Radio România Internațional

Tag: produse alimentare

  • Îngrijorările românilor

    Îngrijorările românilor

    Trei sferturi dintre români și
    anume 76% sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică, care le-ar putea influenţa
    situaţia financiară. Aceasta este concluzia care reiese din rezultatele unui
    barometru intitulat     Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România     realizat luna trecută pe un eşantion format din 1.000 respondenţi cu
    vârsta între 18-50 de ani. Acesta a fost realizat de Uniunea Naţională a
    Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) și Institutul
    Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).


    Analiza arată că inflaţia
    galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenţi,
    urmată de război – pentru 64%, incendii şi accidente auto pentru 61%. Pandemia
    și/sau îmbolnăvirile constituie o sursă de neliniște pentru 57% dintre români. Odată cu înaintarea în
    vârstă, crește proporţia celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare
    faţă de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite, mai relevă sondajul.
    Totodată, cei care locuiesc în mediul urban şi cei cu venituri medii sunt mai
    curând îngrijoraţi de aceste aspecte.


    Evoluţia inflaţiei i-a afectat pe unul
    din doi români, în contextul în care puţin peste jumătate dintre respondenţi
    spun că, în ultimul an, veniturile le-au rămas la fel, mai relevă barometrul. De
    altfel, rata inflației crește, în România, în mod constant în ultima periodă. Această
    situație a fost generată de mărirea prețurilor la gazele naturale, la
    combustibili, energie electrică, mărire care antrenează scumpiri în lanț.


    Datele
    publicate, recent, de Institutul Național de Statistică arată că cele mai mari
    scumpiri s-au înregistrat, în ultimul an, la gaze naturale, produse alimentare
    precum ulei, mălai, făină, cartofi, servicii de salubritate. Specialiștii
    estimează că inflația va continua să crească o perioadă de timp, iar conflictul
    din Ucraina care afectează exporturile vor menține prețurile cerealelor
    ridicate.


    Sondajul mai indică faptul că, în pofida evoluţiei economice, aproape
    4 din 10 intervievaţi sunt de părere că vor economisi mai mult în următorul an,
    în timp ce, anul trecut, doar 2 din 10 respondenţi declarau acest lucru.
    Similar cu 2021, depozitele bancare ar fi principalul loc unde şi-ar plasa
    disponibilităţile financiare, 4 din 10 alegând această metodă.

    De asemenea, un
    sfert dintre respondenți afirmă că ar investi în imobiliare. Acum, mai mult ca
    niciodată, este important pentru oameni să ştie că există metode de economisire
    sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecţie financiară oferite
    de asigurările de viaţă. Asigurările pot reprezenta o soluţie eficientă de a
    conferi sustenabilitate întregului patrimoniu şi finanţelor unei familii,
    a declarat Alexandru Ciuncan, director general Uniunea Naţională a Societăţilor
    de Asigurare şi Reasigurare din România.



  • Strategia ,,De la fermă la consumator” în atenția comisiilor AGRI și ENVI din P.E.

    Strategia ,,De la fermă la consumator” în atenția comisiilor AGRI și ENVI din P.E.

    La începutul acestei săptămâni comisiile AGRI și ENVI din Parlamentul European au votat mai multe amendamente la strategia ,, De la fermă la consumator. Acestea se referă la noi propuneri privind viitorul PPP-urilor (produse de protecția plantelor), precum și taxele pentru anumite produse alimentare.

    (Voce: Nicolae Ditaru, fermier, Alina Crețu, director executiv Asociația producătorilor de porumb din România (APPR)


  • Consultare publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare ale UE

    Consultare publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare ale UE

    În luna mai, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind politica
    Uniunii Europene de promovare a produselor agricole și alimentare, pentru stimularea
    competitivității și a consumului produselor provenind din UE, în interiorul și
    în afara Uniunii.Cetățenii și părțile interesate pot să-şi exprime punctele de vedere până
    pe 11 septembrie 2020. Astăzi aflăm care este scopul acestei consultări şi care
    sunt propunerile unei asociaţii de producători de produse bio din România.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Marian
    Cioceanu, preşedintele Asociaţiei BioRomânia


  • Scheme de calitate pentru produsele alimentare

    Scheme de calitate pentru produsele alimentare

    Realizarea de schemele de calitate pentru produsele alimentare recunoscute la nivel de UE, reprezintă un obiectiv pentru organizațiile profesionale din sectorul industriei de profil şi care i-ar putea ajuta, în acest fel, pe producători să beneficieze de fonduri europene pentru promovare sau chiar etichetarea produselor.



