Radio România Internațional

Tag: produse agricole

  • Prețul produselor agricole, în scădere

    Prețul produselor agricole, în scădere

    Produsele agricole în Uniune Europeană s-au ieftinit în primul trimestru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta de Eurostat.

     

    Astfel, preţul mediu al acestor produse a scăzut cu șase punct procentuale în primele trei luni din acest an. Totodată, preţul mediu al bunurilor şi serviciilor consumate în prezent în agricultură, respectiv mijloacele de producţie care nu au legătură cu investiţiile, a scăzut cu 11%.

    Invazia trupelor rusești în Ucraina a creat probleme în comerțul internațional cu produse articole. Prețul acestora a înregistrat o creștere semnificativă în 2021, dar și în primele nouă luni ale anului următor. Din ultimul trimestru din 2022, preţurile au început să scadă, menționează Eurostat, care mai constată schimbări ale prețurilor contrastante în primele trei luni ale anului în curs.

     

    Astfel, cerealele au înregistrat cea mai mare scădere, cu un preț mediu mai mic cu 28 de puncte procentuale față de cel înregistrat în ianuarie-martie 2023. Preţul laptelui s-a diminuat cu 12%, în timp ce preţurile la ouă şi plante industriale (seminţe oleaginoase, culturi proteice, tutun brut, sfeclă de zahăr şi altele) au coborât cu 10%. Și legumele proaspete s-au ieftinit în medie cu 6% cu cea mai mare scădere la preţul tomatelor (-33%).

    În același timp, preţul mediu al cartofilor a crescut cu 22%, iar fructele proaspete s-au scumpit în medie cu 20% din cauza condițiilor meteo nefavorabile, chiar dacă lămâile și limetele s-au ieftinit cu 44%.

     

    În ceea ce privește mijloacelor de producţie, altele decât cele legate investiţii, cele mai mari scăderi de preţuri au fost la îngrăşăminte şi amelioratori de sol (-31%), furaje (-16%), energie şi lubrifianţi (-12%).

    La nivel naţional, 21 dintre cele 25 de state membre pentru care s-au colecatet date au înregistrat scăderi de preţuri ale produselor agricole, în primul trimestru al acestui an, în față de aceeași perioadă a anului 2023. Cel mai semnificativ declin al preţurilor s-a înregistrat în Ungaria, cu 24 de puncte procentuale mai puțin,  urmată de Bulgaria şi România (ambele cu o scădere de 18%), Slovacia şi Cehia (-17%).

    Cele cinci ţări care au înregistrat un avans al prețurilor sunt: Grecia (+20%), Malta şi Spania (ambele cu plus de 4%), Portugalia şi Cipru (ambele cu plus de 1%).

    Mijloacele de producţie care nu au legătură cu investiţiile preţurile au avut prețuri mai mici în 24 dintre cele 25 de state pentru care sunt disponibile datele. Croaţia (-20%), Ungaria (-19%), Ţările de Jos şi Irlanda (ambele cu minus 17%) au înregistrat cel mai mari diferențe de preț, iar unicul avans  s-a înregistrat în Portugalia (2%).

  • Comerțul cu cereale al UE în 2022

    Comerțul cu cereale al UE în 2022

    Valoarea totală a schimburilor comerciale (suma importurilor și a exporturilor) de produse agricole dintre Uniunea Europeană și celelalte state ale lumii a crescut în 2022 la 424,7 miliarde de euro, cu 77,5 miliarde de euro mai mult față de anul precedent, potrivit datelor oferite de Eurostat. UE a înregistrat un surplus comercial de 33,5 miliarde de euro prin exporturile în valoare de 229,1 miliarde de euro față de 195,6 miliarde de euro, totalul produselor agricole importate.



    În ultimele două decenii, cifrele Uniunii s-au triplat de la o valoare a schimburilor comerciale de 141,5 miliarde de euro în 2022, ceea ce echivalează cu o creștere anuală medie de circa 5,6%, mai precizează Eurostat. În perioada 2002-2022, exporturile (5,9%) au avut o rată de creștere mai mare decât importurile (5,4%).



