Radio România Internațional

Tag: produse ecologice

  • Protectia consumatorilor: Combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare

    Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice se referă la punerea pe piață a unor produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. Potrivit unor criterii comune propuse de Comisia Europeană pentru combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare, consumatorii vor dispune de mai multă claritate și de asigurări mai solide că, atunci când un produs este vândut ca produs ecologic, acesta este cu adevărat ecologic.

    Normele vor aduce avantaje nu numai consumatorilor, ci și întreprinderilor. Cele care depun eforturi reale pentru ca produsele lor să fie mai sustenabile din punctul de vedere al mediului vor fi recunoscute și recompensate mai ușor de către consumatori și își vor putea spori vânzările, în loc să se confrunte cu o concurență neloială.

    Un studiu din 2020 al Comisiei a evidențiat faptul că, în UE, peste jumătate din declarațiile de mediu examinate s-au dovedit a fi vagi, înșelătoare sau nefondate, iar 40 % nu au fost susținute cu dovezi.

    Absența unor norme comune pentru întreprinderile care fac declarații de mediu voluntare conduce la dezinformare ecologică și creează condiții de concurență inechitabile pe piața UE, în detrimentul întreprinderilor cu adevărat sustenabile. Conform propunerii Comisiei,atunci când aleg să facă o declarație de mediu cu privire la produsele sau serviciile lor, întreprinderile vor trebui să respecte norme minime privind modul în care susțin cu dovezi și comunică declarația respectivă.

    Propunerea vizează declarațiile explicite, cum ar fi: tricou fabricat din sticle din plastic reciclat sau produse de protecție solară care protejează oceanele. De asemenea, normele și etichetele de mediu vor fi mai clare.

    Mulți europeni doresc să contribuie la o lume mai sustenabilă prin produsele pe care le cumpără, de aceea ei trebuie să poată avea încredere în declarațiile de mediu, susține Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European. Propunerea de directivă privind declarațiile de mediu va fi supusă aprobării Parlamentului European și a Consiliului.


  • Comisia încurajează producţia agricolă ecologică

    Comisia încurajează producţia agricolă ecologică

    Avem în momentul de față diferențe între statele membre. Austria este lider absolut în dezvoltarea fermelor ecologice, cu 26 la sută din terenurile agricole folosite în producția organică. Sunt însă și state membre în care ponderea este de doar 3 la sută și poate chiar mai mică de atât. Este cazul unor țări precum Bulgaria, România, Irlanda, Olanda sau Malta, a spus comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la prezentarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice.

    Prin aceasta strategie ne propunem sa atingem ținta ca 25 la sută din terenurile agricole să fie utilizate pentru producția ecologică până în anul 2030. Este un obiectiv ambițios pentru că în prezent proporția la nivel european este de doar 8.5 la sută, a ținut să adauge el.

    Beneficiile sunt și ele însă pe măsura provocărilor. Potrivit unei analize făcute de executivul comunitar, câmpurile cultivate în mod ecologic prezintă cu aproape 30 de procente mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice. Iar fermierii ecologici obțin venituri mai mari.

    Planul de acţiune este conceput în așa fel încât să ofere agriculturii ecologice, aflată deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. Măsurile propuse sunt structurate în jurul a 3 axe: stimularea consumului, văzută ca un element esențial menit să-i încuraja pe fermieri să se orienteze către agricultura ecologică, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea sustenabilităţii sectorului.

    Iar pentru a atrage atenția publicului larg asupra producției organice, Comisia va organiza în fiecare an o Zi a produselor ecologice și va încuraja dezvoltarea rețelelor de turism ecologic prin intermediul unor așa numite biodistricte.

    Comisia intenționează totodată să încurajeze inovarea în acest domeniu, astfel că cel puțin 30 la sută din bugetul cercetării agricole ar urma să fie folosit pentru teme specifice sectorului ecologic.

    Este o șansă pe care o oferim in mod special micilor fermieri. Multe din aceste ferme aleg să fie ecologice pentru că așa își pot asigura existența. În caz contrar sunt nevoite să se închidă pentru că nu pot intra în competiție cu marii producători, care practică agricultura intensivă, a mai spus Janusz Wojciechowski.

    El a încurajat totodată statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel naţional.


  • Mai multe terenuri pentru agricultura ecologică

    Mai multe terenuri pentru agricultura ecologică


    Comisia Europeană a prezentat joi un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, cu scopul de a stimula producţia şi consumul de produse ecologice. De asemenea, Comisia dorește ca prin acest plan să atingă un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, dar şi să dezvolte în mod semnificativ acvacultura ecologică, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.