    În acest sens, sunt in lucru trei scheme de calitate care vor fi depuse în acest an, după cum ne-au spus în dezbaterea de astăzi domnul Ștefan Pădure, din partea Asociației pentru promovarea alimentului românesc, precum și domnul Călin Matieș, președintele Federației naționale a producătorilor de produse tradiționale din România.



  • Dublul standard practicat în țările UE

    Dublul standard practicat în țările UE

    Uniunea
    Europeană avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite
    practici incorecte din comerț și producție, cum ar fi dublul standard.


    Proiectul
    de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE acoperă modifică
    Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva
    2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind
    clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea
    prețurilor.


    Proiectul
    mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat
    în Jurnalul Oficial al UE. Apoi România și celelalte state membre UE vor fi
    obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se
    aplice prevederile directivei.


    Cea
    mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile
    de dublu standard mai ales la alimente.


    Ce reprezintă dublul standard și sub ce formă regăsim astfel de
    produse în România?

    Costele Stanciu-Președintele Asociației Pro Consumatori
    explică: Dublul standard
    este de fapt o falsificare la scară mare a produselor alimentare și
    nealimentare.S-a vorbit mai mult despre alimente.De fapt, avem de a face cu o
    falsificare a alimentelor la scară mare, iar legilația , pe care o are România
    în acest moment și mă refer la OUG 21/1992 privind protecția consumatorilor
    pedepsește falsificarea alimentelor.Există o sancțiunr complementară, care
    prevede închiderea definitivă a unității comerciale care practică ,
    comercializarea de alimente falsificate.De fapt asta reprezintă dublul standard
    .Mare cantitate din mărfurile ce intră în categoria dublului standard se
    comercializează în mari structuri comerciale.




    Ce mai spune
    Consiliul UE că va aduce nou proiectul de directivă în comerț:

    -sporirea
    armonizării și simplificarea unor criterii utilizate pentru a determina
    nivelul sancțiunilor pentru încălcările legislației UE în materie de
    protecție a consumatorilor;

    -dreptul
    la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori atunci când aceștia
    sunt afectați de practicile comerciale neloiale, cum ar fi marketingul
    agresiv, cu condiția ca aceste măsuri să fie proporționale, eficace și să
    nu afecteze aplicarea altor măsuri reparatorii de care pot beneficia
    consumatorii în temeiul dreptului național sau al UE.


  • Studiu privind dublul standard de calitate a produselor în UE

    Studiu privind dublul standard de calitate a produselor în UE

    Comisia a publicat, luni, rezultatele unui studiu prin care au fost testate diverse produselor alimentare, iar concluziile arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar compoziția este diferită.



    Centrul Comun de Cercetare, serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere, a analizat aproape 1.380 de mostre din 128 produse alimentare, provenite din 19 state membre ale UE. Comisia Europeană a constat că, în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele, însă 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită, informează Calea Europeană.



    1 din 10 produse testate are același ambalaj, dar o compoziție diferită



    De asemenea, 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în toate statele Uniunii Europene, aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.


    Cercetătorii au mai observată că 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită. Astfel, partea frontală a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.


    Cu toate acestea, Comisia arată că utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, compoziția diferită a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.



    “Nu există dovada unui decalaj între Vest și Est”



    Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a punctat că studiul nu arată un decalaj între Europe de Vest și cea de Est, dar și îngrijorarea față de diferențele între produsele analizate: Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a spus oficialul european.



    În același timp, Comisia Europeană precizează: În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.”