    Anul trecut, Marea Britanie a fost principala destinaţie pentru exporturile de produse agricole din blocul comunitar cu o valoare de 47,8 miliarde de euro sau 21% din total. Ceilalți mari parteneri au fost Statele Unite ale Americii (29 miliarde de euro sau 13%), China (15,2 miliarde de euro sau 7%), Elveția (11,5 miliarde de euro sau 5%,), Japonia (8,3 miliarde de euro sau 4%,) şi Rusia (7 miliarde de euro sau 3%).



    În privința importurilor, principalele state de unde au provenit produsele agricole au fost Brazilia (cu 19,9 miliarde de euro sau 10% din total), Marea Britanie (cu 16,4 miliarde de euro sau 8%), Ucraina (cu 13,1 miliarde de euro sau 7%), SUA (cu 12,3 miliarde de euro sau 6%), China (cu 10,8 miliarde de euro sau aproape 6%) și Norvegia (cu 9,3 miliarde de euro sau 5%).


    Principalii parteneri ai UE în exportul și importul de produse agricole / Sursa: Eurostat

    exp-imp-prod-agricole-parteneri-eurostat.jpg


    Situația comerțului cu produse agricole ultimul an a fost influențată masiv de războiul inițiat de Rusia împotriva Ucrainei. Mai multe state UE, printre care și România au asigurat tranzitul exporturilor de cereale ucrainene, însă o parte din aceste cantități au intrat pe piața locală, generând nemulțumirea fermierilor.



    Din această cauză, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis, luna trecută, importurile de cereale şi de alte produse din Ucraina, cu intenția de a proteja agricultorii locali, ceea ce contravine politicilor adoptate de țările UE.



    După negocieri cu cele patru state și România, Comisia Europeană a anunțat la finalul săptămânii trecute că a ajuns la un acord cu cele cinci țări pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene. Acordul prevede încetarea măsurilor de interdicţie unilaterale luate de aceste ţări, în schimbul unor măsuri de salvgardare excepţionale privind patru produse din Ucraina, considerate cele mai sensibile: grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui, informează Agerpres.



    Anterior, Executivul european a decis acordarea unui ajutor suplimentar de 100 milioane de euro pentru producătorii agricoli afectați din cele cinci state, după aprobarea unui ajutor inițial de 56,3 milioane de euro acordat la sfârşitul lunii martie, fonduri provenite din rezerva de criză a Politicii agricole comune.





  • Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

    Asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor

    Prețurile
    îngrășămintelor au devenit o problemă foarte sensibilă pentru fermierii
    europeni. Conform datelor Eurostat, creșterea costurilor cu inputurile agricole
    a fost de aproape 40%, în al doilea trimestru din 2022, faţă de aceeaşi
    perioadă din 2021. În același timp, creșterea prețului produselor agricole a
    fost de aproximativ 25%. Din păcate, doar în trei state membre ale Uniunii
    Europene – Estonia, România și Cehia, creșterea preţului inputurilor a fost
    compensată de creșterea preţului produselor agricole. În multe cazuri,
    fermierii sunt puși în situația de a-și reduce activitatea, iar acest lucru
    înseamnă implicit reducerea producțiilor în viitor. Acesta este motivul pentru
    care Parlamentul European a adoptat o comunicare referitoare la asigurarea
    disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor pentru
    fermierii europeni.

    În plenul Parlamentului, Comisia Europeană a
    făcut câteva precizări referitoare la acţiunile viitoare în acest domeniu.
    Janusz Wojciechowski, Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare
    rurală, a spus:


    Comisia subliniază că
    statele membre pot acorda prioritate accesului continuu și neîntrerupt la gaze
    naturale pentru producătorii de îngrășăminte în planul lor național de urgență
    în cazul raționalizării gazelor, în conformitate cu comunicarea Comisiei
    Economisirea gazului pentru o iarnă sigură. Industria îngrășămintelor poate
    fi inclusă în planul de urgență ca sector sensibil. Am deschis un capitol
    temporar de criză pentru ajutorul de stat, care permite un sprijin specific
    acordat fermierilor și producătorilor de îngrășăminte. Am mărit suma, astfel
    încât acum există 150 de milioane de euro pentru companile producătoare de
    îngrășăminte și 250 de mii de euro pentru o fermă individuală. Fondurile
    generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piață, anumiți
    producători de energie electrică și contribuția de solidaritate prevăzută de
    legislația Uniunii pot fi, de asemenea, utilizate – sub rezerva condițiilor
    aplicabile în scopurile menţionate în schemele naționale de sprijin. Aceasta
    este următoarea oportunitate. De asemenea, suntem deschiși și vom discuta cu
    statele membre pentru a utiliza rezerva de criză, care este de 450 de milioane
    EURO, cu o posibilă cofinanțare din partea statelor membre, pentru a putea fi
    folosită și pentru fermierii afectați de această creștere a prețurilor la
    îngrășăminte.


