilor din China s-au arătat interesaţi să le promoveze în circuite
    europene. Directorul Serviciului Public Administrare Cetate Deva, Alin Suciu, a
    precizat că pot fi atraşi vizitatori de toate vârstele şi categoriile, deoarece
    în judeţul Hunedoara se pot practica toate tipurile de turism – cultural,
    balnear, de recreere, rural sau sportiv.






    In 2015,
    România s-a aflat printre ţările care au alocat cel mai scăzut procent din
    produsul intern brut – 11,5% – în domeniul protecţiei sociale, cel mai
    important domeniu al cheltuielilor guvernamentale, arată datele prezentate,
    luni, de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat). Procentul din PIB alocat
    cheltuielilor pentru protecţie socială variază în UE de la sub 10% în Irlanda
    la peste un sfert în Finlanda. Opt state membre – Finlanda, Franţa, Danemarca,
    Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia – au alocat cel puţin 20% din PIB
    cheltuielilor pentru protecţie socială. Cea mai mare parte din cheltuielile
    pentru protecţie socială a fost alocată în 2015 grupului vârstă
    înaintată, care include pensiile. Conform Eurostat, 10,3% din cheltuieli
    au fost alocate în 2015 grupului vârstă înaintată, iar România a
    înregistrat un nivel de 8,5%. Cheltuielile pentru sănătate au reprezentat al
    doilea cel mai important domeniu al cheltuielilor în UE (7,2% din PIB).
    Ponderea sa a fost de 4,2% în România. Pe de alta parte, cheltuielile pentru
    educaţie au reprezentat 4,9% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, în
    2015. Procentul alocat de România a fost de până la 3,1%.





    Datele
    remise de Direcţia de Înmatriculări arată că eliminarea timbrului de mediu
    a dat un impuls deosebit comerţului cu maşini second hand din import. Astfel, luna
    trecută a adus un nou record de peste 67.000 de unităţi, de trei ori peste
    valoarea din februarie 2016 şi de patru ori mai mult decât în
    februarie 2015. O parte însemnată a maşinilor second hand înscrise în
    circulaţie după 1 februarie au mai mult de 15 ani vechime. Anul trecut, au fost aduse 300.000 de maşini second hand din
    import.