    România nu a participat la cercetare



    Deși tema produselor cu dublu standard a fost puternic promovată în campania electorală pentru alegerile europene, România nu a trimis informații despre calitatea produselor din țara noastră. La sondaj au participat următoarele state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.



  • Protecţia consumatorilor în UE

    Protecţia consumatorilor în UE

    Concurenţa în Uniunea Europeană exercită o presiune constantă asupra
    întreprinderilor pentru a pune la dispoziţia consumatorilor o ofertă cât mai
    variată, la cele mai bune preţuri. Concurenţa face parte din regulile de joc
    ale unei pieţe libere şi este în interesul consumatorilor, beneficiarii finali.
    Dar cum uneori, întreprinderile încearcă să denatureze concurenţa, Comisia Europeană luptă pentru a garanta buna
    funcţionare a pieţelor şi câteodată trebuie să prevină sau să corecteze
    comportamentele anticoncurenţiale.


    Recent Comisia Europeană a blocat fuzionarea a doi mari producători
    de oţel din Uniunea Europeană, iar Comisarul european Margrethe Vestager,
    responsabil cu politica în domeniul concurenței, a explicat motivele aceastei
    decizii: Astăzi Comisia a
    decis să se opună fuzionării a doi mari producători de oţel. Investigaţia
    noastră a arătat că această fuziune ar fi dus la un preţ mai mare pentru
    produsele de oţel, folosite în industria de ambalat conserve şi de către
    manufacturierii principali. Aceasta ar fi dăunat competitivităţii europene, în
    aceste sectore şi ar fi condus la creşterea preţurilor, pentru consumatorii ce
    cumpără produse conservate şi maşini.


    Firmele interesate să fuzioneze ar fi trebuit să aducă dovezi că
    respectă regulile competitivităţii, dar cum nu au făcut-o, Comisia Europeană a
    intervenit şi a blocat fuzionarea. Comisarul european Margrethe Vestager a
    adăugat: Decizia de azi e
    doar a zecea fuziune pe care o blocăm, în ultimii 10 ani. Pe aceeaşi perioadă
    am aprobat peste 3 mii de fuziuni, iar 90 % dintre acestea s-au încheiat fără
    condiţii suplimentare. Am observat un val de fuzionări recent. Doar anul trecut
    numărul de fuzionări, cu care Comisia a fost notificată, a depăşit 400.
    Principiul nostru atunci când analizăm aceste fuzionări este mereu acelaşi: să
    ne asigurăm că pentru consumatorii europeni nu există niciun prejudiciu de
    tipul creşterii preţului, reducerea gamei de produse din care pot alege sau
    scăderea inovaţiei.


    Şi cum oţelul este parte esenţială a multor produse, Comisia
    Europeană a vrut să se asigure că această fuzionare nu va conduce la creşterea
    produselor ambalate în conservă din supermarketuri sau a celor folosite în
    industria constructoare de maşini. Şi cum în aceste domenii industriale sunt
    angajaţi milioane de europeni, ei depind de un acces competitiv la oţel, pentru
    ca afacerile lor să fie viabile. Industria ambalării produselor alimentare are
    peste 60 mii de angajaţi. Aşa că preţul oţelului este important pentru multe
    companii, de el depinzând ca preţul produselor finale să fie tot accesbil. Şi
    în acest sens am primit explicaţii că din preţul unei conserve de roşii, de
    exemplu, jumătate o reprezintă preţul cutiei de conserve.




  • Noi avantaje pentru consumatorii europeni

    Noi avantaje pentru consumatorii europeni

    Sancțiunile
    mai severe legate de cifra de afaceri anuală a companiilor vor oferi în sfârșit
    autorităților de protecție a consumatorilor mijloace pentru a-i pedepsi aspru
    pe cei care trișează. A trișa nu poate fi rentabil, a spus comisarul european Věra
    Jourová    , responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de
    gen.


