Tag: produse agroalimentare

  • Piața de desfacere britanică post-Brexit

    Piața de desfacere britanică post-Brexit

    Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului
    European, Charles Michel, au semnat, în penultima zi a anului trecut, tratatele
    care reglementează relația Uniunii Europene cu Regatul Unit post-Brexit. Pentru
    ca înțelegerea să intre în vigoare, era nevoie de undă verde din partea
    Parlamentului European, dar Consiliul a aprobat
    aplicarea temporară a acordului până la votul din forul legislativ.


    Daniel Buda, eurodeputat din grupul
    popularilor, explică de ce Parlamentul European a cerut o prelungire a
    perioadei de provizorat:


    În momentul de față discutăm de un acord provizoriu, valabil până în jurul
    datei de 27 februarie. Parlamentul European, prin vocea președintelui David
    Sassoli a cerut prelungirea ceste stări de provizorat până când forul
    legislativ se va putea implica în evaluarea sectorială a cestui acord în așa
    fel încât sectoarele economice să nu aibă de suferit din această perspectivă.
    De altfel, am participat, zilele trecute, la conferința președinților (n.r. de
    comisii) unde s-a discutat despre această temă , mai exact despre Comisiile
    care trebuie să evalueze acest acord,
    fiecare pe domeniul său, dar și să evalueze implementarea acestui acord
    și respectarea clauzelor astfel încât să nu existe perturbări majore ale
    pieței.





    Probleme au apărut, însă, în ceea ce înseamnă transportul comercial dintre
    Uniune și Marea Britanie. Rafturile cu legume și fructe din Regatul Unit sunt
    deseori goale deoarece transporturile de marfă din țările UE sunt întârziate în
    punctele vamale. Mai mult, britanicii încep să resimtă și lipsa forței de
    muncă, în sectorul agricol, subliniază eurodeputatul Daniel Buda:


    Există dificultăți majore în ceea ce privește asigurarea cu legume și
    fructe a Mari Britanii. Firește, acest fapt dăunează într-o oarecare măsură și
    fermierilor din interiorul Uniunii Europene pentru că avem nevoie de o piață de
    desfacere și – dacă se face o paralelă cu embargoul impus Rusiei în urmă cu
    câțiva ani, perioadă în care, practic, nu se puteau exporta produse alimentare
    către Rusia din cauza disputelor cu Ucraina – suntem în aceeași logică acum cu
    Marea Britanie, dar din alte motive, și suntem preocupați de asigurarea unui
    flux continuu de produse, legume fructe și altele, pentru că discută de o piață
    de care noi avem nevoie.

    De altfel, și britanicii resimt, din informațiile pe
    care le avem, faptul că se confruntă cu o lipsă de fructe și legume, pentru că fermierii
    europeni încep să își găsească alte piețe de desfacere, însă britanicii , din
    nefericire, nu au la îndemână prea multe piețe de aprovizionare, mai ales că
    produsele din interiorul Uniunii Europene sunt de foarte bună calitate.
    Aceleași produse sunt în sectorul agricol, spre exemplu, și cu forța de muncă.
    Britanicii nu mai au același aflux de lucrători și sunt probleme care se vor
    resimți mult mai acut când vor intra culturile pe rol, fie că discutăm de fructe legume sau alte plante de acolo.

    Din
    nefericire, acest Brexit nu a folosit nimănui, dăunează tuturor, iar pentru
    noi, ca membri ai Uniunii Europene, suntem preocupați să minimizăm aceste
    efecte și să încercăm ajutăm mai departe și să creăm acele facilități necesare
    pentru producătorii din interiorul Uniunii – indiferent că discutăm de
    producători agricoli sau de oricare alte produse – pentru a avea o piață de
    desfacere.






  • Sistemele de calitate pentru produsele agroalimentare din Uniunea Europeană

    Sistemele de calitate pentru produsele agroalimentare din Uniunea Europeană

    Astăzi prezentăm pe scurt sistemele de calitate ale Uniunii Europene şi vorbim
    despre ultimul produs românesc înscris în Registrul denumirilor de origine
    protejate – vinul Adamclisi. Sistemele de calitate pentru produsele
    agroalimentare din Uniunea Europeană au ca scop protejarea indicaţiilor
    geografice şi a denumirilor de origine. Ele ajută companiile să câştige
    încrederea consumatorilor şi creează un cadru solid pentru protejarea şi
    promovarea produselor agroalimentare în interiorul şi în afara Uniunii Europene.

    Cu: Vasile Frâncu
    de la Crama Frâncu Adamclisi şi Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al
    Reprezentanţei Comisiei Europene în România


  • 100 de indicații geografice europene vor fi protejate în China

    100 de indicații geografice europene vor fi protejate în China

    Uniunea Europeană și China au încheiat zilele trecute negocierile privind un acord bilateral pentru protejarea împotriva imitațiilor și a uzurpării a 100 de indicații geografice europene în China și invers – a 100 de indicaţii din China în blocul comunitar. În urma acordului, câştigurile comerciale vor fi reciproce şi ambele părţi vor beneficia de produse de înaltă calitate.