  • Facilitarea exportului de produse agricole din Ucraina către UE

    Facilitarea exportului de produse agricole din Ucraina către UE

    Produsele agricole ucrainene nu mai pot ajunge la destinație
    iar asta nu este doar o problemă europeană ci una mondială. Ca urmare, au
    crescut prețurile la alimente în toată lumea, enorm. E o invazie ilegală,
    nejustificată, neprovocată, iar asta a dus la o scădere mare a exporturilor din
    Ucraina. Înainte de război, Ucraina exporta cam 5 mil de tone de cereale pe
    lună, 90% prin porturile de la Marea Neagră. Aceste fluxuri trebuie
    redirecționate acum pe cale terestră, căi navigabile interne și după aceea pe
    drumuri și șosele către porturi europene.



    Europarlamentarul, Daniel Buda a atras atenția în plenul
    Parlamentului European asupra nevoii de infrastructură pentru transportul
    cerealelor.




    Securitatea
    alimentară la nivel mondial este în pericol iar războiul din Ucraina a pus pe
    masă o altă problemă spinoasă: transportul cerealelor. În același timp, trebuie
    să ne asigurăm că cerealele sunt tranzitate către destinațiile finale.
    Rămânerea necontrolată a acestora în interiorul Uniunii Europene este de natură
    să creeze presiune asupra fermierilor europeni care se văd puși deja în
    situația de a-și vinde producția mult sub prețurile de cost. România înțelege
    importanța tranzitului de cereale și face eforturi majore în acest sens: a
    crescut capacitățile de tranzit, a simplificat procedurile, a creat culoare
    speciale și a deschis noi puncte de frontieră. Aceste eforturi trebuie însă
    făcute împreună cu ajutorul altor țări și cu sprijin direct de la Comisia
    Europeană. Este nevoie de mai multe vagoane de tren, de camioane și bineînțeles
    de vapoare. Cu alte cuvinte este nevoie de acțiuni concrete și nu de vorbe
    goale sau de empatii sterile. Problemele globale au nevoie de măsuri globale,
    iar combaterea foametei la nivel mondial trebuie să fie obiectivul nostru major
    în viitor..





    Programul aprobat de Comisie propune 20 de acțiuni: unele cu
    termen scurt, altele cu termen mediu și lung pentru a face față scăderii
    capacității Ucrainei de a exporta și pentru a ține cont de eforturile de
    reconstrucție care vor veni ulterior.

    Comisia a
    luat legătura direct cu sectorul transportatorilor, care a reacționat masiv. A
    început să funcționeze o platformă, toate părțile sunt implicate, punctele de
    contact, autoritățile ucrainene și de asemenea operatorii de pe piață ucraineni
    și europeni. E o platformă care să stabilească contacte între parteneri.


  • UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei a afectat grav nu numai economia Ucrainei, ci și pe cea a vecinilor săi şi vecinilor noştri, în acest caz Moldova – a remarcat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Măsurile propuse de Comisie acoperă celelalte șapte produse pentru care exporturile din Moldova către Uniune nu sunt deocamdată complet liberalizate: anume prunele, strugurii de masă, merele, tomatele, usturoiul, cireșele și sucul de struguri. Regulamentul mărește de peste două ori – pentru o perioadă de un an – cantitățile din aceste produse care vor putea fi importate fără taxe vamale în Uniunea Europeană. Volumele potențial scutite de taxe vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de Euro, între care aproximativ 10 milioane pentru prune și 27 de milioane pentru strugurii de masă.

    Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru comerț a remarcat că prin facilitarea accesului pe piață al principalelor produse agricole moldoveneşti, Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să redirecționeze schimburile comerciale afectate. Acest lucru va ajuta în mod direct producătorii moldoveni şi va sprijini totodată economia Republicii Moldova în actualele circumstanțe dificile.

    Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a arătat că, odată aprobată propunerea Comisiei, practic, toate produsele moldoveneşti vor intra în Uniune fără tarife vamale, în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare Uniunea Europeană-Moldova.

    Comisia rămâne deschisă discuţiilor cu Chişinăul despre ridicarea reciprocă a barierelor comerciale, cu obiectivul final al liberalizării totale a comerțului.

    Pentru a intra în vigoare, propunerea Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

    Măsurile temporare și excepționale propuse acum de Comisia Europeană sunt în conformitate cu principalele obiective ale Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care urmăresc stabilirea condiţiilor pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale, conducând la integrarea treptată a Moldovei pe piața internă a Uniunii, precum și de a contribui la consolidarea democrației și a stabilității politice, economice și instituționale în Moldova.


  • Consultare publică privind politica UE de promovare a produselor agricole şi agroalimentare

    Consultare publică privind politica UE de promovare a produselor agricole şi agroalimentare

    Până pe 11 septembrie, este deschisă o
    consultare publică privind politica UE de promovare a
    produselor agricole și alimentare, lansată de Comisia Europeană, pe
    8 mai. Evaluarea vizează statele membre și țările terțe în care sunt puse
    în aplicare măsurile de promovare, fiind supuse investigației măsurile adoptate
    în cadrul programelor anuale de lucru pentru 2016, 2017 și 2018, inclusiv
    măsurile luate la inițiativa Comisiei -
    misiuni la nivel înalt, târguri comerciale, campanii proprii și servicii de
    asistență tehnică.

    Consultarea se desfășoară în cadrul unei evaluări globale a
    politicii actuale și urmărește să înregistreze reacțiile consumatorilor și ale
    părților interesate cu privire la eficacitatea și relevanța măsurilor actuale,
    la coerența acestora cu acțiunile UE din alte domenii și cu privire la valoarea
    adăugată a implementării acestei politici la nivelul UE, explică eurodeputatul
    Daniel Buda:

    Deciziile importante de la Bruxelles sunt precedate de aceste consultări
    publice, unde opinia publică, la nivel european, are posibilitatea să vină şi
    să spună cum vede anumite lucruri, ce ar dori să li se ofere din partea sistemului
    agricol astfel încât sistemul agricol să aibă capacitatea de a-şi adapta oferta
    la nevoile cetăţenilor. Tocmai de aceea, Comisia Europeană, acum, când suntem
    în procesul discuţiilor consistente faţă de ceea ce înseamnă calitatea
    produselor alimentare, a venit cu această consultare publică.

    Trebuie să intri
    pe site şi să răspunzi la 20 de întrebări – cum vezi tu, cetăţean european, o
    problemă oarecare şi care sunt aşteptările tale. Pentru că politicile europene,
    şi de altfel, şi politicile la nivel naţional, nu pot să corespundă întocmai
    tuturor dorinţelor dacă oamenii nu vin şi le pun pe masă, pe calculator. De
    aceea, este foarte important să se răspundă la aceste chestionare, pentru că
    aşa avem posibilitatea să ne creionăm politicile la nivel european, conform
    dorinţelor şi nevoilor cetăţenilor europeni.

    Informațiile obținute prin intermediul acestei consultări
    vor reprezenta o contribuție valoroasă la pregătirea raportului privind
    măsurile de informare și de promovare referitoare la produsele agricole, a mai
    spus Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare
    Rurală din Parlamentul European. Pentru a-i încuraja pe cetățeni să participe
    la consultarea publică, în calitatea sa de eurodeputat, Daniel Buda a lansat şi un concurs, dotat cu premii constând în 10 excursii gratuite la
    Parlamentul European.

    Toți cei care, până la data de 11 septembrie inclusiv,
    vor completa chestionarul consultării publice și vor trimite pe adresa
    europarlamentardanielbuda@gmail.com o dovadă a completării (print-screenuri sau
    link-ul) intră automat în procesul de tragere la sorți. Comisia trebuie să
    prezinte Parlamentului European și Consiliului raportul în urma consultării
    publice până în data de 31 decembrie 2020.


  • Valoarea schimburilor comerciale de produse agricole ale UE

    Valoarea schimburilor comerciale de produse agricole ale UE

    Valoarea
    totală a importurilor şi exporturilor de produse agricole între Uniunea
    Europeană şi restul lumii a fost anul trecut de 275 de miliarde de euro,
    echivalentul a 7% din totalul comerţului internaţional cu bunuri în afara UE, conform
    datelor publicate marți de Eurostat, informează Agerpres.