    A
    fost adoptat un act legislative pentru protectia consumatorilor europeni
    extreme de important. Actul legislative cuprinde patru lucruri esentiale, in
    primul rand a fost imbunatatita     protectia consumatorilor online,apoi
    autoritatile din state mebre au posibiltatea sa pedepseasca infractorii si
    consumatorii pot primi compensatiile pe care le merita si se interzice     calitatea
    duala a alimentelor    . Regulile
    care se aplica off line trebuie sa se aplice si on line, extindem protectia
    consumatorilor pentru a acoperi serviciile digitale.     Acest
    act normativ le da posibilitatea autoritatilor din statele membre de a pedepsi
    infractorii, pentru ca in prezent autoritatile nu aveau instrumentele necesare
    pentru a pedepsi aceste practici. Marile corporatii nu au nicio teama cand este
    vorba de a insela sau a frauda pentru ca nu se confrunta cu penalizari.     Aceste
    penalizari difera in Uniunea Europeana si sunt prea mici. Dar conform acestui
    act normativ autoritatile nationale vor putea impune sanctiuni pana la 4% din
    cifra de afaceri anuala.     Inselatul
    consumatorilor nu trebuie sa fie posibil fara sa platesti un pret.     E
    nevoie de o astfel de schimbare pentru ca in UE sistemul este
    incomplet, in 9 satele europene membre nu exista posibilitatea unei
    actiuni de grup in instanta, in altele exista prevederi insa divergente si
    incomplete prin urmare sistemul la nivel european este ineficient si nivelul de
    protectie este diferit. Modul UE al actiunilor reprezentative va avea cateva
    caracteristici, doar organizatii calificate, grupuri de consumatori vor putea
    initia o cauza in instanta in numele consumatorilor.     Cooperarea
    intre tari este foarte importanta, solutionarea in afara instantei va putea fi
    posibila. Noul acord va permite ca totul sa fe transparent, iar consumatorii vor
    fi despagubiti in viitor.


    Va
    fi intensificata lupta impotriva calitatii duale a produselor alimentare. A
    fost modificata directiva aferenta pentru a interzice aceasta calitate duala a
    produselor alimentare si astfel tarile vor avea instrumentele de care au nevoie
    pentru a actiona impotriva acestei practici.


    Dupa
    cu a spus presedintele Junker anul trecut, nu pot exista cetateni de rang 2 in
    UE. Multi oameni se asteapta la schmbari si imbunatatiri si este o oportunitate
    ca politicienii nationali sa arate ca lucrurile pot fi imbunatatite.


    Prin
    acest act legislativ se dorește consolidarea drepturilor consumatorilor în
    mediul on-line, abordarea
    produselor de consum cu dublu standard de calitate, dar și punerea
    la dispoziția consumatorilor a unor instrumente prin care să se
    asigure că le sunt respectate drepturile și să obțină despăgubiri.


  • O nutriţie sănătoasă pentru copiii din Europa

    O nutriţie sănătoasă pentru copiii din Europa

    Societatea
    europeană se concentrează asupra consolidării sistemelor de sănătate şi economice,
    iar generaţiile tinere reprezintă garanţia continuării cu succes a acestor
    demersuri. Numărul mare de îmbolnăviri cauzate de un stil de viaţă nesănătos
    este principala problemă a actualei generaţii. Tot mai mulţi tineri europeni se
    confruntă cu afecţiuni cronice grave, ca diabetul sau obezitatea, iar
    instituţiile europene sunt preocupate de această situaţie.     Nutriţia reprezintă un factor de bază, care contribuie la păstrarea
    unei stări optime de sănătate. Printr-o nutriţie corectă, afecţiunile cronice
    care afectează copiii şi tinerii europeni pot fi prevenite.