    Crește alocarea bugetară pentru programele ecologice din PAC



    În prezent, doar 8,5% din suprafaţa agricolă a Uniunii este cultivată în mod ecologic în prezent, dar spațiul comunitar va atinge un procent de 15-18% până în 2030, conform ratei actuale de creştere. Acest plan de acţiune oferă setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar şi a se ajunge la 25%. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe “efectul de atracţie” al cererii,



    Pe lângă noul plan al Comisiei, Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologică. Dacă în actuala bugetare comunitară circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice, următoarea Politică Agricolă Comună va include programe ecologice cu o propunere de buget cuprinsă între 38-58 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologică, mai precizează Comisia Europeană.



    România, cu mult sub media Uniunii la suprafețele agricole eco



    România este mult în urma altor state membre la capitolul agricultură ecologică. Doar 2,4% din terenurile agricole sunt cultivate prin acest tip de agricultură.


    Din păcate la acest capitol România stă foarte prost, doar 2,4% din suprafaţa agricolă este ocupată de agricultura organică, media este de 8% la nivelul UE şi ținta de 25% impus prin Pactul Verde, de aceea am propus fonduri suplimentare pentru a trece la acest tip de agricultură”, a afirmat Mihaela Luca, manager programe în cadrul Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene la o conferinţă online privind Politica Agricolă Comună a României, organizată joi, de Reprezentanţa Comisiei Europene în România a susţinut Luca.



    Recomandări pentru susținerea fermierilor români



    Bruxelles-ul a făcut venit cu o serie de recomandări pentru stimularea agriculturii și fermierilor din România.


    În ceea ce priveşte plăţile directe, comisia recomandă ca acestea să se utilizeze în special pentru fermele mici şi mijlocii, a doua este legată de creşterea rezilienţei fermelor faţă de factorii externi şi aici propunem nu doar irigaţii, spre exemplu, ci un complex de măsuri luate pentru ca fermierii să nu mai întâmpine problemele din prezent. Mai propunem sprijinirea diversificării producţiei agricole şi creşterea valorii adăugate a producţiilor agricole, cu accent pe culturile proteice şi îmbunătăţirea organizării fermierilor şi sprijinirea creării de organizaţii şi grupuri de producători”, a spus Mihaela Luca.



    De altfel, fermele mici înregistrează venituri inferioare față de marii producători agricoli și se confruntă cu o serie de probleme, de la dependența de condițiile climatice, la lipsa oportunități pentru comercializarea produselor și slaba organizare a premierilor, a mai precizat reprezentanta Comisiei Europene.

  • Verificarea dezinformării ecologice online

    Verificarea dezinformării ecologice online

    Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor
    au publicat rezultatele unei
    verificări minuţioase a site-urilor web. Scopul acestei verificări a fost
    identificarea încălcărilor legislaţiei Uniunii Europene în materie de protecţie
    a consumatorilor. În cadrul acestei verificări s-a analizat folosirea
    mențiunii ecologic în diverse sectoare de activitate. Comisia a constatat că
    există o dezinformare ecologică pe site-urile online şi că, de foarte multe ori
    folosirea menţiunii ecologic nu este întemeiată pe dovezi.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Paul
    Anghel, director general Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor.


  • Românii vor să mănânce bio, dar foarte puțini știu ce înseamnă

    Românii vor să mănânce bio, dar foarte puțini știu ce înseamnă

    Când vorbim de mâncare bio sau ecologică, avem impresia că știm despre ce este vorba. Lucrurile, în percepția majorității românilor, nu sunt deloc clare și nici corecte, conform unui studiu World Vision România, după cum ne-a declarat, Crenguța Bărbosu, manager de proiect.

    Trei sferturi dintre români înțeleg prin agricultura bio/ecologică produsele sănătoase, fără aditivi sau chimicale. Chiar mai mulți dintre cei chestionați, 77,79%, spun că ei cumpără produse bio/ecologice, fără a ști, de fapt, dacă acestea sunt certificate ca atare, conform unui studiu online realizat de iVox în luna martie, la comanda World Vision România, în cadrul campaniei #GoodFoodForAll, Make Europe Sustainable for All derulat de Comisia Europeană pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din cadrul Agendei 2030.