    Deficitul a
    fost redus, anul trecut, deoarece valoarea exporturilor din blocul counitar s-a
    ridicat la 137 de miliarde de euro, în timp ce importurile au fost în valoare
    de 138 de miliarde de euro.




    Valoarea
    schimburilor comerciale ale UE, dublă față de anul 2002




    În privința
    volumului, Uniunea Europeană a importat 151 de milioane de tone de produse
    agricole, iar exporturile au ajuns la 99 de milioane de tone. În perioada 2002
    – 2018 volumul total al comerţului anual a avut o rată anuală de creştere de
    2,1%. Exporturile au crescut mai rapid (3,1%) decât importurile (1,5%).
    Creşterea medie anuală a preţurilor pentru exporturi (2,6%) a fost mai scăzută
    decât pentru importuri (2,8%).




    Eurostat mai
    arată că volumul schimburilor comerciale s-a dublat în perioada 2002-2018. În cei
    17 ani, exporturile au înregistrat o creştere medie anuală de circa 5,8%, în
    timp ce importurile au crescut în medie cu 4,3%. Volumul comercial total din
    aceeași perioadă au consemnat o creștere anuală medie de 2,1%. Creșterea
    exporturilor a fost, din nou, mai mare (3,1%) față de media importurilor (1,5%).

    Balanța importurilor și exporturilor de produse agricole în statele UE (Sursa: Eurostat)

    balanta-export-import-agricole-2018-eurostat.jpg




    Vegetalele,
    cele mai exportate și importate produse agricole




    Produsele
    agricole sunt împărțite în trei categorii: vegetale (pomi, plante, legume,
    fructe, cafea, cereale, seminţe şi ulei), produse alimentare (diverse tipuri de
    bunuri procesate precum zahărul, berea, tutunul şi furajele pentru animale) şi
    produse de origine animală (animale vii, carne, peşte, crustacee, produse
    lactate, ouă, miere etc).




    În 2018,
    produsele alimentare au reprezentat 57% din exporturilor de produse agricole
    ale Uniunii Europene, vegetalele – 22% – şi produsele de origine animală – 21%.
    Vegetalele au reprezentat anul trecut 48% din importurile de produse agricole
    ale blocului comunitar, produsele alimentare – 32% – şi produsele de origine
    animală – 20%.




    Importuri mari
    în România




    România a înregistrat
    anul trecut cea mai mare creștere a importurilor de produse agricole. Țara noastră
    a avut o producție record de cereale, în 2018, dar s-a confruntat cu o epidemie
    de pestă porcină care a făcut ravagii în rândul crescătorilor de animale.




    Astfel, România a importat alimente și animale vii de peste
    6 miliarde de euro, cu 2% mai mult față
    de anul 2017, conform datelor Eurostat. Exporturile au înregistrat o creștere de
    3,6%, valoarea totală fiind de 4,2 miliarde de euro.







  • UE îşi consolidează relaţiile cu Noua Zeelandă

    UE îşi consolidează relaţiile cu Noua Zeelandă

    Uniunea Europeană şi
    Noua Zeelandă îşi consolidează relaţiile comerciale. După ce, în 2017, cei doi
    parteneri se angajaseră să respecte un set de reguli de cooperare comercială,
    în luna mai a anul trecut Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care
    autoriza deschiderea negocierilor pentru Acordul de comerţ liber cu Noua
    Zeelandă.


    La sfârşitul săptămânii
    trecute, la Bruxelles, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat
    importanţa încheierii unui parteneriat comercial de durată cu Noua Zeelandă: Trebuie să facem tot posibilul pentru ca
    acordul comercial cu Noua Zeelandă să fie încheiat în cursul acestui an. Sunt
    convins de faptul că vom reuşi acest lucru până la finele mandatului meu, având
    în vedere optimismul şi entuziasmul care au marcat această întâlnire. Noua
    Zeelandă ocupă deja un loc important pe harta statelor aproape de inimile
    noastre. Nu există nimic între Noua Zeelandă şi Uniunea Europeană ce ar putea
    ridica probleme, deşi vom avea de discutat despre lucruri dificile şi
    solicitante. Relaţiile noastre comerciale se dezvoltă în cel mai bun mod posibil,
    avem idei noi în ceea ce priveşte reformele Organizaţiei Mondiale a Comerţului
    şi, de asemenea, vom discuta despre schimbările climatice nu doar la modul
    marginal. Acesta este un scop comun al Uniunii Europene şi al Noii Zeelande, al
    meu şi al premierului Noii Zeelande.