    Cu ocazia
    conferinţei care avut loc în Bulgaria, pe tema importanţei nutriţiei sănătoase
    a copiilor, John Ryan, director al departamentului de sănătate publică din
    Comisia Europeană, a subliniat necesitatea unei abordări corecte a problemelor
    legate de afecţiunile cronice în Uniunea Europeană: Problema
    nutriţiei copiilor este extrem de importantă, dintr-un motiv simplu: un număr
    mare din populaţia noastră actuală suferă de afecţiuni cronice, acestea
    incluzând obezitatea. Este extrem de important ca, pe viitor, să găsim o
    manieră mai eficientă de a-i proteja pe copii de obsezitatea infantilă, pentru
    ca ei să se dezvolte sănătos şi să nu sufere de povara bolilor cronice, de care
    suferă populaţia în prezent. De asemenea, există şi un aspect economic al
    problemei, dincolo de aspectul sănătăţii. Dincolo de numărul mare de oameni
    care suferă de afecţiuni cronice, ne confruntăm şi cu costurile mari ale
    sistemelor noastre de sănătate. Aproximativ 70% din aceste costuri sunt legate
    de tratamentele pacienţilor care suferă de afecţiuni cronice. Dacă nu ne oprim
    din a avea stiluri de viaţă şi obiceiuri nesănătoase, această chestiune se va
    extinde şi asupra generaţiilor noi, îngreunând sisteme de sănătate şi sistemele
    economice. Este un subiect extrem de important şi este extrem de important să
    subliniem necesitatea unui stil de viaţă sănătos pentru oamenii tineri, astfel
    încât generaţiile ce vor urma să poată creşte într-o manieră mai sănătoasă, să
    nu sufere de boli cronice, aşa cum se întâmplă cu generaţia de astăzi.



    Cadrul legislativ actual al Uniunii
    Europene prevede, prin regula etichetării obligatorii a produselor, ca atât
    ingredientele, cât şi valorile nutritive ale produselor alimentare destinate
    consumului copiilor să fie exprimate clar, lizibil. Registrul Uniunii Europene
    pentru Nutriţie şi Sănătate enumeră toate menţiunile nutriţionale permise şi
    toate menţiunile de sănătate autorizate ca surse de referinţă. Astfel, este
    asigurată o transparenţă deplină pentru consumatori şi operatorii din sectorul
    alimentar.


  • România, acţiuni pentru identificarea produselor alimentare cu dublu standard de calititate

    România, acţiuni pentru identificarea produselor alimentare cu dublu standard de calititate

    Autorităţile naţionale trebuie să stabilească
    dacă societăţile comerciale încalcă dispoziţiile Uniunii Europene atunci când
    calitatea produselor pe care le vând diferă în funcţie de ţară. România va face
    în următoarea perioadă 5 teste pe diferite tipuri de produse alimentare.


    Cerințele relevante din
    legislația Uniunii Europene referitoare la siguranța alimentară și la protecția
    consumatorilor, la care autoritățile trebuie să se raporteze atunci când
    analizează o posibilă problemă de dublu standard de calitate a produselor
    alimentare sunt Regulamentul privind informarea despre produsele alimentare,
    conform căruia consumatorii trebuie să primească informații exacte și
    suficiente despre un anumit produs alimentar (de exemplu, pe eticheta unui
    produs alimentar trebuie să fie menționate toate ingredientele produsului
    respective) şi Directiva privind practicile comerciale neloiale, prin care sunt
    interzise practicile comerciale neloiale, cum ar fi comercializarea de produse
    care poartă aceeași marcă într-un mod care ar putea induce consumatorii în
    eroare.


    În orientările Uniunii Europene
    privind dublul standard de calitate a produselor alimentare sunt descrise
    etapele pe care autoritățile naționale de protecție a consumatorilor și de
    siguranță alimentară trebuie să le parcurgă pentru a determina dacă
    producătorii încalcă respectivele dispoziții. Dacă încălcarea are dimensiuni
    transfrontaliere, autoritățile de protecție a consumatorilor o pot urmări la
    nivel european, prin intermediul rețelei de cooperare pentru protecția
    consumatorilor. Responsabilitatea de a asigura că societățile comerciale
    respectă legislația Uniunii Europene în ceea ce priveşte produsele alimentare
    cu dublu standard de calitate le revine autorităților naționale de protecție a
    consumatorilor și de siguranță alimentară.

