Radio România Internațional

Tag: produse

  • Măsuri pentru protecţia consumatorilor

    Măsuri pentru protecţia consumatorilor

    România îşi adaptează, pas cu pas, legislaţia economică la standardele europene. Cea mai recentă ajustare a devenit operaţională, duminică; ea se referă la acordarea de drepturi suplimentare clienţilor în relaţia cu comercianţii. Principala prevedere stipulează că toate magazinele sunt obligate, de-acum, să schimbe, la cerere, în maxim 15 zile, obiectul cumpărat, dacă acesta nu respectă cerinţele de conformitate. Până acum, magazinele, cu excepţia celor online, nu erau obligate să preschimbe, la cerere, produsele cumpărate.



    Schimbarea unui produs sau returnarea banilor cheltuiţi pentru cumpărarea acestuia rămâneau la latitudinea vânzătorului. Existau chiar comercianţi care îi atenţionau, prin afişe, pe cumpărători că marfa vândută nu se schimbă. Noul act normativ stipulează, de asemenea, că repararea produselor defecte va fi făcută într-o perioadă rezonabilă de timp, ce nu poate depăşi 15 zile de la data la care cumpărătorul a adus la cunoştinţă vânzătorului lipsa de conformitate a produsului. Depăşirea acestui termen poate duce până la despagubirea totală a cumpărătorului.



    Actul normativ stabileşte, totodată, mai clar, şi ce menţiuni trebuie să conţină certificatul de garanţie. Acesta trebuie să aiba, obligatoriu, menţiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi să ateste, în mod clar, că aceste drepturi nu sunt afectate prin garanţia oferită. Ordonanţa de urgenţă completează, de asemenea, definiţia consumatorului. Articolul 2 din legea modificată precizează ca un consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii de consumatori care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.



    De exemplu, Asociaţiile de locatari sau de proprietari persoane fizice dintr-un condominiu sunt considerate, în sensul acestei legi, asociaţii de consumatori. Analiştii economici apreciază că modificarile la Legea vânzării produselor şi a garanţiilor asociate operate de guvern prin ordonanţă de urgenţă reprezintă un pas înainte, care va conduce la responsabilizarea agentului economic. În acelaşi timp, se estimează că, prin aceasta, va creşte, simţitor, încrederea clientului în magazine.

  • Jurnal românesc – 29.02.2016

    Jurnal românesc – 29.02.2016

    În România a intrat în vigoare Ordonanţa 9/2016, care obligă toate magazinele să schimbe, la cererea clientului, un produs cumpărat, în termen de 15 zile de la notificare. Orice reparare sau înlocuire a produselor va fi făcută în cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilită de comun acord, în scris, între vânzător şi consumator, luându-se în considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele”, prevede ordonanţa. Perioada de timp nu poate depăşi 15 zile calendaristice de la data la care cumpărătorul, după caz, a adus la cunoştinţă vânzătorului lipsa de conformitate a produsului, sau a predat produsul vânzătorului sau persoanei desemnate de acesta pe baza unui document de predare — primire”, mai scrie în actul normativ citat. Acesta amendează legea 449/2003, privind vânzarea produselor şi garanţiilor asociate acestora.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a avut vineri, în Germania, întrevederi cu Herta Daniel – preşedintele Federaţiei Saşilor Transilvăneni şi cu Peter-Dietmar Leber – preşedintele Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Germania, ocazie cu care a reiterat faptul că minoritatea germană din România şi comunităţile româneşti din Germania sunt un liant valoros între cele două state. Dan Stoenescu le-a mulţumit celor doi interlocutori pentru sprijinul acordat românilor şi etnicilor germani originari din România stabiliţi în Germania. Oficialul i-a reasigurat de întreaga susţinere şi deschidere a autorităţilor statului român, în contextul relaţiilor bilaterale intense şi dinamice dintre România şi Germania, subliniind importanţa cooperării economice între cele două ţări. Stoenescu a reconfirmat sprijinul pe care statul român îl acordă etnicilor germani în păstrarea şi afirmarea identităţii, precum şi în asumarea unui rol cât mai activ în cadrul societăţii.