    În afara schimburilor
    comerciale care vizează bunurile şi serviciile, acordul bilateral între Uniunea
    Europeană şi Noua Zeelandă garantează recunoaşterea mutuală a anumitor
    certificate tehnice, inclusiv proceduri de evaluare pentru echipamente şi
    produsele medicale şi de telecomunicaţii, dar şi utilaje şi instalaţii
    mecanice. Uniunea Europeană este cel de-al treilea partener economic important
    al Noii Zeelenade, după China şi Australia. Valoarea totală a comerţului cu
    mărfuri s-a ridicat la 8,7 miliarde de euro în 2017. Exporturile Noii Zeelande
    către Uniunea Europeană sunt în mare parte reprezentate de produse agricole, în
    timp ce comunitatea europeană trimite spre Noua Zeelandă în special bunuri
    manufacturate.


    Ambii parteneri
    comerciali fac parte din Organizaţia Mondială a Comerţului. Printre cele mai
    importante provocări de pe agenda 2019 a parteneriatului comercial dintre
    Uniunea Europeană şi Noua Zeelandă se numără schimbările climatice, dezvoltarea
    durabilă şi protecţia mediului, dar şi lupta împotriva terorismului.


  • Planul Comisiei Europene pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite

    Planul Comisiei Europene pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite

    Uniunea Europeană se pregăteşte să poarte negocieri cu Statele Unite pentru reducerea sau eliminarea unor tarife pentru mărfurile industriale. Executivul comunitar a făcut public mandatul cu care doreşte să meargă la discuţii şi a anunţat în mod categoric că negocierile nu vor viza în niciun fel dosarul sensibil al agriculturii.

    Nu va fi vorba în nici un fel de negocierea unui acord tradițional de liber schimb. Pe masa discuțiilor va fi o propunere limitată, dar extrem de important în privința reducerii tarifelor vamale pentru produsele industriale, a ținut să precizeze încă de la început comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    După trecerea pe linie moartă a negocierilor privind încheierea Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii , care ar fi dus la crearea celei mari zone de liber schimb din lume, discuțiile dintre europeni și americani se concentrează acum pe reducerea barierelor şi pe creşterea comerţului cu servicii și produse.

    Este, de altfel, compromisul la care au ajuns, după întâlnirea pe care au avut la sfârșitul lunii iulie la Washington preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Întrevederea dintre cei doi avea loc după luni întregi de tensiuni în domeniul comerciale, apărute odată cu decizia Statelor Unite de a impune din iunie taxe vamale de 25 la sută pentru importurile de oțel din Uniunea Europeană și de 10 la sută pentru cele de aluminiu. A venit apoi reacția Bruxelles-lui, care a decis, ca măsură de retorsiune, suplimentarea tarifelor vamale pentru o serie de produse americane, precum whisky, motociclete , suc de portocale, haine sau încălțăminte.

    Dar de ce sunt importante acum discuțiile în privința eliminării sau reducerii taxelor vamale pentru unele produse industriale? Explicațiile vin din partea comisarului european pentru comerț, Cecilia Malmstrom: Tarifele vamale pentru produsele industriale sunt deja destul de mici pe ambele maluri ale Atlanticului. În medie de 4.2 la sută în Uniunea Europeană și de 3.1 la sută în Statele Unite. Vorbim însă de volum semnificativ al schimburilor comerciale, de 600 de miliarde de euro numai în 2017. Prin urmare, tăierea acestor taxe va avea un impact important asupra consumatorilor, dar și asupra afacerilor de ambele părți. Va aduce beneficii mai ales micilor întreprinderi, care sunt întotdeauna extrem de afectate de costurile birocratice.


    Două subiecte se anunță a fi extrem de importante pe agenda discuțiilor. Pentru unul dintre ele, reducerea a taxelor vamale pentru importurile de autovehicule americane, Uniunea Europeană se declară pregătită să negocieze cu Statele Unite și chiar să accepte unele concesii.