    Ce urmează să facă România în
    următoarea perioadă, aflăm de la Bogdan Pandelică directorul Agenţiei Naţionale
    pentru Protecţia Consumatorilor: Noi am luat în discuţie să facem o perioadă
    de timp câte 5 teste pe diferite tipuri de produse alimentare fie că vorbim
    despre produse din lapte, din carne, conserve, fructe sau legume, pentru a
    vedea dacă corespunde produsul din vest cu cel din est.




  • Aplicarea legislației UE la produsele cu dublă calitate

    Aplicarea legislației UE la produsele cu dublă calitate

    Comisia Europeană a publicat setul
    de orientări referitoare la legislația Uniunii Europene în materie de siguranță
    alimentară și de protecție a consumatorilor care se aplică în cazul produselor
    cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile
    naționale vor putea să stabilească dacă societățile comerciale încalcă
    dispozițiile Uniunii Europene atunci când calitatea produselor pe care le vând
    diferă în funcție de țară.




    Věra Jourová, comisarul pentru
    justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: Ce va face Comisia: o
    opinie juridică clară. A doua sarcină a Comisiei este metodologia comună de
    testare a produselor, deoarece auzim reclamațiile din partea comercianților și
    producătorilor că folosim diferite metodologii pentru testarea produselor din
    diferite state membre și că rezultatele nu sunt comparabile și suficient de
    credibile. Astfel vom investi aproximativ 1 milion de euro pentru pregătirea
    metodologiei realizate de Centrul European de Cercetare. Vom obține rezultatele
    preliminare până la sfârșitul anului. Comisia va ajuta autoritățile naționale
    să îndeplinească această a doua
    sarcină prin intermediul Autorităților Naționale de
    Supraveghere a Pieței care efectuează testarea și lansează procedura împotriva
    producătorilor care aplică practici comerciale neloiale, care vând sau produc
    un produs alimentar cu dublu standard sub aceeași marcă. Statele membre vor
    face acest lucru la nivel transfrontalier, în colaborare cu colegii lor din
    alte state membre. Comisia va contribui nu numai la metodologia de testare, ci
    și la consultarea continuă, dacă este necesar, sau prin o anumită anumită
    coordonare, dacă este cazul, la nivel național.




    Jean-Claude
    Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat că nu va accepta ca în
    unele părți ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în
    alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice şi că autoritățile naționale
    trebuie să beneficieze de competențe sporite pentru a elimina orice practici
    ilegale.


  • De ce cresc preţurile?

    De ce cresc preţurile?


    În România ultimilor ani, a devenit o nefericită regulă ca în preajma sărbătorilor – Paşte, Crăciun sau Anul Nou, preţurile produselor alimentare să crească ilogic de mult. Retailerii au fost primii învinuiţi că profită de aceste perioade de peste an, când consumul este cu mult peste medie, pentru a-şi rotunji veniturile pe seama cumpărătorilor, care ar scoate din buzunar oricât doar ca festinurile să rămână – aşa cum obişnuiesc – cât mai bogate.



    Anul acesta, scumpirile frizează, însă, deja, absurdul. De câteva săptămâni, ouăle, carnea şi produsele lactate, în special untul, s-au scumpit inexplicabil, în unele cazuri, preţul dublându-se la raft. La ouă, majorările sunt puse pe seama unei scăderi a producţiei odată cu venirea iernii, dar şi a crizei de pe piaţa europeană provocată de scandalul contaminării cu Fipronil, care a afectat ferme din Olanda, Franţa şi Belgia.



    Tot o criză europeană este invocată şi când vine vorba de scumpirea untului. În ce priveşte preţul cărnii, acesta este mai piperat, cu toate că Asociaţia română a Crescătorilor şi Exportatorilor afirmă că, la pasăre şi porc, a scăzut la poarta fermei cu până la 30% faţă de anul trecut. Însuşi ministrul Agriculturii de la Bucureşti, Petre Daea, susţine că majorările de preţuri nu se justifică: “La fiecare produs ne-am dus să vedem în raft ce se întâmplă, ne-am dus să vedem ce se întâmplă la producător. Am constatat la producător că nu există modificări în costul de producţie. Noi nu găsim elemente obiective care să justifice un asemenea preţ şi atunci am solicitat răspuns de la Consiliul Concurenţei, pentru că ei sunt specializaţi, au şi instrumente legale, să vedem dacă există şi alţi factori perturbatori pe piaţă.”