    Crenguța Bărbosu, manager de proiect World Vision România, ne-a declarat: Probabil că și prețul este un mit. Avem impresia că dacă un produs este ecologic, el trebuie, neapărat, să fie de două-trei ori mai scump. Or, în realitate, agricultura ecologică nu este cea rudimentară, făcută cu plugul cu boi, ci agricultura ecologică se pretează la tehnologii moderne care conduc la producții mai mari, randamente mai bune, implicit la prețuri pe care consumatorii ar putea să și le permită.

    Rezultatele sondajului arată că majoritatea subiecților se referă mai degrabă la mituri care fac deja istorie în domeniul alimentației decât la realități dovedite științific.

    Dezavantajele produselor ecologice, susțin cei chestionați, sunt prețul ridicat – mai bine de jumătate cred asta (55,32%) – și etichetele în care nu poți avea deplină încredere – 1 din 3 persoane chestionate (28,38%).

    Modalitatea prin care aproape jumătate dintre respondenți (47,52%) se asigură că produsul pe care îl cumpără este bio este să verifice dacă pe etichetă scrie acest lucru, iar un sfert dintre participanții la sondaj verifică dacă produsul are pe etichetă certificarea UE. Atunci când vine vorba de sursele din care se informează românii despre agricultura ecologică, cei mai mulți au ales internetul (81,7%), 29,98% se informează de la televizor și 19,06% de la rude sau prieteni.

    44,6% dintre cei chestionați își achiziționează alimentele bio de la supermarketul din zonă, 40,75% spun că își procură astfel de produse și din piața agroalimentară, iar 38,82%, de la cunoștințele de la țară. Există un mare grad de confuzie cu privire la produsele eco/bio şi produsele sănătoase, dovadă fiind faptul că 77,79% declară că achiziționează alimente bio, dar locul de unde cumpără cei mai mulți – 87,98% – nu oferă niciun fel de certificare de acest tip (din piață, de la țară, de la vânzători ambulanți).


  • Procesarea produselor ecologice şi serviciile conexe

    Procesarea produselor ecologice şi serviciile conexe

    În prezent conceptul de agricultura ecologică reprezintă
    un subiect analizat și discutat intens la nivel global de către diferite
    organizații și entități cu influențe semnificative asupra economiei și
    situației sociale a teritoriilor și comunităților existente, având în vedere
    evoluția mediului și a sănătății populației. În acest context, Mișcarea Română
    pentru Calitate din Craiova a lansat un proiect care vizează realizarea unui
    laborator virtual pentru procesarea produselor ecologice și serviciilor conexe.
    Discutăm despre scopul proiectului cu doamna lector universitar dr Maria
    Magdalena Poenaru, director executiv: Scopul
    proiectului este acela de a incuraja dezvoltarea regiunii transfrontaliere Dolj
    Pleven in ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mobilitatea forței de
    muncă, dezvoltarea afacerilor în domeniul agriculturii ecologice, respectiv
    prelucrarea produselor bio dar și a serviciilor conexe. În cadrul acestui
    proiect se va crea incubatorul virtual Bio Virting și vor fi desfășurate
    activități care includ informații, instruiri și consultanță pentru certificarea
    producătorilor și produselor bio, precum și instrumente de afaceri, mobilitate,
    adaptate la nevoile specifice ale solicitanților de locuri de muncă și ale
    antreprenorilor.


    Proiectul este cofinanțat prin Fondul de Dezvoltare
    Regională, în cadrul programului INTERREG România Bulgaria și este în valoare
    de aproximativ 700000 Euro. În cadrul acestuia se urmărește și realizarea unui
    incubator.


    În cadrul
    acestui incubator vor fi derulate mai multe sesiuni de instruire și servicii de
    consultanță în domeniul agriculturii ecologice. Procesul de consultanță se
    bazează pe rezultatele obținute din probele prelevate de la producători sau
    agricultori din zona Olteniei, zona Doljului dar și zona Pleven. Practic, pe
    baza rezultatelor obținute si interpretarea acestora, vom putea să dăm soluții
    pentru o agricultură ecologică sustenabilă.



    România și Bulgaria au capacitatea de a extinde sectorul
    economiei ecologice dar mai ales al procesării produselor ecologice fie din
    producția proprie, fie din import. Avantajul principal este că producătorii de
    produse procesate ecologice nu riscă să rămână cu produsele nevândute. Prețul
    mai ridicat decât cel al produselor convenționale precum și adresabilitatea
    către clienți cu venituri mai mari asigură profituri considerabile, atât la
    nivelul producătorilor cât și a întregului lanț de distribuție-comecializare.