    Sistemele de calitate ale Uniunii Europene urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse, pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale. Vorbim despre unul dintre cele mai mari succese ale agriculturii europene, sistemele respective având împreună peste 3.300 de denumiri înregistrate ca indicație geografică protejată sau denumire de origine protejată. Pe lângă acestea, aproximativ 1.250 de denumiri din afara Uniunii Europene sunt şi ele protejate în blocul comunitar, în mare parte graţie unor acorduri bilaterale, aşa cum este şi acest acord cu China. Ca valoare, piața indicațiilor geografice din Uniune este de aproape 75 de miliarde de euro, iar împreună, ele reprezintă 15,4% din totalul exporturilor de alimente și de băuturi ale Uniunii.

    China este a doua destinație pentru exporturile de produse agroalimentare din Uniunea Europeană, cu o valoare de aproape 13 miliarde de euro pe an. Este, totodată, a doua destinație a exporturilor Uniunii de produse protejate ca indicații geografice, reprezentând 9% din valoarea lor, aici fiind incluse vinurile, produsele agroalimentare și băuturile spirtoase.

    Potrivit Comisiei Europene, piața chineză are un puternic potențial de creștere pentru alimentele și băuturile europene, o clasă de mijloc în creștere şi apetenţă pentru produse europene emblematice, autentice și de înaltă calitate. Şi China dispune de un sistem de indicații geografice propriu, bine stabilit, cu specialități pe care europenii le vor putea descoperi acum, în urma acestui acord.

    Lista Uniunii Europene a indicațiilor geografice care urmează să fie protejate în China include produse celebre precum Cava, Champagne, Feta, Irish Whiskey, Münchener Bier, Ouzo, Polska Wódka, Porto, Prosciutto di Parma ori Queso Manchego. Dintre produsele chinezești, pe listă se află, de exemplu, pasta de fasole Pixian, ceaiul alb Antji, orezul Panjin sau ghimbirul Anqiu.

    Se preconizează că documentul va intra în vigoare înainte de sfârșitul anului viitor.


  • Oportunități de finanțare a produselor tradiționale

    Oportunități de finanțare a produselor tradiționale

    Procesatorii de alimente pot beneficia de sume considerabile din fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare. Aceasta se pot accesa cu respectarea anumitor condiții, după cum ne-a declarat chiar președintele Federației producătorilor de produse tradiționale din România, Călin Matieș.

    Îmbunătățirea competitivității producătorilor de produse tradiționale se poate realiza prin intermediul schemelor de calitate, prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

    Modalitățile de finanțare și măsurile care pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești sunt reprezentate în cadrul măsurii 16, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a -Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

    Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

    În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare. Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, de exemplu PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală), IF (întreprindere familială).

    Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ne-a spus: Parte dintre producători de produse tradiționale sunt procesatori, adică iau vinetele de la țăran pentru că acestea – vinete, ardei, roșii – nu pot fi produse tradiționale. Atunci, un produs tradițional este un produs procesat. Deci s-a intervenit asupra lui și s-a gătit produsul respectiv. Cei mai mulți, chiar dacă își aduc materia primă, se cheamă procesatori. În măsurile pe care ministerul le-a prezentat, trebuie, musai, să ai lângă tine și un cultivator.


    În prezent, este deschisă o sesiune până pe 30 aprilie 2019 în valoare de aproximativ 11 milioane de euro atât pentru sM 16.4, cât și pentru sM 16.4a Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

    Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicant pentru acest sprijin este de 100.000 de euro. Această măsură este considerată un instrument benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și creării lanțului scurt alimentar.


  • UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

    UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

    În 2016, comerțul în afara Uniunii Europene cu
    produse agricole a reprezentat 7,6% din totalul comerțului internațional UE-28.
    Datele privind comerțul cu produse agricole sunt esențiale pentru două politici
    importante ale Uniunii Europene: politica agricolă comună și politica
    comercială comună, care gestionează relațiile comerciale cu țările din afara
    Uniunii. Uniunea Europeană rămâne primul exportator de produse agroalimentare
    la nivel mondial. Valoarea totală a importurilor și exporturilor de bunuri
    agricole între UE-28 și restul lumii a fost de 263 miliarde EURO în 2016.
    Această valoare monetară a reprezentat 244 milioane de tone de mărfuri
    agricole.




    Cu explicaţii, Phil Hogan, comisarul european
    pentru agricultură şi dezvoltare rurală: Cele mai importante destinații de
    export pentru exporturile de produse agricole din Uniunea Europeană în 2016 au
    fost SUA, China, Elveția, Japonia și Rusia. Cele mai mari creşteri s-au
    înregistrat la produsele primare și cele prelucrate, valoarea exporturilor la
    carnea de porc a crescut cu o treime, în timp ce exporturile de ulei de măsline
    au crescut cu aproape 20%. Creșteri semnificative ale valorii exporturilor de
    produse, cum ar fi carnea de porc și untul, arată că o exercitare robustă a
    exporturilor de produse agroalimentare are potențialul de a adăuga valoare în
    mii de comunități rurale, și poate aduce economii fiecărui stat membru al Uniunii,
    contribuind la vitalitatea acestor comunități. Astfel, sectorul agroalimentar
    aduce o contribuție masivă și pozitivă la activitatea economică a Uniunii Europene.
    Este un sector care depinde de fermierii care asigură producția primară și care
    subliniază valoarea Politicii Agricole Comune ca o politică care sprijină
    agricultura europeană și asigură standarde de înaltă calitate și de siguranță,
    care fac ca alimentele noastre să fie populare și căutate în întreaga lume.