    Printre factorii care pot influenţa costurile producătorilor şi transportatorilor se numără creşterea tarifelor la energie şi carburanţi sau deprecierea monedei naţionale, leul, faţă de euro. E imposibil, însă, ca aceştia să fi condus la actuala dublare a preţurilor – declară preşedintele sindicatelor din industria alimentară, Dragoş Frumosu: “Este greu să penalizezi pe cineva, pentru că, până la urmă, piaţa este liberă. Problema este bătaia de joc a celor care fac lucrul ăsta nejustificat faţă de consumatorul care le aduce – dacă discutăm despre alimente – în fiecare zi bani direct în buzunare.”



    În timp ce Dragoş Frumosu identifică un “joc” la nivel internaţional din care au de câştigat producătorii, preşedintele patronatelor din industria alimentară, Sorin Minea, nu crede într-o teorie a conspiraţiei. El susţine că actualele scumpiri sunt doar începutul unui proces ale cărui efecte majore se vor vedea pe parcursul anului viitor: “În majorările de preţuri vor intra toate costurile suplimentare: curent electric, energie, combustibil, inflaţie, deprecierea leului, mărirea salariului brut. Toate astea vor concura la formarea unui nou preţ.” Potrivit datelor INS, în primele zece luni, preţul energiei electrice s-a majorat cu peste 7%, energia termică s-a scumpit cu aproximativ trei procente, iar gazele, cu aproape două.




  • În dezbatere, siguranţa alimentară

    În dezbatere, siguranţa alimentară

    Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi de modul de hrănire, iar aditivii alimentari sunt consideraţi pe plan mondial a treia cauză a mortalităţii, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie. Folosirea aditivilor nu este justificată atunci când doza utilizată pune în pericol săntatea consumatorului, diminuează valoarea nutritivă a produsului alimentar sau maschează anumite defecte majore, ascunse, ale produselor alimentare.



    Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, iar mulţi dintre aceştia s-au dovedit a fi periculoşi pentru om. Este şi motivul pentru care unele ţări din sud-estul Europei au sesizat Comisia Europeană privind standardele duble ale calității unor produse. Ele acuză unele companii occidentale că le furnizează produse de o calitate inferioară, deşi este folosită aceeaşi marcă precum în Vest. Aflat în vizită la Bucureşti, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, a afirmat că este cu totul inadmisibil să existe produse alimentare cu dublă calitate, în funcţie de ţara europeană unde sunt vândute.



    El a promis o metodologie comună care să le permită ţărilor membre să facă analizele necesare, dar şi un cadru juridic adecvat. Oficialul european a subliniat că aceste produse alimentare care au o dublă calitate afectează pe termen lung sănătatea consumatorilor, în final însemnând costuri mai ridicate, întrucât au un conţinut mai mare de zaharuri, care consumate pe termen lung creează probleme semnificative, cancer sau boli cronice.



    În România a fost înfiinţat un grup de lucru, format din reprezentaţi ai Ministerului Agriculturii, Autorităţii Sanitar-Veterinare şi Protecţia Consumatorilor, în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor importate din vestul Europei. Rezultatele unui studiu comparativ realizat în această vară pe alimente susceptibile că ar fi de calitate inferioară au arătat diferenţe la 9 din 29 de probe analizate, dar oficialii români susţin că produsele respective nu pun în pericol sănătatea populaţiei.



    Subiectul a fost dezbătut şi la Bratislava, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unui summit unde a fost reprezentată şi România, în încercarea de a combate comercializarea alimentelor de calitate inferioară în ţările intrate mai nou în Uniunea Europeană. Participanţii au stabilit un mod de colaborare, pentru a identifica produsele care ar putea prezenta parametri de calitate diferiţi, în funcţie de piaţa de desfacere. Astfel, experţii români vor lucra împreună cu europarlamentarii pentru reglementarea domeniului.