    Nu dă însă aceeași dovadă de aceeaşi flexibilitate și în privința produselor agricole: Nu ne propunem să negociem cu Statele Unite eliminarea sau reducerea taxelor vamale în privința produselor agricole. Acest dosar a fost lăsat deoparte așa cum am făcut și cu alte subiecte în privința cărora este greu să ne punem de acord, precum recunoașterea indicației georgrafice, serviciile publice sau drepturile de proprietate intelectuală, spune aceeași Cecilia Malmstrom.

    Agricultura s-a dovedit a fi, de altfel, o piatră grea de încercare și în timpul negocierilor privind încheierea Parteneriatului Transatlantic. Nu puțini au fost europenii care au crezut că, odată semnat, documentul va face loc pe piața comunitară pentru organismele modificate genetic.


  • Peste 35 milioane de euro disponibile pentru procesarea produselor agricole

    Peste 35 milioane de euro disponibile pentru procesarea produselor agricole

    Agenția pentru
    Finanțarea Investițiilor Rurale     anunță lansarea sesiunii de primire a
    proiectelor de investiții în procesarea
    și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole    ,
    prin intermediul schemei GBER aferente submăsurii 4.2 din cadrul PNDR 2020, în
    perioada 21 decembrie 2018 – 30 iunie 2019.


    Fondurile
    totale disponibile pentru această sesiune sunt de 35.348.504 euro, împărțite
    astfel: 21.209.103 euro pentru
    dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și de comercializare a
    produselor agricole și 14.139.401 euro pentru crearea de noi unități de
    procesare a produselor agricole.


    Călin
    NUȚU, directorul Direcției Relații Publice în cadrul AFIR, a declarat: Începând din 21 decembrie 2018, procesatorii
    pot depune online la AFIR solicitări de finanțare a proiectelor pentru
    investiții în procesarea produselor agricole pentru obținerea de produse
    neagricole, respectiv pentru: fabricarea pâinii, a prăjiturilor, a produselor
    proaspete de patiserie, fabricarea înghețatei, a sorbetului, fabricarea
    produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase, fabricarea alimentelor
    pentru utilizări nutriționale speciale, de exemplu lapte praf, alimente fără
    gluten , dar și fabricarea unor băuturi, cum ar fi berea artizanală. O
    investiție poate obține până la 2,5 milioane de euro prin PNDR, respectiv prin schema GBER aferentă submăsurii 4.2 .





    Pragul de calitate lunar pentru depunerea unui
    proiect este de 65 de puncte (21 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019) și scade
    treptat până la pragul minim de depunere de 15 puncte (1 – 30 iunie 2019).
    Depunerea proiectelor se realizează online pe site-ul AFIR.


    Toți
    cei interesați să pregătească documentația în vederea depunerii proiectelor pot
    consulta Ghidul solicitantului și anexele pentru schema GBER aferentă
    submăsurii 4.2, documente publicate pe pagina de internet, www.afir.info, la
    secțiunea Investiții PNDR.



  • Laptele praf degresat, în atenţia CE

    Laptele praf degresat, în atenţia CE

    La 29 ianuarie
    2018, Consiliul a hotărât o modificare temporară în ceea ce privește funcționarea
    mecanismului de intervenție publică
    pentru laptele praf degresat. Aceasta a presupus o modificare
    minoră la așa-numitul Regulament de
    stabilire, care vizează măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea
    comună a piețelor produselor agricole. Mai
    exact, Consiliul a hotărât să stabilească limita cantitativă pentru achiziționarea de lapte praf degresat la preț fix la zero tone pentru 2018.



    Ca urmare a
    situației dificile de pe piețele produselor lactate, stocurile de intervenție publică de lapte praf degresat din UE au crescut la aproape
    400.000 de tone în 2017, riscând astfel să pună o presiune substanțială asupra pieței, cu un
    impact negativ asupra prețurilor la produse lactate.