    O misiune a Fondului Monetar Internaţional este aşteptată la Bucureşti în perioada 2 – 15 martie, pentru evaluarea anuală a economiei româneşti. Misiunea, condusă de noul şef al FMI pentru România, Reza Baqir, va avea întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale, ai partidelor politice, cu sindicate, asociaţii de business, cu reprezentanţi ai mediului academic şi ai sistemului bancar. Evaluarea economiei, în baza Articolului IV din Statutul FMI este un exerciţiu de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre. După examinarea situaţiei naţionale, sunt formulate recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive a economiei. În prezent, România nu are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internaţional.



    Numărul conturilor de Facebook deţinute de utilizatorii din România a ajuns, în prezent, la 8,4 milioane, din care 1,9 milioane consemnate în Bucureşti, arată datele contorizate de portalul Facebrands.ro, serviciul de monitorizare a paginilor româneşti create pe reţeaua de socializare. Cei mai mulţi deţinători de cont Facebook provin din Bucureşti, urmaţi de cei din Timişoara, Cluj şi Iaşi. Potrivit statisticii Facebrands, persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani deţin supremaţia la capitolul accesării cu frecvenţă ridicată a Facebook. Raportul dintre persoanele care utilizează reţeaua de socializare este net în favoarea bărbaţilor, cu 59% din totalul conturilor. Din punct de vedere al stării civile, persoanele căsătorite sunt pe primul loc (63%), urmate de persoanele singure, cu 25% din total, şi persoanele aflate într-o relaţie.

  • Agricultura românească şi produsele ecologice

    Agricultura românească şi produsele ecologice

    Despre România comunistă, pentru care agricultura devenise un fel de bun naţional, se spunea că este grânarul Europei. Producţiile impresionante la cereale, în principal grâu şi porumb, erau, chiar şi aşa, umflate de propaganda unui regim pentru care bătalia cu propriile recorduri în domeniu devenise o obsesie bolnavicioasă. Rezultatele nu erau, însă, întâmplatoare, fiindcă agricultura românească beneficia de o infrastructura pe măsură şi de date naturale de invidiat.



    Investiţiile enorme ale statului în sistemele de irigaţii ori în fabricile de utilaje agricole, ce produceau pe bandă rulantă, şi la propriu, şi la figurat, tractoare sau combine, erau dublate de calitatea excepţională a solului. Totuşi, totul avea la bază un concept inaplicabil în economia de piaţă – agricultura centralizată, posibilă după marea colectivizare forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 pâna la începtul anilor ’60. După prabuşirea regimului, în 1989, agricultura a devenit, uşor-uşor, cenuşăreasa economiei româneşti, în absenţa unui management eficient şi a penuriei de investiţii, la care s-au alăturat şi fireştile retrocedări.



    În ultimii ani, însă, agricultura românească şi-a pus puternic amprenta asupra creşterii economice a României. Potrivit statisticilor, pentru a cincea oară în ultimul deceniu, România este pe al doilea loc în Europa, după Franţa, la producţia de grâu. Fermierii autohtoni au strâns, în medie, 4,4 tone/hectar, de pe 2,6 milioane de hectare, iar cei francezi, 9,5 tone/hectar, de pe 1,7 milioane de hectare. Dovadă că, în România, se mai practică, încă, ceea ce specialiştii numesc agricultură extensivă, în cazul căreia producţia creşte odată cu suprafaţa cultivată.



    Pe de altă parte, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de la Bucureşti, în primul semestru al anului, România a exportat produse agroalimentare de peste 2 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Iar veştile bune nu se opresc aici. 85% din tot sectorul agricol din România înseamnă agricultură aproape de maxim din punct de vedere al calităţii, a afirmat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, la Festivalul ECO, organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bucureşti şi dedicat produselor bio.



    Oficialul a mai spus că România poate deveni furnizorul de produse ecologice al Europei, pentru că are cantitatea cea mai mică de azot utilizată la hectar, aceasta fiind, de exemplu, de peste 20 de ori mai mică decât în Olanda. Rămăne de văzut, pentru că de vorbe frumoase ori de speranţe bine ambalate, agricultura româneasca nu a dus, nicicând, lipsă în ultimii 25 de ani.

  • Europa noastră – 06.09.2014

    Europa noastră – 06.09.2014

    Promovarea produselor agricole, acordul de asociere cu Republica Moldova și competițiile pentru tineri – pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Jurnal românesc – 29.07.2014

    Jurnal românesc – 29.07.2014

    Ministerul român de Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, ceea ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale. A fost exprimată, în egală măsură, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice. Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.



    Vicepreşedintele Comisiei din Camera Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, social-democratul Bogdan Diaconu, afirmă, într-un comunicat, că Ucraina face “un joc periculos” recrutând tineri români din regiunea Cernăuţi pentru a-i trimite “în prima linie a frontului în locul ucrainenilor”. În opinia deputatului, aceasta este soluţia pe care autorităţile de la Kiev au găsit-o pentru “exterminarea” etnicilor români din regiune. El spune că România “nu va sta cu mâinile în sân” în faţa unei astfel de atitudini prin care “Kievul egalează Rusia în cruzime şi dovedeşte că nu e cu nimic mai bună decât Moscova”. Circulaţia pe autostrada Cernăuţi-Suceava, a fost reluată după ce aceasta fusese blocată, de vineri, de etnici români în semn de protest faţă de mobilizarea la război ordonată de autorităţile de la Kiev. Protestatarii au declarat că sunt gata să iasă, din nou, în stradă şi să stea până vor primi o garanţie în scris de la autorităţi în care să se specifice că tinerii din regiunea Cernăuţi nu vor fi înrolaţi şi duşi în estul Ucrainei, pentru a lupta împotriva separatiştilor pro-ruşi.



    Comisia Europeană propune dublarea contingentelor de export fără taxe vamale pe piaţa europeană pentru mere, prune şi struguri de masă din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut, luni, de comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. Măsura, valabilă până la sfârşitul anului 2015, vine în contextul deciziei Federaţiei Ruse de a înceta importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Dacian Cioloş a precizat că aceasta este dovada solidarităţii Uniunii Europene cu producătorii moldoveni, afectaţi de deciziile de limitare a comerţului pe una dintre pieţele lor tradiţionale.



    Românii care obişnuiesc să cumpere produse din străinătate cel puţin o dată la 3 luni optează, în proporţie de 67%, pentru produse alimentare, 62% pentru băuturi sau sucuri, 48% pentru produse destinate îngrijirii locuinţei, iar 39% pentru parfumuri şi produse cosmetice. Potrivit unui studiu, produsele vestimentare şi încălţămintea sunt achiziţionate de 33% dintre românii care optează pentru cumpărături în afara ţării, în timp ce electronicele şi electrocasnicele de 22% dintre aceştia. În intervalul mai-iulie 2014, românii au cumpărat produse din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova şi Spania.



    Fiecare al cincilea austriac provine din rândurile imigraţiei, relevă un raport întocmit de un grup de experţi de la Viena. Documentul precizează că, în 2013, în Austria au imigrat peste 151 de mii de persoane, iar 96 de mii au plecat, rezultând o imigraţie netă de aproape 55 de mii de persoane. 57% dintre imigranţi au venit din Uniunea Europeană sau din Spaţiul economic european. Dintre aceştia, 17.700 au venit din Germania, 14.900 din Ungaria şi 13.500 din România. Experţii care au realizat raportul au propus, între altele, adoptarea mai multor măsuri, între care subvenţii pentru cetăţenii europeni veniţi în Austria şi asigurarea de cursuri mai eficiente de limbă.