    Dorin Cojocaru,
    președintele Asociației Patronatului Român din Industria Laptelui (APRIL), ne-a
    declarat: Uitându-mă pe
    declarația respectivă, am și văzut acolo un stoc de 400.000 de tone de lapte
    praf în 2017, deci laptele acesta este stocat deja. Oricând poate să intre în
    piață, și el va intra în piață, dar nu cred că tot deodată, în anumite tranșe,
    măcar. Sper la atâta lucru, pentru că impactul e atât de mare, și vă spun de ce
    impactul e atât de mare: România produce pe an 4 milioane de tone de lapte și
    procesează, deci capacitatea de procesare și laptele care merge în procesare,
    ca mai departe să ajungă pe rafturile magazinelor, este cam de 1.200.000 de
    tone de lapte. Gândiți-vă, 400.000 de tone de lapte praf, să-l înmulțiți cu 10,
    dacă ar fi vorba de lapte praf reconstituit, dacă înmulțim cantitatea cu 10
    sunt 4 milioane. Și-atunci, acest stoc reprezintă exact producția pe un an a
    României, doar producția totală, nu cea procesată, care este de 1.000.000 de
    tone. Deci, impactul, eu spun, va fi unul necruțător pentru piața laptelui.



    Prin stabilirea
    limitei cantitative la zero pentru 2018, achiziționarea la preț fix nu va
    fi activată automat. Cu toate acestea, plasa de siguranță va rămâne în funcțiune, întrucât
    UE va putea în continuare să achiziționeze lapte
    praf degresat prin intermediul unei proceduri de licitație deschisă și să decidă, de
    la caz la caz, cât să cumpere și la ce nivel
    de preț. Regulamentul adoptat a intrat
    în vigoare la 31 ianuarie 2018.


  • Intensificarea cooperării între UE şi Japonia

    Intensificarea cooperării între UE şi Japonia

    Tratatul cu Japonia este în momentul de față cel mai mare acord comercial bilateral negociat de Uniunea Europeană. Documentul va aduce beneficii ambelor părți, va intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii și va include, pentru prima oară, un angajament în favoarea respectării Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice.

    Este un acord de o importanţă economică enormă. Va elimina majoritatea taxelor vamale pe care Uniunea le plătește în prezent pentru exporturile către Japonia. Vorbim despre una dintre cele mai mari economii ale lumii și de o populație cu un mare apetit pentru mâncarea și produsele europene, a spus comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    Și tot ea a completat lista facilităților oferite de această înțelegere, denumită oficial Acord de Parteneriat economic: Va înlesni exporturile de echipamente, produse farmaceutice, dispozitive medicale, automobile, haine. Iar acest lucru este benefic pentru locurile de muncă din aceste domenii. Înseamnă totodată o vastă oportunitate pentru sectorul agro-alimentar european pe o piață extrem de importantă.

    Și într-adevăr, în ceea ce priveşte exporturile de produse agricole europene, acordul va elimina taxele vamale pentru multe brânzeturi, precum Gouda şi Cheddar, precum şi pentru exporturile de vin. Va permite totodată Uniunii să îşi sporească în mod substanţial exporturile de carne de vită și de porc.

    Acordul va asigura totodată protecţia în Japonia a peste 200 de produse agricole europene de înaltă calitate, aşa-numitele produse care beneficiază de indicaţii geografice.

    Acordul comercial permite totodată accesul la servicii financiare, comerţ electronic, telecomunicaţii şi transporturi. De asemenea, înţelegerea garantează întreprinderilor din Uniune accesul la marile pieţe de achiziţii publice din 48 de oraşe mari din Japonia şi elimină obstacolele din calea achiziţiilor publice în sectorul feroviar.

    În domeniul construcțiilor de automobile, acordul prevede anumite perioade de tranziție înainte de deschiderea piețelor.

    După o serie de proceduri juridice, textul acordului va fi tradus din limba engleză și în celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii, dar și în japoneză. Comisia va transmite apoi acordul spre aprobare Parlamentului European și statelor membre, astfel încât intrarea în vigoare să aibă loc înainte de încheierea mandatului actual al executivului comunitar, mai precis în 2019.

    Iar preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, spune încă de pe acum că este vorba de o reușită la superlativ. În opinia sa, Uniunea Europeană și Japonia transmit un mesaj puternic în apărarea comerțului deschis, echitabil și reglementat.

    O aluzie la politica protecţionistă promovată de preşedintele american, Donald Trump, care după venirea sa la Casa Albă în ianuarie, a retras Statele Unite din Parteneriatul Trans-Pacific semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia.